Istoria fondărei orașului București/Scala

Sari la navigare Sari la căutare
Iubiții mei cetitori! Istoria fondărei orașului București de Dimitrie Papazoglu
Scala
Către domnii cititori



Istoria Capitalei București va cuprinde:

— Păzirea cu stricteță a sfintei noastre religiuni, a Bisericii și a tutulor obiceiurilor morale creștine, apoi voi urma arătând obiceiurile solemnităților diferitelor serbări, venirea diferiților mitropoliți la scaunul arhiepiscopal, viețile și faptele lor;

- Venirea și suirea pe tron a diferiților domni, viețile, obiceiurile și faptele în domnia lor, cum și sfârșitul lor;

- Alaiurile domnești, podoabele și luxul cel mare ce se practică la diferite solemnități domnești;

- Locuințele și numele tuturor boierilor celor mari (protipendada), de al doilea grad și de al treilea grad, faptele lor cele pline de virtuți și filantropie a căror memorie se venerează și o vom venera-o întotdeauna;

- Gradele tuturor autorităților și numirea veliților boieri (miniștri), puterea lor și faptele lor în toată administrația țării;

- Invaziile austriace, ruse și cruzimile turce;

- Decapitarea la palat a nenorocitului de domn Hangerliu;

- Evenimentele petrecute în anul 1821;

- Venirea lui Ipsilant cu grecii revoluționari, cum și a lui Tudor Vladimirescu cu oltenii săi; Omorârea lui Tudor în Târgoviște de către Ipsilant, prin trădare;

- Invazia armatei turcești sub Gingir efendi chehaia-bei al pașii Silistrii, primirea lui în Capitală de către caimacamii țării;

- Teribilul măcel făcut de turci în Capitală, după omorârea lui Bimbașa Sava;

- Potolirea evenimentelor triste ale anului 1821 și întoarcerea boierilor pribegi din Transilvania;

- Venirea la tronul țării a nemuritorului domn Grigore D. Ghica - frumoasele fapte filantropice și secolul de fericire al românilor;

- Zilele de petrecere ale românilor: 1 Mai cum se serba în diferitele timpuri și obiceiurile târgului Moșilor și al Drăgăicii;

- Zilele de caftane (avansări) ale boierilor, prețul alimentelor de hrană în diferite epoci, numirea puterii în armatele românești;

- Judecata criminalilor și executarea pedepselor lor în diferite epoce; Numirea tâlharilor celor mai de frunte și felul executării lor; Breslele comersanților;

- Numirea stradelor, numirea monastirilor și a tutulor monumentelor aflate în Capitală;

- Timpul de când locuitorii au început a se căuta prin doctori, cum și numirea tutulor doctorilor și spițerilor ce au fost în Capitală, de la începerea a se căuta românii cu doctori până în anul 1870;

- Cazărmile oștirilor și temnițele;

- Aducerea mărfurilor din Orient și Occident, cum și cantitatea cea mai mare de marfă mai solidă din ținuturile rusești;

- Străjuirea hotarelor despre contrabande și a diferitelor tâlhării. Mai sunt și alte amănunte, mai cu osebire atingătoare de dezvoltarea școalelor și de faptele profesorilor și ale clerului, pe cari, pentru prescurtare, mă opresc a le arăta aici.