Maramureș brand cultural/Haiducul Grigore Pintea Viteazul

Jump to navigation Jump to search
Bogdan din Cuhea, Întemeietorul Moldovei Maramureș brand cultural de Dorin Ștef
Pintea Viteazul
Personalități din domeniul literaturii


Transilvania. Secolul al XVII-lea. În timpul împăratului Leopold I al Austriei, stăpânirea habsburgică în această țară românească a determinat o amplă mișcare de rezistență din partea poporului, dar și a nobilimii. Pe acest fundal, principele Rakoczi II a declanșat o „luptă de eliberare națională”, bazându-se atât pe sprijinul țărănimii iobage, cât și pe ajutorul promis de regele Franței (Ludovic al XVI-lea) și țarul Rusiei (Petru cel Mare).

În nord-vestul Transilvaniei (Maramureș, Sătmar), căpitan în armata lui Rakoczi a fost Grigore Pintea (1660-1703), cunoscut conducător al unor cete de haiduci, care acționa de ani buni în sprijinul populației și în disprețul nobilimii și al autorităților austriece. Așa se face că la curtea imperială de la Viena se vorbea cu admirație și teamă despre „Pintyeland”, o țară a lui Pintea, supranumit „spaima bogaților și mila săracilor.”

Din documentele vremii reiese că Grigore Pintea a fost un om instruit, cunoscător al mai multor limbi străine și al tehnicilor militare, deprinse în garnizoanele imperiale. Diplomat și bun negociator (vezi protocolul încheiat cu comandantul militar al cetății Sătmar, contele F. Lowenburg, în ianuarie 1700), Pintea a fost socotit de istorici „unul dintre cei mai însemnați români din secolul al XVII-lea” (N. Densușianu, 1883).

În primăvara anului 1703, mai multe orașe din nordul Transilvaniei (Zalău, Sătmar, Bistrița, Dej, Sighet) cad în mâna răzvrătiților. Armata lui Pintea trebuia să cucerească cetatea Baia Mare - vistieria imperială. În luna august, orașul era sub asediu. În urma unei ambuscade, Pintea este împușcat mortal în fața porții de sud a orașului.

Anii au trecut, însă cercetătorii etnologi din secolul al XX-lea, care au studiat cultura tradițională din acest colț de țară au fost surprinși de bogăția producțiilor folclorice avându-l ca personaj pe Pintea Viteazul sau pe ortacii lui (balade, legende, toponime, dansuri populare - Jocul lui Vili). Aria de răspândire a acestor „documente” cuprinde toate regiunile Maramureșului, dar și județele limitrofe (Bistrița, Cluj, Sălaj, Satu Mare), respectiv din Moldova și Banat.

Toponimele din aceste regiuni sunt mărturii ale traseelor și popasurilor pe care cetele de haiduci ale lui Pintea le-au întreprins: Izvorul Pintii, Casa lui Pintea, Fântâna lui Pintea, Șatra Pintii, Vârfu Pintii sau Peștera lui Pintea - există numeroase legende care vorbesc despre „berbințele cu galbeni” ale lui Pintea, ascunse în peșterile sau grotele din diverse regiuni.

  • „Pintea a fost un viteaz mare. El a avut un cal năzdrăvan. Apoi, oamenii împăratului o vrut să-l prindă. El o stat călare pe cal, sus, pe Piatra Gutâiului. Calul o stat într-un picior de d-înapoi, că ș-amu se vede în piatră urma piciorului unde o stat calu. Apoi, odată o zburat calu de pă Gutâi, cu Pintea călare, colo, pă Vârfu-Ptietrii de cătă Șugătag; de-aiciuca, ca gându, o zburat pă Piatra Săpânții. C-apoi viteaz ca acela n-o fost altu-nime” (Dumitru Lupu Feier, 72 ani, Giulești, 1924; cf. T. Papahagi).

Legat de această mărturie și de strategia utilizată de haiducii lui Pintea (acțiuni-fulger și retrageri rapide la distanțe de zeci de kilometri), mai circulă o legendă despre planoarele pe care Pintea le-ar fi confecționat și utilizat pentru a scăpa de poterele austriece.

Într-o pădure de pe Valea Cosăului, există un mormânt, despre care se spune că ar fi al celui care l-a trădat (sau ucis) pe Pintea. Cert este că și azi locuitorii satelor din apropiere, când traversează acea pădure, adaugă o piatră pe mormânt, ca să-l împovăreze pe „nelegiuit”. În afară de toponimele deja amintite, brandul „Pintea Viteazul” a fost îmbogățit cu amenajarea unui mormânt pe versantul sudic al masivului Gutâi, în apropiere de șoseaua (în serpentine) ce leagă Baia Mare de Sighetu Marmației. În Pasul Gutâi, s-a ridicat un han ce poartă numele haiducului Pintea Viteazul. Artistul plastic Vida Gheza i-a consacrat un studiu, iar sculptorul Ioan Marchiș a realizat un bust al eroului. În anii ’70, în Maramureș, s-a turnat un film de lungmetraj (cu actorul Florin Piersic în rolul principal), iar la biserica de lemn din Budești se păstrează o cămașă de zale atribuită vestitului haiduc.

Avem „ingrediente” suficiente pentru a promova un brand cultural (și turistic) pe baza faptelor și imaginii acestui personaj legendar. Cu atât mai mult cu cât s-au scris, până în prezent, numeroase studii și lucrări monografice care sintetizează o biografie de excepție, parte integrantă a istoriei maramureșene și naționale. „Pintealand” poate deveni o marcă înregistrată, cu priză pe piața turismului.