G. Coșbuc și Adelbert von Chamisso
| G. Coșbuc și Adelbert von Chamisso de Eugen Lovinescu |
| apărut în revista Sburătorul, anul I, No. 6, pag. 128 |
Încă o pagină de contribuție la cunoașterea izvoarelor lui Coșbuc. De data aceasta suntem pe urma lui Chamisso. Sub titlul de Romanța (Balade și Idile, p. 58) și cu mențiunea după un cântec grecesc, Coșbuc ne dă o simplă localizare a poeziei Verrathene Liebe a lui Adelbert von Chamisso (Gedichte, Philipp Reclam, p. 87), cu obicinuitele lui lungimi, de data aceasta mai temperate.
Iată strofa întâia a lui Chamisso:
Pe când ne sărutam în timpul nopței, fetițo,
Nu ne-a zărit nimmeni;
Stelele care străjuiau pe cer,
Stelelor ne-am încrezut.[1]
La Coșbuc:
Te-am strâns sărutându-te, Radă,
Târziu într-o noapte d-April —
Azi mai fiecare copil
Ne cântâ iubirea pe stradă.
Că oamenii deși n-au știut
De noi și de tainele noastre,
Dar stelele bolții albastre
Văd toate, și ele-au văzut.
Apoi la Chamisso:
Iar la Coșbuc:
Și-o stea, căzătoare din cer,
Ea mării ne-a spus sărutarea,
Și luntrei ne-a spus apoi marea,
Iar luntrea ne-a spus la năer.
Pe țărm erau stoluri de fete
Cu drag de năer ascultând —
Și ele râdeau scuturând
Flori albe din negrele plete.
*
Iar fetele-un cântec făcură
Și-i deteră aripi de vânt;
Batjocuri au pus ele-n cânt
Și patima, dragă, și ură.
Și astfel, de noaptea d-April
În lume sunt cântece, Radă —
Ne cântă iubirea pe stradă
Azi mai fiecare copil.
Nu mai e nevoe de alte lămuriri...
În original[modifică]
(ws)
- ↑
Da Nachts wir uns küßten, o Mädchen
Hat keiner uns zugeschaut;
Die Sterne, sie standen am Himmel,
Wir haben den Sternen getraut. - ↑
Es ist ein Stern gefallen,
Der hat dem Meer uns verklagt,
Da hat das Meer es dem Ruder,
Das Ruder dem Schiffer gesagt. - ↑
Da sang der selbe Schiffer
Es seiner Liebsten vor
Nun singen's auf Straßen und Märkten
Die Mädchen und Knaben im Chor.