Pagină:Bakunin - Dumnezeu și Statul.djvu/156

Jump to navigation Jump to search
Această pagină nu a fost verificată


poartă nume de interes personal. Trebuie să fie atunci un puternic motiv moral. Anume care ? Nu poate fi de cît unul: acești oameni iluștri fără îndoeală socot că teoriile sau credințele idealiste sînt neapărat necesare demnităței și măreției morale a omului, și că teoriile materialiste, din potrivă, coboară pe om la nivelul dobitoacelor.

Dar dacă contrarul fi-va adevărat?

Am spus că ori-ce dezvoltare implică negarea punctului de plecare. Punctul de plecare, după sșcoala materialistă, fiind material, negarea trebuie să fie necesar ideală. Plecînd din totalitatea lumei reale, sau din ceea ce-n mod abstract numim materie, negarea ajunge logicește la idealizarea reală, cu alte cuvinte la umanizarea, la emanciparea deplină a întregei societăți. Din potrivă, și pentru acelaș motiv, punctul de plecare al școalei idealiste fiind ideal, această școală, vrînd-nevrînd, ajunge la materializarea societăței, la organizarea unui despotizm brutal și a unei exploatări nedrepte și păcătoase, sub formă de Biserică și de Stat. Oezvoltarea istorică a omului, după școala materialistă, ie o progresivă urcare, pe cînd în sistemul idealist, nu poate fi de cît o decădere neîntreruptă.

Ori-ce chestie omenească am cerceta, vom găsi mereu aceea-și contrazicere esențială între ambele școli. După cum se știe, materializmul pleacă de la animalitate pentru a constitui omenirea, iear idealizmul pleacă de la divinitate pentru a