Pagină:Bakunin - Dumnezeu și Statul.djvu/109

Jump to navigation Jump to search
Această pagină nu a fost verificată


a omului nu-i alt-ce-va de cît aceasta vieață animală doar complicată cu-n element nou: facilitatea de-a cugeta și aceea de-a cuvînta.

Omul nu-i singurul animal inteligent pe pămînt. Psihologiea comparată ne dovedește că nu există animal care să fie lipsit cu totul de inteligența, și că cu cît o specie, prin organizarea-i și mai ales prin dezvoltarea creerului său, s’apropie de om, cu atît inteligența i se dezvoltă și 1 se-nalță. Dar numai la om aceasta ajunge la ceea-ce numim propriu zis facultatea de-a cugeta, cu alte cuvinte de-a compara, de-a separa și de-a combina între iele reprezentările atît ale obiectelor exterioare cît și interioare ce ni-s date prin simțuri de-a alcătui din iele grupări: după aceea de-a compara și de-a combina între iele și grupările astea, cari nu mai sînt ființe reale, nici reprezentări de obiecte percepute prin simțurile noastre, ci niște noțiuni abstracte, alcătuite și clasate prin lucrarea spiritului nostru sau minței noastre, și cari, reținute de memorie, altă facultate a creerului nostru, ajung punctul de plecare sau baza acelor concluzii numite idei.

A trebuit o doză de extravaganță, de năzdrăvănie teologică și metafizică, mare de tot, pentru ca să se închipue un suflet nematerial viețuind întemnițat în corpul cu totul material al pmului, cînd ie vădit că numai ceea-ce ie material poate îi internat, limitat, cuprins într’o închisoare materială.