Dumitru Cornilescu/Biblia 1921/Vechiul Testament/Psalmii
| ←Iov | Biblia 1921 de Dumitru Cornilescu Psalmii |
Proverbele→ |
1 Ferice de omul[1] care nu se duce la sfatul celor răi,
nu se oprește pe calea celor păcătoși
și nu se așează pe scaunul[2] celor batjocoritori!
2 Ci își găsește plăcerea[3] în Legea Domnului
și zi și noapte cugetă la Legea[4] Lui!
3 El este ca un pom sădit[5] lângă un izvor de apă,
care își dă rodul la vremea lui
și ale cărui frunze nu se veștejesc;
tot ce începe duce la bun sfârșit[6].
4 Nu tot așa este cu cei răi,
ci ei sunt ca pleava[7], pe care o spulberă vântul.
5 De aceea, cei răi nu pot ține capul sus în ziua judecății,
nici păcătoșii, în adunarea celor neprihăniți.
6 Căci Domnul[8] cunoaște calea celor neprihăniți,
dar calea păcătoșilor duce la pieire.
1 Pentru ce se întărâtă[9] neamurile și pentru ce cugetă popoarele lucruri deșarte?
2 Împărații pământului se răscoală
și domnitorii se sfătuiesc împreună
împotriva Domnului și împotriva Unsului Său[10], zicând:
3 „Să le rupem[11] legăturile
și să scăpăm de lanțurile lor!”
4 Cel ce[12] șade în ceruri râde[13],
Domnul Își bate joc de ei.
5 Apoi, în mânia Lui, le vorbește
și-i îngrozește cu urgia Sa, zicând:
6 „Totuși Eu am uns pe Împăratul Meu
pe Sion, Muntele[14] Meu cel sfânt.”
7 „Eu voi vesti hotărârea Lui – zice Unsul.
Domnul Mi-a zis: ‘Tu[15] ești Fiul Meu!
Astăzi Te-am născut.
8 Cere-Mi[16], și-Ți voi da neamurile de moștenire
și marginile pământului în stăpânire!
9 Tu[17] le vei zdrobi cu un toiag de fier
și le vei sfărâma ca pe vasul unui olar’.”
10 Acum dar, împărați, purtați-vă cu înțelepciune!
Luați învățătură, judecătorii pământului!
11 Slujiți[18] Domnului cu frică
și bucurați-vă, tremurând[19].
12 Dați cinste[20] Fiului, ca să nu Se mânie
și să nu pieriți pe calea voastră,
căci mânia[21] Lui este gata să se aprindă!
Ferice[22] de toți câți se încred în El!
Un psalm al lui David, făcut cu prilejul fugii lui dinaintea fiului său Absalom
Doamne, ce[23] mulți sunt vrăjmașii mei!
Ce mulțime se scoală împotriva mea!
2 Cât de mulți zic despre mine:
„Nu mai este scăpare pentru[24] el la Dumnezeu!”
3 Dar Tu, Doamne, Tu ești scutul[25] meu,
Tu ești slava mea și Tu îmi înalți[26] capul!
4 Eu strig cu glasul meu către Domnul
și El îmi răspunde[27] din muntele[28] Lui cel sfânt.
5 Mă culc[29], adorm
și mă deștept iarăși, căci Domnul este sprijinul meu.
6 Nu mă tem[30] de zecile de mii de popoare,
care mă împresoară din toate părțile.
7 Scoală-Te, Doamne! Scapă-mă, Dumnezeule!
Căci Tu bați[31] peste obraz pe toți vrăjmașii mei
și zdrobești dinții celor răi.
8 La Domnul[32] este scăparea:
binecuvântarea Ta să fie peste poporul Tău.
Către mai-marele cântăreților. De cântat pe instrumente cu coarde. Un psalm al lui David
1
Răspunde-mi când strig, Dumnezeul neprihănirii mele,
scoate-mă la loc larg când sunt la strâmtorare!
Ai milă de mine, ascultă-mi rugăciunea!
2 Fiii oamenilor, până când va fi batjocorită slava mea?
Până când veți iubi deșertăciunea,
și veți umbla după minciuni?
3 Să știți că Domnul[33] Și-a ales un om pe care-l iubește:
Domnul aude când strig către El.
4 Cutremurați-vă[34] și nu păcătuiți!
Spuneți[35] lucrul acesta în inimile voastre când stați în pat, apoi tăceți.
5 Aduceți jertfe[36] neprihănite
și încredeți-vă[37] în Domnul.
6 Mulți zic: „Cine ne va arăta fericirea?”
Eu însă zic: „Fă să răsară[38] peste noi lumina Feței Tale, Doamne!”
7 Tu-mi dai mai multă bucurie[39] în inima mea, decât au ei
când li se înmulțește rodul grâului și al vinului.
8 Eu mă culc și adorm în pace[40],
căci[41] numai Tu, Doamne, îmi dai liniște deplină în locuința mea.
Către mai-marele cântăreților. De cântat cu flautele. Un psalm al lui David
1 Pleacă-Ți urechea la cuvintele mele, Doamne!
Ascultă suspinele mele!
2 Ia aminte la strigătele[42] mele, Împăratul meu și Dumnezeul meu,
căci către Tine mă rog[43]!
3 Doamne, auzi-mi glasul[44], dimineața!
Dimineața, eu îmi îndrept rugăciunea spre Tine și aștept.
4 Căci Tu nu ești un Dumnezeu căruia să-I placă răul;
cel rău nu poate locui lângă Tine.
5 Nebunii[45] nu pot să stea în preajma ochilor Tăi;
Tu urăști pe cei ce fac fărădelegea
6 și pierzi[46] pe cei mincinoși;
Domnul urăște pe oamenii[47] care varsă sânge și înșală.
7 Dar eu, prin îndurarea Ta cea mare, pot să intru în casa Ta
și să mă închin cu frică în Templul Tău cel sfânt[48].
8 Doamne, călăuzește-mă[49] pe calea plăcută Ție, din pricina vrăjmașilor mei!
Netezește[50] calea Ta sub pașii mei.
9 Căci nu este nimic adevărat în gura lor;
inima le este plină de răutate,
gâtlejul[51] le este un mormânt deschis
și pe limbă au vorbe lingușitoare[52].
10 Lovește-i ca pe niște vinovați, Dumnezeule!
Fă-i să cadă[53] prin înseși sfaturile lor.
Prăbușește-i în mijlocul păcatelor lor fără număr!
Căci se răzvrătesc împotriva Ta.
11 Atunci, toți cei ce se încred în Tine se vor bucura[54],
se vor veseli totdeauna, căci Tu îi vei ocroti.
Tu vei fi bucuria
celor ce iubesc Numele Tău.
12 Căci Tu binecuvântezi[55] pe cel neprihănit, Doamne,
și-l înconjuri cu bunăvoința Ta, cum l-ai înconjura cu un scut.
Către mai-marele cântăreților. De cântat pe instrumente cu coarde. Pe harpa cu opt coarde. Un psalm al lui David
Doamne[56], nu mă pedepsi cu mânia Ta
1 și nu mă mustra cu urgia Ta.
2 Ai milă[57] de mine, Doamne, căci mă ofilesc!
Vindecă-mă[58], Doamne, căci îmi tremură oasele.
3 Sufletul mi-e îngrozit de tot.
Și Tu, Doamne, până când[59] vei zăbovi să Te înduri de mine?
4 Întoarce-Te, Doamne, izbăvește-mi sufletul!
Mântuiește-mă, pentru îndurarea Ta!
5 Căci cel ce moare[60] nu-și mai aduce aminte de Tine
și cine Te va lăuda în Locuința morților?
6 Nu mai pot gemând!
În fiecare noapte îmi stropesc așternutul
și-mi scald patul în lacrimi.
7 Mi s-a supt fața[61] de întristare
și a îmbătrânit din pricina tuturor celor ce mă prigonesc.
8 Depărtați-vă[62] de la mine toți cei ce faceți răul!
Căci Domnul a auzit[63] glasul plângerii mele!
9 Domnul îmi ascultă cererile
și Domnul îmi primește rugăciunea!
10 Toți vrăjmașii mei vor fi acoperiți de rușine și cuprinși de spaimă;
într-o clipă vor da înapoi, acoperiți de rușine.
O cântare de jale a lui David.
Cântată Domnului din pricina cuvintelor beniamitului Cuș
Doamne, Dumnezeule, în Tine îmi caut scăparea!
Scapă-mă[64] de toți prigonitorii mei și izbăvește-mă,
2 ca[65] să nu mă sfâșie ca un leu,
care înghite[66] fără să sară cineva în ajutor.
3 Doamne, Dumnezeule, dacă[67] am făcut un astfel de rău,
dacă este fărădelege[68] pe mâinile mele,
4 dacă am răsplătit cu rău pe cel ce trăia în pace cu mine
și n-am izbăvit[69] pe cel ce mă asuprea fără temei,
5 atunci să mă urmărească vrăjmașul și să m-ajungă,
să-mi calce viața la pământ
și slava mea în pulbere să mi-o arunce!
6 Scoală-Te, Doamne, cu mânia Ta!
Scoală-Te[70] împotriva urgiei potrivnicilor mei,
trezește-Te[71] ca să-mi ajuți și rânduiește o judecată!
7 Să Te înconjure adunarea popoarelor
și șezi mai sus decât ea, la înălțime!
8 Domnul judecă popoarele:
fă-mi dreptate, Doamne, după[72] neprihănirea și nevinovăția mea!
9 Ah, pune odată capăt răutății celor răi și întărește pe cel neprihănit,
Tu, care cercetezi[73] inimile și rărunchii, Dumnezeule drept!
10 Scutul meu este în Dumnezeu,
care mântuiește pe cei cu inima curată[74].
11 Dumnezeu este un judecător drept,
un Dumnezeu care Se mânie în orice vreme.
12 Dacă cel rău nu se întoarce la Dumnezeu, Dumnezeu Își ascute sabia[75],
Își încordează arcul și-l ochește,
13 îndreaptă asupra lui săgeți[76] omorâtoare
și-i aruncă săgeți arzătoare!
14 Iată că cel rău[77] pregătește răul,
zămislește fărădelegea și naște înșelăciunea:
15 face o groapă, o sapă
și tot el cade în groapa[78] pe care a făcut-o.
16 Fărădelegea[79] pe care a urzit-o se întoarce asupra capului lui
și silnicia pe care a făcut-o se pogoară înapoi pe țeasta capului lui.
17 Eu voi lăuda pe Domnul pentru dreptatea Lui
și voi cânta Numele Domnului, Numele Celui Preaînalt.
Către mai-marele cântăreților. De cântat pe ghitit. Un psalm al lui David
Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat[80] este Numele Tău pe tot pământul!
Slava Ta se înalță[81] mai presus de ceruri.
2 Din gura[82] copiilor și a celor ce sug la țâță, Ți-ai scos o întăritură de apărare
împotriva potrivnicilor tăi,
ca să astupi gura vrăjmașului[83] și omului cu dor de răzbunare.
3 Când privesc[84] cerurile – lucrarea mâinilor Tale –
luna și stelele pe care le-ai făcut,
4 îmi zic: „Ce este omul[85], ca să Te gândești la el?
Și fiul omului, ca să-l bagi în seamă?”
5 L-ai făcut cu puțin mai prejos decât Dumnezeu
și l-ai încununat cu slavă și cu cinste.
6 I-ai dat stăpânire[86] peste lucrurile mâinilor Tale,
toate[87] le-ai pus sub picioarele lui:
7 oile și boii laolaltă,
fiarele câmpului,
8 păsările cerului și peștii mării,
tot ce străbate cărările mărilor.
9 Doamne, Dumnezeul[88] nostru,
cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul!
Către mai-marele cântăreților.
Se cântă ca și „Mori pentru fiul”.
Un psalm al lui David
Voi lăuda pe Domnul din toată inima mea,
voi istorisi toate minunile Lui.
2 Voi face din Tine bucuria[89] și veselia mea,
voi cânta Numele tău, Dumnezeule[90] Preaînalt,
3 pentru că vrăjmașii mei dau înapoi,
se clatină și pier dinaintea Ta.
4 Căci Tu îmi sprijini dreptatea și pricina mea
și stai pe scaunul Tău de domnie ca un judecător drept.
5 Tu pedepsești neamurile, nimicești pe cel rău,
le ștergi[91] numele pentru totdeauna și pe vecie.
6 S-au dus vrăjmașii! N-au rămas din ei decât niște dărâmături veșnice!
Niște cetăți dărâmate de Tine! Li s-a șters pomenirea!
7 Ei s-au dus, dar Domnul[92] împărățește în veac
și Și-a pregătit scaunul de domnie pentru judecată.
8 El judecă lumea[93] cu dreptate,
judecă popoarele cu nepărtinire.
9 Domnul[94] este scăparea celui asuprit,
scăpare la vreme de necaz.
10 Cei ce cunosc[95] Numele Tău se încred în Tine,
căci Tu nu părăsești pe cei ce Te caută, Doamne!
11 Cântați Domnului, care împărățește în Sion,
vestiți[96] printre popoare isprăvile Lui!
12 Căci El răzbună[97] sângele vărsat
și Își aduce aminte de cei nenorociți, nu uită strigătele lor.
13 Ai milă de mine, Doamne!
Vezi ticăloșia în care mă aduc vrăjmașii mei
și ridică-mă din porțile morții,
14 ca să vestesc toate laudele Tale în porțile fiicei Sionului
și să mă bucur[98] de mântuirea Ta.
15 Neamurile[99] cad în groapa pe care au făcut-o
și li se prinde piciorul în lațul pe care l-au ascuns.
16 Domnul Se arată[100], face dreptate
și prinde pe cel rău în lucrul mâinilor lui.
((Joc de instrumente[101]Oprire.)
17 Cei răi se întorc la Locuința morților:
toate neamurile[102] care uită pe Dumnezeu.
18 Căci cel nenorocit nu este uitat pe vecie[103],
nădejdea[104] celor sărmani nu piere pe vecie.
19 Scoală-Te, Doamne, ca să nu biruie omul;
neamurile să fie judecate înaintea Ta!
20 Aruncă groaza în ei, Doamne,
ca să știe popoarele că nu sunt decât oameni!
1 Pentru ce stai așa de departe, Doamne?
Pentru ce Te ascunzi la vreme de necaz?
2 Cel rău, în mândria lui, urmărește pe cei nenorociți
și ei cad[105] jertfă curselor urzite de el.
3 Căci cel rău se fălește[106] cu pofta lui,
iar răpitorul[107] batjocorește și nesocotește pe Domnul.
4 Cel rău zice cu trufie: „Nu[108] pedepsește Domnul!
Nu este Dumnezeu!” Iată toate gândurile[109] lui.
5 Treburile îi merg bine în orice vreme;
judecățile[110] Tale sunt prea înalte pentru el, ca să le poată vedea,
și suflă cu dispreț[111] împotriva tuturor potrivnicilor lui.
6 El zice[112] în inima lui: „Nu mă clatin,
în veci[113] sunt scutit de nenorocire!”
7 Gura[114] îi este plină de blesteme, de înșelătorii și de vicleșuguri
și sub limbă[115] are răutate și fărădelege[116].
8 Stă la pândă lângă sate
și ucide pe cel nevinovat în locuri[117] dosnice;
ochii lui pândesc[118] pe cel nenorocit.
9 Stă[119] la pândă în ascunzătoarea lui, ca leul în vizuină;
stă la pândă să prindă pe cel nenorocit.
Îl prinde și-l trage în lațul lui;
10 se îndoaie, se pleacă
și-i cad săracii în gheare!
11 El zice în inima lui: „Dumnezeu uită!
Își ascunde[120] Fața și în veac nu va vedea!”
12 Scoală-Te, Doamne, Dumnezeule, ridică[121] mâna!
Nu uita pe cei nenorociți!
13 Pentru ce să hulească cel rău pe Dumnezeu?
Pentru ce să zică în inima lui că Tu nu pedepsești?
14 Dar Tu vezi; căci Tu privești necazul și suferința, ca să iei în mână pricina lor.
În nădejdea Ta se lasă[122] cel nenorocit
și Tu vii în ajutor orfanului[123].
15 Zdrobește[124] brațul celui rău,
pedepsește-i fărădelegile, ca să piară din ochii Tăi!
16 Domnul[125] este Împărat în veci de veci;
neamurile sunt nimicite din țara Lui.
17 Tu auzi rugăciunile celor ce suferă, Doamne!
Le întărești[126] inima, Îți pleci urechea spre ei,
18 ca să faci[127] dreptate orfanului și celui asuprit
și ca să nu mai insufle groaza omul cel luat din pământ.
Către mai-marele cântăreților.
Făcut de David
La Domnul[128] găsesc scăpare! Cum[129] puteți să-mi spuneți:
„Fugi în munții voștri, ca o pasăre?”
2 Căci iată că cei răi[130] încordează arcul,
își potrivesc săgeata[131] pe coardă,
ca să tragă pe ascuns asupra celor cu inima curată.
3 Și când se surpă[132] temeliile,
ce ar putea să mai facă cel neprihănit?
4 Domnul[133] este în Templul Lui cel sfânt, Domnul Își are scaunul[134] de domnie în ceruri.
Ochii[135] Lui privesc și pleoapele Lui cercetează pe fiii oamenilor.
5 Domnul încearcă[136] pe cel neprihănit,
dar urăște pe cel rău și pe cel ce iubește silnicia.
6 Peste cei răi plouă[137] cărbuni, foc și pucioasă:
un vânt dogoritor[138], iată paharul de care au ei parte.
7 Căci Domnul este drept, iubește dreptatea[139],
și cei neprihăniți privesc Fața[140] Lui.
Către mai-marele cântăreților.
De cântat pe harpa cu opt coarde.
Un psalm al lui David
Vino în ajutor, Doamne, căci se duc oamenii evlavioși[141],
pier credincioșii dintre fiii oamenilor.
2 Oamenii își spun minciuni[142] unii altora,
pe buze au lucruri lingușitoare[143], vorbesc cu inimă prefăcută.
3 Nimicească Domnul toate buzele lingușitoare,
limba care vorbește cu trufie[144],
4 pe cei ce zic: „Suntem tari cu limba noastră,
căci buzele noastre sunt cu noi. Cine ar putea să fie stăpân peste noi?”
5 Pentru că cei nenorociți sunt asupriți și pentru că săracii gem,
„acum”, zice Domnul, „Mă scol[145] și aduc mântuire celor obijduiți[146]”.
6 Cuvintele Domnului sunt cuvinte[147] curate,
un argint lămurit în cuptor de pământ și curățit de șapte ori.
7 Tu, Doamne, îi vei păzi
și-i vei apăra de neamul acesta pe vecie.
8 Pretutindeni mișună cei răi,
când domnește ticăloșia printre fiii oamenilor.
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al lui David
Până când, Doamne, mă vei uita neîncetat?
Până când[148] Îți vei ascunde Fața de mine?
2 Până când voi avea sufletul plin de griji
și inima plină de necazuri în fiecare zi?
Până când se va ridica vrăjmașul meu împotriva mea?
3 Privește, răspunde-mi, Doamne, Dumnezeul meu!
Dă lumină[149] ochilor mei, ca[150] să n-adorm somnul morții,
4 ca să nu zică[151] vrăjmașul meu: „L-am biruit!”
Și să nu se bucure potrivnicii mei când mă clatin.
5 Eu am încredere în bunătatea[152] Ta,
sunt cu inima veselă din pricina mântuirii Tale:
6 cânt Domnului,
căci mi-a făcut[153] bine!
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al lui David
Nebunul[154] zice în inima lui: „Nu este Dumnezeu!”
S-au stricat[155] oamenii, fac fapte urâte;
nu este niciunul care să facă binele.
2 Domnul[156] Se uită de la înălțimea cerurilor peste fiii oamenilor,
să vadă de este vreunul care să aibă pricepere
și care să caute pe Dumnezeu.
3 Dar toți[157] s-au rătăcit, toți s-au dovedit niște netrebnici;
nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar.
4 Și-au pierdut mintea toți cei ce săvârșesc fărădelegea,
de mănâncă[158] pe poporul Meu, cum mănâncă pâinea,
și nu cheamă[159] pe Domnul?
5 Ei vor tremura de spaimă
când Se va arăta Dumnezeu în mijlocul neamului neprihănit.
6 Râdeți voi de nădejdea celui nenorocit…
dar scăparea lui este Domnul[160].
7 O, de[161] ar porni din Sion izbăvirea lui Israel!…
Când[162] va întoarce Domnul înapoi pe prinșii de război ai poporului Său,
Iacov se va veseli și Israel se va bucura.
Un psalm al lui David
Doamne, cine[163] va locui în cortul Tău?
Cine va locui pe muntele[164] Tău cel sfânt?
2 Cel ce[165] umblă în neprihănire, cel ce face voia lui Dumnezeu
și spune[166] adevărul din inimă.
3 Acela nu clevetește[167] cu limba lui, nu face rău semenului său
și nu aruncă[168] ocară asupra aproapelui său.
4 El privește[169] cu dispreț pe cel vrednic de disprețuit,
dar cinstește pe cei ce se tem de Domnul.
El nu-și ia vorba înapoi dacă face un jurământ[170] în paguba lui.
5 El nu-și dă banii[171] cu dobândă
și nu ia mită[172] împotriva celui nevinovat.
Cel ce se poartă așa nu se clatină[173] niciodată.
O cântare a lui David
Păzește-mă, Dumnezeule, căci[174] în Tine mă încred.
2 Eu zic Domnului: „Tu ești Domnul meu,
Tu ești singura[175] mea fericire!”
3 Sfinții care sunt în țară,
oamenii evlavioși, sunt toată plăcerea mea.
4 Idolii se înmulțesc, oamenii aleargă după dumnezei străini,
dar eu n-aduc jertfele lor de sânge
și nu pun numele[176] lor pe buzele mele.
5 Domnul[177] este partea mea de moștenire și paharul[178] meu,
Tu îmi îndrepți sorțul meu.
6 O moștenire plăcută mi-a căzut la sorț,
o frumoasă moșie mi-a fost dată.
7 Eu binecuvântez pe Domnul, care mă sfătuiește,
căci până și noaptea îmi dă îndemnuri inima[179].
8 Am necurmat pe Domnul înaintea[180] ochilor mei.
Când este El la dreapta mea[181], nu mă clatin[182].
9 De aceea, inima mi se bucură, sufletul mi se veselește[183]
și trupul mi se odihnește în liniște.
10 Căci[184] nu vei lăsa sufletul[185] meu în Locuința morților,
nu vei îngădui ca preaiubitul Tău să vadă putrezirea.
11 Îmi vei arăta cărarea vieții[186];
înaintea[187] Feței Tale sunt bucurii nespuse
și desfătări veșnice în dreapta[188] Ta.
O rugăciune a lui David
Doamne, ascultă-mi pricina nevinovată, ia aminte la strigătele mele,
pleacă urechea la rugăciunea mea, făcută cu buze neprefăcute!
2 Să se arate dreptatea mea înaintea Ta
și să privească ochii Tăi neprihănirea mea!
3 Dacă îmi vei încerca inima, dacă o vei cerceta[189] noaptea,
dacă mă vei încerca[190], nu vei găsi nimic,
căci ce-mi iese din gură, aceea și gândesc.
4 Cât privește legăturile cu oamenii, eu, după cuvântul buzelor Tale,
mă feresc de calea celor asupritori;
5 pașii mei stau neclintiți[191] pe cărările Tale
și nu mi se clatină picioarele.
6 Strig[192] către Tine, căci m-asculți, Dumnezeule!
Pleacă-Ți urechea spre mine, ascultă cuvântul meu!
7 Arată-Ți bunătatea Ta cea minunată[193], Tu, care scapi pe cei ce caută adăpost
și-i izbăvești de potrivnicii lor prin dreapta Ta!
8 Păzește-mă[194] ca lumina ochiului,
ocrotește-mă, la umbra[195] aripilor Tale,
9 de cei răi, care mă prigonesc,
de vrăjmașii mei de moarte, care mă împresoară.
10 Ei își închid[196] inima,
au cuvinte semețe[197] în gură.
11 Se țin de pașii mei, mă înconjoară[198] chiar,
mă pândesc ca[199] să mă trântească la pământ.
12 Parcă ar fi un leu lacom după pradă,
un pui de leu care stă la pândă în culcușul lui.
13 Scoală-te, Doamne, ieși înaintea vrăjmașului, doboară-l!
Izbăvește-mă de cel rău cu sabia[200] Ta!
14 Scapă-mă de oameni, cu mâna Ta, Doamne, de oamenii lumii acesteia,
care își au partea lor în viața aceasta[201]
și cărora le umpli pântecele cu bunătățile Tale.
Copiii lor sunt sătui
și prisosul lor îl lasă pruncilor lor.
15 Dar eu, în nevinovăția[202] mea, voi vedea Fața Ta:
cum mă voi trezi, mă voi sătura[203] de chipul Tău.
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al lui David, robul Domnului.
El a spus Domnului cuvintele cântării acesteia când l-a scăpat Domnul din mâna tuturor vrăjmașilor săi și din mâna lui Saul. El a zis:
Te iubesc[204] din inimă, Doamne, tăria mea!
2 Doamne, Tu ești stânca mea, cetățuia mea, izbăvitorul meu!
Dumnezeule, Tu ești stânca mea în care mă ascund[205],
scutul meu, tăria care mă scapă și întăritura mea!
3 Eu strig: „Lăudat să fie Domnul[206]!”
și sunt izbăvit de vrăjmașii mei.
4 Mă înconjuraseră legăturile morții[207]
și mă îngroziseră râurile pieirii;
5 mă înfășuraseră legăturile mormântului
și mă prinseseră lațurile morții.
6 Dar, în strâmtorarea mea, am chemat pe Domnul
și am strigat către Dumnezeul meu:
din locașul Lui, El mi-a auzit glasul,
și strigătul meu a ajuns până la El, până la urechile Lui.
7 Atunci s-a zguduit[208] pământul și s-a cutremurat,
temeliile munților s-au mișcat
și s-au clătinat, pentru că El se mâniase.
8 Din nările Lui se ridica fum
și un foc mistuitor ieșea din gura Lui:
cărbuni aprinși țâșneau din ea.
9 A plecat[209] cerurile și S-a pogorât:
un nor gros era sub picioarele Lui.
10 Călărea[210] pe un heruvim și zbura,
venea plutind[211] pe aripile vântului.
11 Întunericul Și-l făcuse învelitoare,
iar cortul Lui[212], împrejurul Lui,
erau niște ape întunecoase și nori negri.
12 Din strălucirea[213] care se răsfrângea înaintea Lui, ieșeau nori
care aruncau grindină și cărbuni de foc.
13 Domnul a tunat în ceruri,
Cel Preaînalt a făcut să-I răsune glasul[214]
cu grindină și cărbuni de foc.
14 A aruncat[215] săgeți și a risipit pe vrăjmașii mei,
a înmulțit loviturile trăsnetului și i-a pus pe fugă.
15 Atunci s-a văzut albia[216] apelor
și s-au descoperit temeliile lumii,
la mustrarea Ta, Doamne,
la vuietul suflării nărilor Tale.
16 El Și-a întins mâna[217] de sus, m-a apucat,
m-a scos din apele cele mari;
17 m-a izbăvit de potrivnicul meu cel puternic,
de vrăjmașii mei, care erau mai tari decât mine.
18 Ei năvăliseră deodată peste mine în ziua strâmtorării mele;
dar Domnul a fost sprijinul meu.
19 El m-a scos la loc larg[218]
și m-a scăpat, pentru că mă iubește.
20 Domnul mi-a făcut[219] după neprihănirea mea,
mi-a răsplătit după curăția mâinilor mele,
21 căci am păzit căile Domnului,
și n-am păcătuit împotriva Dumnezeului meu.
22 Toate poruncile Lui au fost înaintea mea
și nu m-am depărtat de la legile Lui.
23 Am fost fără vină față de El
și m-am păzit de fărădelegea mea.
24 De aceea[220], Domnul mi-a răsplătit după neprihănirea mea, după curăția mâinilor mele înaintea ochilor Lui.
25 Cu cel bun,[221] Tu Te arăți bun,
cu omul neprihănit, Te arăți neprihănit;
26 cu cel curat, Te arăți curat
și cu cel stricat,[222] Te porți după stricăciunea lui.
27 Tu mântuiești pe poporul care se smerește,
și smerești privirile[223] trufașe.
28 Da, Tu aprinzi[224] lumina mea.
Domnul, Dumnezeul meu, îmi luminează întunericul meu.
29 Cu Tine mă năpustesc asupra unei oști înarmate,
cu Dumnezeul meu sar peste un zid întărit.
30 Căile lui Dumnezeu sunt desăvârșite[225],
Cuvântul Domnului este încercat[226]:
El este un scut pentru[227] toți cei ce aleargă la El.
31 Căci[228] cine este Dumnezeu, afară de Domnul,
și cine este o stâncă, afară de Dumnezeul nostru?
32 Dumnezeu mă încinge[229] cu putere
și mă povățuiește pe calea cea dreaptă.
33 El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor[230]
și mă așază pe înălțimile[231] mele,[232]
34 El îmi deprinde[233] mâinile la luptă,
așa că brațele mele întind arcul de aramă.
35 Tu îmi dai scutul mântuirii Tale,
dreapta Ta mă sprijină
și îndurarea Ta mă face mare.
36 Tu lărgești drumul sub pașii mei
și nu-mi alunecă gleznele[234].
37 Urmăresc pe vrăjmașii mei, îi ajung
și nu mă întorc până nu-i nimicesc.
38 Îi zdrobesc de nu pot să se mai ridice;
ei cad sub picioarele mele.
39 Tu mă încingi cu putere pentru luptă
și răpui pe potrivnicii mei sub picioarele mele.
40 Tu faci pe vrăjmașii mei să dea dosul înaintea mea,
și eu nimicesc pe cei ce mă urăsc.
41 Ei strigă, dar n-are cine să-i scape!
Strigă către Domnul[235], dar nu le răspunde!
42 Îi pisez ca praful, pe care-l ia vântul,
îi calc în picioare ca noroiul[236] de pe ulițe.
43 Tu mă scapi[237] din neînțelegerile poporului; mă pui în fruntea[238] neamurilor;
un popor pe care nu-l cunoșteam[239], îmi este supus.
44 El ascultă de mine la cea dintâi poruncă,
fiii străinului[240] mă lingușesc[241].
45 Fiilor străinului li se moaie inima de mine
și ies tremurând din cetățuile lor.
46 Trăiască Domnul și binecuvântată să fie Stânca mea!
Mărit să fie Dumnezeul mântuirii mele,
47 Dumnezeu, răzbunătorul meu,
care îmi supune[242] popoarele
48 și mă izbăvește de vrăjmașii mei!
Tu mă înalți[243] mai presus de potrivnicii mei,
mă scapi de omul asupritor.
49 De aceea[244], Doamne, Te voi lăuda printre neamuri,
voi cânta spre slava Numelui Tău.
50 El dă mari izbăviri[245] împăratului Său
și dă îndurare unsului Său:
lui David și seminței lui, pe vecie[246].
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al lui David
Cerurile[247] spun slava lui Dumnezeu,
și întinderea lor vestește lucrarea mâinilor Lui.
2 O zi istorisește alteia acest lucru,
o noapte dă de știre alteia despre el.
3 Și aceasta, fără vorbe, fără cuvinte,
al căror sunet să fie auzit,
4 dar răsunetul lor străbate tot[248] pământul
și glasul lor merge până la marginile lumii.
În ceruri, El a întins un cort soarelui.
5 Și soarele, ca un mire care iese din odaia lui de nuntă,
se aruncă în drumul lui cu bucuria[249] unui viteaz:
6 răsare la un capăt al cerurilor
și își isprăvește drumul la celălalt capăt;
nimic nu se ascunde de căldura lui.
7 Legea Domnului este desăvârșită[250] și înviorează sufletul;
mărturia Domnului este adevărată și dă înțelepciune celui neștiutor.
8 Orânduirile Domnului sunt fără prihană și veselesc inima;
poruncile Domnului sunt curate[251] și luminează[252] ochii.
9 Frica de Domnul este curată și ține pe vecie;
judecățile Domnului sunt adevărate, toate sunt drepte.
10 Ele sunt mai de preț decât aurul, decât[253] mult aur curat;
sunt mai dulci[254] decât mierea, decât picurul din faguri.
11 Robul Tău primește și el învățătura de la ele;
pentru cine le păzește[255], răsplata este mare.
12 Cine își cunoaște[256] greșelile făcute din neștiință?
Iartă-mi greșelile[257] pe care nu le cunosc[258]!
13 Păzește[259] de asemenea, pe robul Tău de mândrie,
ca să[260] nu stăpânească ea peste mine!
Atunci voi fi fără prihană, nevinovat de păcate mari.
14 Primește cu bunăvoință cuvintele[261] gurii mele
și cugetele inimii mele,
Doamne, Stânca mea și Izbăvitorul meu[262]!
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al lui David
Să te asculte Domnul în ziua necazului,
să te ocrotească[263] Numele Dumnezeului lui Iacov,
2 să-ți trimită ajutor din locașul[264] Său cel Sfânt
și să te sprijine din Sion!
3 Să-Și aducă aminte de toate darurile tale de mâncare
și să-ți primească arderile-de-tot!
4 Să-ți dea[265] ce-ți dorește inima
și să-ți împlinească toate planurile tale!
5 Atunci noi ne vom bucura[266] de biruința ta
și vom flutura steagul în[267] Numele Dumnezeului nostru.
Domnul să-ți asculte toate dorințele tale!
6 Știu de acum că Domnul scapă pe unsul[268] Său
și-i va răspunde din ceruri, din locașul Lui cel Sfânt,
prin ajutorul atotputernic al dreptei Lui.
7 Unii[269] se bizuie pe carele lor, alții, pe caii lor,
dar noi ne bizuim pe Numele Domnului, Dumnezeului nostru.
8 Ei se îndoaie și cad,
dar noi[270] ne ridicăm și rămânem în picioare.
9 Scapă, Doamne, pe împăratul
și ascultă-ne când Te chemăm!
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al lui David
Doamne, împăratul se bucură de ocrotirea puternică pe care i-o dai Tu.
Și cum îl umple de veselie ajutorul[271] Tău!
2 I-ai dat ce-i dorea[272] inima
și n-ai lăsat neîmplinit ce-i cereau buzele.
3 Căci i-ai ieșit înainte cu binecuvântări de fericire
și i-ai pus pe cap[273] o cunună de aur curat.
4 Îți cerea viața[274] și i-ai dat-o:
o viață lungă[275] pentru totdeauna și pe vecie.
5 Mare este slava lui în urma ajutorului Tău.
Tu pui peste el strălucirea și măreția.
6 Îl faci pe vecie o pricină de binecuvântări
și-l umpli de bucurie[276] înaintea Feței Tale.
7 Căci împăratul se încrede în Domnul
și bunătatea Celui Preaînalt îl face să nu se clatine[277].
8 Mâna ta, împărate, va ajunge[278] pe toți vrăjmașii tăi,
dreapta ta va ajunge pe cei ce te urăsc
9 și-i vei face ca un cuptor[279] aprins
în ziua când te vei arăta;
Domnul îi va nimici[280] în mânia Lui și-i va mânca focul[281].
10 Le vei șterge sămânța de pe pământ și neamul lor din mijlocul fiilor oamenilor.
11 Ei au urzit lucruri rele împotriva ta,
au făcut sfaturi[282] rele, dar nu vor izbuti.
12 Căci îi vei face să dea dosul
și vei trage cu arcul tău asupra lor.
13 Scoală-te, Doamne, cu puterea Ta,
și vom cânta și vom lăuda puterea Ta.
Către mai-marele cântăreților.
Se cântă ca „cerboaica zorilor”.
Un psalm al lui David
Dumnezeule[283]! Dumnezeule! Pentru ce m-ai părăsit
și pentru ce Te depărtezi fără să-mi ajuți și fără s-asculți plângerile[284] mele?
2 Strig ziua, Dumnezeule, și nu-mi răspunzi;
strig și noaptea, și tot n-am odihnă.
3 Totuși Tu ești Cel Sfânt
și Tu locuiești în mijlocul laudelor[285] lui Israel.
4 În Tine se încredeau părinții noștri;
se încredeau, și-i izbăveai.
5 Strigau către Tine, și erau scăpați;
se încredeau în Tine[286] și nu rămâneau de rușine.
6 Dar eu sunt vierme[287], nu om,
am ajuns de ocara oamenilor[288] și disprețuit de popor.
7 Toți cei ce mă văd[289] își bat joc de mine,
își deschid gura, dau din cap[290] și zic:
8 „S-a încrezut[291] în Domnul! Să-l mântuiască[292] Domnul,
să-l izbăvească, fiindcă-l iubește!”
9 Da, Tu m-ai[293] scos din pântecele mamei,
m-ai pus la adăpost de orice grijă la țâțele mamei mele;
10 de când eram la sânul[294] mamei am fost sub paza Ta,
din pântecele mamei ai fost Dumnezeul meu.
11 Nu Te depărta de mine, căci s-apropie necazul
și nimeni nu-mi vine în ajutor.
12 O mulțime[295] de tauri sunt împrejurul meu,
niște tauri din Basan mă înconjoară.
13 Își deschid[296] gura împotriva mea,
ca un leu care sfâșie și răcnește.
14 Am ajuns ca apa care se scurge și toate oasele[297] mi se despart;
mi s-a făcut inima[298] ca ceara
și se topește înăuntrul meu.
15 Mi se usucă puterea[299] ca lutul
și mi se lipește[300] limba de cerul gurii;
m-ai adus în țărâna morții.
16 Căci niște câini mă înconjoară[301],
o ceată de nelegiuiți dau târcoale împrejurul meu,
mi-au străpuns[302] mâinile și picioarele;
17 toate oasele aș putea să mi le număr.
Ei însă pândesc[303] și mă privesc;
18 își împart[304] hainele mele între ei
și trag la sorț pentru cămașa mea.
19 Dar Tu, Doamne, nu Te depărta!
Tu, Tăria mea, vino degrabă în ajutorul meu!
20 Scapă-mi sufletul de sabie
și viața[305] din ghearele câinilor[306]!
21 Scapă-mă[307] din gura leului
și scoate-mă[308] din coarnele bivolului!
22 Voi vesti[309] Numele Tău fraților[310] mei
și Te voi lăuda în mijlocul adunării.
23 Cei ce[311] vă temeți de Domnul, lăudați-L!
Voi toți, sămânța lui Iacov, slăviți-L!
Cutremurați-vă înaintea Lui, voi toți, sămânța lui Israel!
24 Căci El nici nu disprețuiește, nici nu urăște necazurile celui nenorocit
și nu-Și ascunde Fața de el,
ci[312] îl ascultă când strigă către El.
25 În adunarea cea mare, Tu[313] vei fi pricina laudelor mele
și-mi voi împlini juruințele[314] în fața celor ce se tem de Tine.
26 Cei săraci[315] vor mânca și se vor sătura,
cei ce caută pe Domnul Îl vor lăuda.
Veselă să vă fie inima[316] pe vecie!
27 Toate[317] marginile pământului își vor aduce aminte și se vor întoarce la Domnul;
toate familiile neamurilor[318] se vor închina înaintea Ta.
28 Căci[319] a Domnului este Împărăția:
El stăpânește peste neamuri.
29 Toți cei puternici[320] de pe pământ vor mânca și se vor închina și ei;
înaintea Lui se vor pleca toți[321] cei ce se pogoară în țărână,
cei ce nu pot să-și păstreze viața.
30 O sămânță de oameni Îi va sluji
și se va vorbi[322] despre Domnul către cei ce vor veni[323] după ei.
31 Aceștia vor veni[324] și vor vesti dreptatea Lui,
vor vesti lucrarea Lui poporului care se va naște.
O cântare a lui David
Domnul este Păstorul[325] meu: nu voi duce lipsă de nimic[326].
2 El mă paște în[327] pășuni verzi
și mă duce la[328] ape de odihnă;
3 îmi înviorează sufletul
și mă[329] povățuiește pe cărări drepte
din pricina Numelui Său.
4 Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei[330] morții,
nu mă tem de[331] niciun rău, căci[332] Tu ești cu mine.
Toiagul și nuiaua Ta mă mângâie.
5 Tu[333] îmi întinzi masa în fața potrivnicilor mei,
îmi ungi capul cu untdelemn[334]
și paharul meu este plin de dă peste el.
6 Da, fericirea și îndurarea mă vor însoți
în toate zilele vieții mele
și voi locui în Casa Domnului până la sfârșitul zilelor mele.
Un psalm al lui David
Al Domnului este[335] pământul cu tot ce este pe el,
lumea și cei ce o locuiesc!
2 Căci[336] El l-a întemeiat pe mări
și l-a întărit pe râuri.
3 Cine[337] va putea să se suie la muntele Domnului?
Cine se va ridica până la locul Lui cel Sfânt?
4 Cel[338] ce are mâinile nevinovate[339] și inima curată[340],
cel ce nu-și dedă sufletul la minciună
și nu jură[341] ca să înșele.
5 Acela va căpăta binecuvântarea Domnului,
starea după voia Lui, dată de Dumnezeul mântuirii lui.
6 Iată partea de moștenire a celor ce-L cheamă,
a celor ce caută[342] Fața Ta, Dumnezeul lui Iacov.
7 Porți, ridicați-vă[343] capetele;
ridicați-vă, porți veșnice,
ca[344] să intre Împăratul slavei!
8 „Cine este acest Împărat al slavei?”
Domnul cel tare și puternic,
Domnul cel viteaz în lupte.
9 Porți, ridicați-vă capetele;
ridicați-le, porți veșnice,
ca să intre Împăratul slavei!
10 „Cine este acest Împărat al slavei?”
Domnul oștirilor:
El este Împăratul slavei!
Un psalm al lui David
La Tine[345], Doamne, îmi înalț sufletul.
2 În Tine, Dumnezeule, mă încred[346]: să nu fiu dat de rușine,
ca să[347] nu se bucure vrăjmașii mei de mine!
3 Da, toți cei ce nădăjduiesc în Tine nu vor fi dați de rușine,
ci de rușine vor fi dați cei ce Te părăsesc fără temei.
4 Arată-mi, Doamne, căile[348] Tale
și învață-mă cărările Tale.
5 Povățuiește-mă în adevărul Tău și învață-mă,
căci Tu ești Dumnezeul mântuirii mele,
Tu ești totdeauna nădejdea mea!
6 Adu-Ți aminte, Doamne, de îndurarea[349] și bunătatea Ta,
căci sunt veșnice.
7 Nu-Ți aduce aminte de greșelile[350] din tinerețea mea, nici de fărădelegile mele,
ci adu-Ți aminte de mine,
după[351] îndurarea Ta, pentru bunătatea Ta, Doamne!
8 Domnul este bun și drept,
de aceea arată El păcătoșilor calea.
9 El face pe cei smeriți să umble în tot ce este drept.
El învață pe cei smeriți calea Sa.
10 Toate cărările Domnului sunt îndurare și credincioșie,
pentru cei ce păzesc legământul și poruncile Lui.
11 Pentru[352] Numele Tău, Doamne, iartă-mi fărădelegea,
căci[353] mare este!
12 Cine este omul care se teme de Domnul?
Aceluia[354] Domnul îi arată calea pe care trebuie s-o aleagă.
13 El[355] va locui în fericire
și sămânța[356] lui va stăpâni țara.
14 Prietenia[357] Domnului este pentru cei ce se tem de El
și legământul făcut cu El le dă învățătură.
15 Eu îmi întorc necurmat ochii[358] spre Domnul,
căci El îmi va scoate picioarele din laț.
16 Privește-mă[359] și ai milă de mine,
căci sunt părăsit și nenorocit.
17 Neliniștea inimii mele crește:
scoate-mă din necazul meu!
18 Uită-Te[360] la ticăloșia și truda mea
și iartă-mi toate păcatele mele.
19 Vezi cât de mulți sunt vrăjmașii mei
și cu ce ură mare mă urmăresc.
20 Păzește-mi sufletul și scapă-mă!
Nu[361] mă lăsa să fiu dat de rușine când mă încred în Tine!
21 Să mă ocrotească nevinovăția și neprihănirea,
când îmi pun nădejdea în Tine!
22 Izbăvește[362], Dumnezeule, pe Israel din toate necazurile lui.
Un psalm al lui David
Fă-mi[363] dreptate, Doamne, căci[364] umblu în nevinovăție
și mă[365] încred în Domnul fără șovăire.
2 Cercetează-mă[366], Doamne, încearcă-mă,
trece-mi prin cuptorul de foc rărunchii și inima!
3 Căci bunătatea Ta este înaintea ochilor mei
și umblu[367] în adevărul Tău.
4 Nu șed împreună cu[368] oamenii mincinoși
și nu merg împreună cu oamenii vicleni.
5 Urăsc[369] adunarea celor ce fac răul
și[370] nu stau împreună cu cei răi.
6 Îmi spăl mâinile în[371] nevinovăție
și așa înconjur altarul Tău, Doamne,
7 ca să izbucnesc în mulțumiri
și să istorisesc toate minunile Tale.
8 Doamne, eu iubesc[372] locașul Casei Tale
și locul în care locuiește slava Ta.
9 Nu-mi[373] lua sufletul împreună cu păcătoșii,
nici viața cu oamenii care varsă sânge,
10 ale căror mâini sunt nelegiuite
și a căror dreaptă este plină de mită[374]!
11 Eu umblu[375] în neprihănire;
izbăvește-mă și ai milă de mine!
12 Piciorul[376] meu stă pe calea cea dreaptă[377]:
voi binecuvânta pe Domnul în[378] adunări.
Un psalm al lui David
Domnul este lumina[379] și mântuirea[380] mea.
De cine să mă tem?
Domnul[381] este sprijinitorul vieții mele.
De cine să-mi fie frică?
2 Când înaintează cei răi împotriva mea,
ca[382] să-mi mănânce carnea,
tocmai ei – prigonitorii și vrăjmașii mei –
se clatină și cad.
3 Chiar o oștire de[383] ar tăbărî împotriva mea,
inima mea tot nu s-ar teme.
Chiar război de s-ar ridica împotriva mea,
tot plin de încredere aș fi.
4 Un[384] lucru cer de la Domnul
și-l doresc fierbinte:
aș vrea să locuiesc[385] toată viața mea în Casa Domnului,
ca să privesc frumusețea[386] Domnului
și să mă minunez de Templul Lui.
5 Căci El mă va ocroti în coliba Lui, în[387] ziua necazului,
mă va ascunde sub acoperișul cortului Lui
și mă va înălța pe[388] o stâncă.
6 Iată că mi se și înalță capul[389] peste vrăjmașii mei, care mă înconjoară:
voi aduce jertfe în cortul Lui,
în sunetul trâmbiței,
voi cânta și voi lăuda pe Domnul.
7 Ascultă-mi, Doamne, glasul când Te chem:
ai milă de mine și ascultă-mă!
8 Inima îmi zice din partea Ta: „Caută[390] Fața Mea!”
Și Fața Ta, Doamne, o caut!
9 Nu-mi[391] ascunde Fața Ta,
nu îndepărta cu mânie pe robul Tău!
Tu ești ajutorul meu, nu mă lăsa,
nu mă părăsi, Dumnezeul mântuirii mele!
10 Căci[392] tatăl meu și mama mea mă părăsesc,
dar Domnul mă primește.
11 Învață-mă[393], Doamne, calea Ta și povățuiește-mă pe cărarea cea dreaptă
din pricina vrăjmașilor mei.
12 Nu[394] mă lăsa la bunul plac al potrivnicilor mei!
Căci împotriva mea se ridică niște martori[395] mincinoși
și niște oameni care nu suflă[396] decât asuprire.
13 O, dacă n-aș fi încredințat că voi vedea bunătatea Domnului
pe[397] pământul celor vii!…
14 Nădăjduiește[398] în Domnul!
Fii tare, îmbărbătează-ți inima
și nădăjduiește în Domnul!
Un psalm al lui David
Doamne, către Tine strig. Stânca mea!
Nu[399] rămâne surd la glasul meu,
ca[400] nu cumva, dacă Te vei depărta fără să-mi răspunzi,
să ajung ca cei ce se pogoară în groapă.
2 Ascultă glasul rugăciunilor mele, când strig către Tine,
și când[401] îmi ridic mâinile spre[402] locașul Tău cel Sfânt.
3 Nu[403] mă lua de pe pământ împreună cu cei răi
și cu oamenii nelegiuiți,
care[404] vorbesc de pace aproapelui lor
și, când colo, au răutate în inimă.
4 Răsplătește-le[405] după lucrările lor
și după răutatea faptelor lor,
răsplătește-le după lucrarea mâinilor lor!
Dă-le plata care li se cuvine!
5 Căci ei[406] nu iau aminte la lucrările Domnului,
la lucrarea mâinilor Lui.
Să-i doboare și să nu-i mai scoale!
6 Binecuvântat să fie Domnul,
căci ascultă glasul rugăciunilor mele!
7 Domnul este tăria[407] mea și scutul meu;
în El mi se[408] încrede inima și sunt ajutat.
De aceea îmi este plină de veselie inima
și-L laud prin cântările mele.
8 Domnul este tăria poporului Său,
El este Stânca[409] izbăvitoare a unsului Său.
9 Mântuiește, Doamne, poporul Tău
și binecuvântează moștenirea[410] Ta!
Fii păstorul și[411] sprijinitorul lor în veci.
Un psalm al lui David
Fiii lui Dumnezeu, dați[412] Domnului,
dați Domnului slavă și cinste.
2 Dați Domnului slava cuvenită Numelui Lui!
Închinați-vă înaintea Domnului îmbrăcați cu podoabe[413] sfinte!
3 Glasul Domnului răsună pe ape,
Dumnezeul[414] slavei face să bubuie tunetul:
Domnul este pe ape mari.
4 Glasul Domnului este puternic,
glasul Domnului este măreț.
5 Glasul Domnului sfărâmă cedrii;
Domnul sfărâmă cedrii[415] Libanului;
6 îi[416] face să sară ca niște viței,
și Libanul și Sirionul[417] sar ca niște pui de bivoli.
7 Glasul Domnului face să țâșnească flăcări de foc,
8 glasul Domnului face să se cutremure pustia;
Domnul face să tremure pustia Cades[418].
9 Glasul Domnului face pe cerboaice[419] să nască;
El despoaie pădurile; în locașul Lui totul strigă: „Slavă!”
10 Domnul stătea[420] pe scaunul Lui de domnie când cu Potopul
și Domnul împărățește în veci pe scaunul Lui de domnie.
11 Domnul[421] dă tărie poporului Său,
Domnul binecuvântează pe poporul Său cu pace.
Un psalm. O cântare pentru sfințirea Casei Domnului, făcută de David
Te înalț, Doamne, căci m-ai[422] ridicat
și n-ai lăsat pe vrăjmașii mei să se bucure[423] de mine.
2 Doamne, Dumnezeule,
eu am strigat către Tine,
și Tu m-ai vindecat[424].
3 Doamne, Tu mi-ai ridicat[425] sufletul din Locuința morților,
Tu m-ai adus la viață din mijlocul celor ce se pogoară[426] în groapă.
4 Cântați[427] Domnului, voi cei iubiți de El,
măriți prin laudele voastre Numele Lui cel Sfânt!
5 Căci mânia Lui ține numai o clipă[428],
dar îndurarea Lui ține toată[429] viața:
seara vine plânsul,
iar dimineața[430], veselia.
6 Când îmi mergea bine[431], ziceam:
„Nu mă voi clătina niciodată!”
7 Doamne, prin bunăvoința Ta mă așezaseși pe un munte tare,
dar Ți-ai ascuns[432] Fața, și m-am tulburat.
8 Doamne, eu am strigat către Tine
și m-am rugat Domnului zicând:
9 „Ce vei câștiga dacă-mi verși sângele și mă pogori în groapă?
Poate să Te laude țărâna[433]?
Poate ea să vestească credincioșia Ta?
10 Ascultă, Doamne, ai milă de mine!
Doamne, ajută-mă!”
11 Și mi-ai prefăcut[434] tânguirile în veselie,
mi-ai dezlegat sacul de jale și m-ai încins cu bucurie,
12 pentru ca inima mea să-Ți cânte și să nu stea mută.
Doamne, Dumnezeule, eu pururea Te voi lăuda!
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al lui David
Doamne, în Tine[435] mă încred:
să nu fiu dat de rușine niciodată.
Izbăvește-mă în[436] dreptatea Ta!
2 Pleacă-Ți[437] urechea spre mine, grăbește de-mi ajută!
Fii pentru mine o stâncă ocrotitoare, o cetățuie unde să-mi găsesc scăparea!
3 Căci[438] Tu ești Stânca mea, Cetățuia mea
și, pentru[439] Numele Tău, mă vei povățui și mă vei călăuzi.
4 Scoate-mă din lațul pe care mi l-au întins vrăjmașii.
Căci Tu ești Ocrotitorul meu!
5 În mâinile[440] Tale îmi încredințez duhul:
Tu mă vei izbăvi, Doamne, Dumnezeule adevărate!
6 Eu urăsc pe cei ce[441] se lipesc de idoli deșerți
și mă încred în Domnul.
7 Fă-mă să mă veselesc și să mă bucur de îndurarea Ta,
căci vezi ticăloșia mea, știi[442] neliniștea sufletului meu,
8 și nu mă vei da[443] în mâinile vrăjmașului,
ci îmi vei pune picioarele[444] la loc larg.
9 Ai milă de mine, Doamne, căci sunt în strâmtorare:
fața, sufletul și trupul mi s-au topit[445] de întristare;
10 mi se sfârșește viața în durere și anii în suspinuri.
Mi s-au sleit puterile din pricina fărădelegii mele și-mi putrezesc oasele[446]!
11 Din pricina potrivnicilor mei am ajuns[447] de ocară,
de mare ocară pentru vecinii[448] mei, și de groază pentru prietenii mei;
cei ce[449] mă văd pe uliță fug de mine.
12 Sunt uitat de[450] inimi ca un mort,
am ajuns ca un vas sfărâmat.
13 Aud[451] vorbele rele ale multora,
văd spaima[452] care domnește împrejur,
când se sfătuiesc[453] ei împreună împotriva mea
și uneltesc să-mi ia viața.
14 Dar eu mă încred în Tine, Doamne,
și zic: „Tu ești Dumnezeul meu!”
15 Soarta mea este în mâna Ta;
scapă-mă de vrăjmașii și de prigonitorii mei!
16 Fă[454] să lumineze Fața Ta peste robul Tău,
scapă-mă prin îndurarea Ta!
17 Doamne, să nu[455] rămân de rușine când Te chem.
Ci să rămână de rușine cei răi și ei să se pogoare muți[456] în Locuința morților!
18 Să amuțească[457] buzele mincinoase,
care vorbesc[458] cu îndrăzneală,
cu trufie și dispreț împotriva celui neprihănit!
19 O, cât[459] de mare este bunătatea Ta, pe care o păstrezi pentru cei ce se tem de Tine
și pe care o arăți celor ce se încred
în Tine, în fața fiilor oamenilor!
20 Tu[460] îi ascunzi la adăpostul Feței Tale de cei ce-i prigonesc,
îi[461] ocrotești în cortul Tău de limbile care-i clevetesc.
21 Binecuvântat să fie Domnul,
căci Și-a arătat în[462] chip minunat îndurarea față de mine:
parc-aș fi fost într-o[463] cetate întărită!
22 În[464] pornirea mea nechibzuită, ziceam: „Sunt izgonit[465] dinaintea Ta!”
Dar Tu ai auzit glasul rugăciunilor mele
când am strigat spre Tine.
23 Iubiți[466] dar pe Domnul, toți cei iubiți de El.
Căci Domnul păzește pe cei credincioși
și pedepsește aspru pe cei mândri.
24 Fiți tari[467] și îmbărbătați-vă inima,
toți cei ce nădăjduiți în Domnul!
Un psalm al lui David. O cântare
Ferice de cel cu fărădelegea iertată[468]
și de cel cu păcatul acoperit!
2 Ferice de omul căruia nu-i ține în seamă[469] Domnul nelegiuirea
și în[470] duhul căruia nu este viclenie!
3 Câtă vreme am tăcut, mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate.
4 Căci zi și noapte mâna[471] Ta apăsa asupra mea;
mi se usca vlaga cum se usucă pământul de seceta verii.
5 Atunci Ți-am mărturisit păcatul meu și nu mi-am ascuns fărădelegea.
Am zis[472]: „Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!”
Și Tu ai iertat vina păcatului meu.
6 De[473] aceea, orice om evlavios să se roage[474] Ție la vreme potrivită!
Și chiar de s-ar vărsa ape mari, pe el nu-l vor atinge de loc.
7 Tu[475] ești ocrotirea mea, Tu mă scoți din necaz,
Tu mă înconjuri cu cântări[476] de izbăvire.
8 „Eu, zice Domnul, te voi învăța și-ți voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi,
te voi sfătui și voi avea privirea îndreptată asupra ta.”
9 Nu[477] fiți ca un cal sau ca un catâr fără[478] pricepere,
pe care-l strunești cu un frâu și o zăbală cu care-l legi
ca să nu se apropie de tine.
10 De multe[479] dureri are parte cel rău,
dar cel ce[480] se încrede în Domnul este înconjurat cu îndurarea Lui.
11 Neprihăniților, bucurați-vă[481] în Domnul și veseliți-vă!
Scoateți strigăte de bucurie, toți cei cu inima fără prihană!
1 Neprihăniților, bucurați-vă în[482] Domnul!
Oamenilor[483] fără prihană le șade bine cântarea de laudă.
2 Lăudați pe Domnul cu harpa,
lăudați-L cu alăuta cu[484] zece coarde!
3 Cântați-I[485] o cântare nouă!
Faceți să răsune coardele și glasurile voastre!
4 Căci Cuvântul Domnului este adevărat
și toate lucrările Lui se împlinesc cu credincioșie.
5 El[486] iubește dreptatea și neprihănirea;
bunătatea[487] Domnului umple pământul.
6 Cerurile au fost făcute prin[488] Cuvântul Domnului
și toată[489] oștirea lor, prin[490] suflarea gurii lui.
7 El[491] îngrămădește apele mării într-un morman
și pune adâncurile în cămări.
8 Tot pământul să se teamă de Domnul!
Toți locuitorii lumii să tremure înaintea Lui!
9 Căci el[492] zice, și se face;
poruncește, și ce poruncește ia ființă.
10 Domnul[493] răstoarnă sfaturile neamurilor,
zădărnicește planurile popoarelor.
11 Dar sfaturile[494] Domnului dăinuiesc pe vecie
și planurile inimii Lui, din neam în neam.
12 Ferice[495] de poporul al cărui Dumnezeu este Domnul!
Ferice de poporul pe care Și-l alege[496] El de moștenire!
13 Domnul privește din[497] înălțimea cerurilor
și vede pe toți fiii oamenilor.
14 Din locașul locuinței Lui, El privește
pe toți locuitorii pământului.
15 El le întocmește inima la toți
și ia aminte[498] la toate faptele lor.
16 Nu mărimea oștirii scapă pe împărat[499],
nu mărimea puterii izbăvește pe viteaz;
17 calul nu poate[500] da chezășia biruinței
și toată vlaga lui nu dă izbăvirea.
18 Iată[501], ochiul Domnului privește peste[502] cei ce se tem de El,
peste cei ce nădăjduiesc în bunătatea Lui,
19 ca să le scape sufletul de la moarte
și să-i țină[503] cu viață în mijlocul foametei.
20 Sufletul[504] nostru nădăjduiește în Domnul;
El[505] este Ajutorul și Scutul nostru.
21 Da, inima[506] noastră își găsește bucuria în El,
căci avem încredere în Numele Lui cel Sfânt.
22 Doamne, fie îndurarea Ta peste noi,
după cum o nădăjduim noi de la Tine!
Un psalm alcătuit de David, când a făcut pe nebunul în fața lui Abimelec
și a plecat izgonit de el
Voi binecuvânta[507] pe Domnul în orice vreme;
lauda Lui va fi totdeauna în gura mea.
2 Să mi se laude[508] sufletul în Domnul!
Să asculte cei[509] nenorociți și să se bucure.
3 Înălțați[510] pe Domnul, împreună cu mine.
Să lăudăm cu toții Numele Lui!
4 Eu am căutat[511] pe Domnul și mi-a răspuns:
m-a izbăvit din toate temerile mele.
5 Când îți întorci privirile spre El, te luminezi de bucurie
și nu ți se umple fața de rușine.
6 Când strigă un nenorocit[512], Domnul aude
și-l scapă din[513] toate necazurile lui.
7 Îngerul[514] Domnului tabără[515] în jurul celor ce se tem de El
și-i scapă din primejdie.
8 Gustați[516] și vedeți ce bun este Domnul!
Ferice[517] de omul care se încrede în El!
9 Temeți-vă[518] de Domnul voi, sfinții Lui,
căci de nimic nu duc lipsă cei ce se tem de El!
10 Puii de leu[519] duc lipsă și li-i foame,
dar[520] cei ce caută pe Domnul nu duc lipsă de niciun bine.
11 Veniți, fiilor, și ascultați-mă,
căci vă voi[521] învăța frica de Domnul.
12 Cine este omul care dorește viața
și vrea să aibă parte de zile fericite?
13 Ferește-ți limba de rău
și buzele de[522] cuvinte înșelătoare!
14 Depărtează-te[523] de rău și fă binele;
caută[524] pacea și aleargă după ea!
15 Ochii[525] Domnului sunt peste cei fără prihană
și urechile Lui iau aminte la strigătele[526] lor.
16 Domnul Își întoarce Fața[527] împotriva celor răi,
ca[528] să le șteargă pomenirea de pe pământ.
17 Când strigă cei fără prihană, Domnul[529] aude
și-i scapă din toate necazurile lor.
18 Domnul este aproape[530] de cei[531] cu inima înfrântă
și mântuiește pe cei cu duhul zdrobit.
19 De multe[532] ori vine nenorocirea peste cel fără prihană,
dar[533] Domnul îl scapă totdeauna din ea.
20 Toate oasele i le păzește,
ca niciunul[534] din ele să nu i se sfărâme.
21 Pe[535] cel rău îl omoară nenorocirea,
dar vrăjmașii celui fără prihană sunt pedepsiți.
22 Domnul scapă[536] sufletul robilor Săi
și niciunul din cei ce se încred în El nu este osândit.
Un psalm al lui David
Apără-mă[537] Tu, Doamne, de potrivnicii mei,
luptă[538] Tu cu cei ce se luptă cu mine!
2 Ia[539] pavăza și scutul
și scoală-Te să-mi ajuți.
3 Învârte sulița și săgeata împotriva prigonitorilor mei!
Zi sufletului meu: „Eu sunt mântuirea ta!”
4 Rușinați[540] și înfruntați să fie cei ce vor să-mi ia viața!
Să dea înapoi[541] și să roșească cei ce-mi gândesc pieirea!
5 Să fie[542] ca pleava luată de vânt
și să-i gonească îngerul Domnului!
6 Drumul să le fie întunecos[543] și alunecos
și să-i urmărească îngerul Domnului!
7 Căci mi-au întins[544] lațul lor, fără pricină, pe o groapă,
pe care au săpat-o fără temei, ca să-mi ia viața;
8 să-i ajungă[545] prăpădul pe neașteptate,
să fie prinși în lațul[546] pe care l-au întins,
să cadă în el și să piară!
9 Și atunci mi se va bucura sufletul în Domnul;
se[547] va veseli de mântuirea Lui.
10 Toate[548] oasele mele vor zice: „Doamne, cine[549] poate ca Tine
să scape pe cel nenorocit de unul mai tare decât el,
pe cel nenorocit și sărac de cel ce-l jefuiește?”
11 Niște martori[550] mincinoși se ridică
și mă întreabă de ceea ce nu știu.
12 Îmi întorc[551] rău pentru bine:
mi-au lăsat sufletul pustiu.
13 Și eu, când[552] erau ei bolnavi, mă îmbrăcam cu sac,
îmi smeream sufletul cu post
și mă rugam[553] cu capul plecat la sân.
14 Umblam plin de durere ca pentru un prieten, pentru un frate;
cu capul plecat, ca de jalea unei mame.
15 Dar când mă clatin eu, ei se bucură și se strâng;
se strâng fără știrea mea[554], ca să mă batjocorească
și mă sfâșie[555] neîncetat.
16 Scrâșnesc[556] din dinți împotriva mea,
împreună cu cei nelegiuiți, cu secăturile batjocoritoare.
17 Doamne, până când Te vei uita[557] la ei?
Scapă-mi sufletul din cursele lor,
scapă-mi viața din ghearele acestor pui de lei!
18 Și eu Te voi lăuda[558] în adunarea cea mare
și Te voi slăvi în mijlocul unui popor mare la număr.
19 Să[559] nu se bucure de mine cei ce pe nedrept îmi sunt vrăjmași,
nici să[560] nu-și facă semne cu ochiul cei ce[561] mă urăsc fără temei!
20 Căci ei nu vorbesc de pace,
ci urzesc înșelătorii împotriva oamenilor liniștiți din țară.
21 Își deschid[562] gura larg împotriva mea
și zic: „Ha[563]! Ha! Ochii noștri își văd acum dorința împlinită!”
22 Doamne, Tu vezi[564]. Nu[565] tăcea!
Nu Te depărta[566] de mine, Doamne!
23 Trezește-Te și scoală-Te[567] să-mi faci dreptate!
Dumnezeule și Doamne, apără-mi pricina!
24 Judecă-mă[568] după[569] dreptatea Ta, Doamne, Dumnezeul meu,
ca să[570] nu se bucure ei de mine!
25 Să[571] nu zică în inima lor: „Aha! iată ce doream!”
Să nu zică: „L-am înghițit[572]!”
26 Ci să fie rușinați[573] și înfruntați toți cei ce se bucură de nenorocirea mea!
Să se îmbrace[574] cu rușine și ocară cei ce se ridică[575] împotriva mea!
27 Să[576] se bucure și să se veselească cei ce găsesc plăcere în nevinovăția mea
și să zică[577] neîncetat: „Mărit să fie Domnul,
care[578] vrea pacea robului Său!”
28 Și atunci limba[579] mea va lăuda dreptatea Ta,
în toate zilele va spune lauda Ta.
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al lui David, robul Domnului
Nelegiuirea celui rău zice inimii mele:
„Nu[580] este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lui.”
2 Căci se măgulește[581] singur în ochii lui,
ca să-și desăvârșească fărădelegea, ca să-și potolească ura.
3 Cuvintele gurii lui sunt mincinoase și înșelătoare[582];
nu mai vrea[583] să lucreze cu înțelepciune și să facă binele.
4 În așternutul lui se gândește la răutate[584],
stă pe[585] o cale care nu este bună
și nu urăște răul.
5 Bunătatea Ta, Doamne, ajunge până[586] la ceruri
și credincioșia Ta până la nori.
6 Dreptatea Ta este ca munții lui Dumnezeu
și judecățile[587] Tale sunt ca Adâncul cel mare.
Doamne, Tu sprijini pe oameni[588] și pe dobitoace!
7 Cât[589] de scumpă este bunătatea Ta, Dumnezeule!
La umbra aripilor Tale găsesc[590] fiii oamenilor adăpost.
8 Se[591] satură de belșugul Casei Tale
și-i adăpi din șuvoiul[592] desfătărilor[593] Tale.
9 Căci[594] la Tine este izvorul vieții;
prin[595] lumina Ta vedem lumina.
10 Întinde-Ți și mai departe bunătatea peste[596] cei ce Te cunosc
și dreptatea peste cei cu inima neprihănită[597]!
11 Să nu m-ajungă piciorul celui mândru
și să nu mă pună pe fugă mâna celor răi.
12 Cei ce fac fărădelegea au și început să cadă;
sunt răsturnați și[598] nu pot să se mai scoale.
Un psalm al lui David
Nu[599] te mânia pe cei răi
și nu te uita cu jind la cei ce fac răul;
2 căci sunt cosiți iute, ca[600] iarba,
și se vestejesc ca verdeața.
3 Încrede-te în Domnul și fă binele;
locuiește în țară și umblă în credincioșie.
4 Domnul să-ți fie desfătarea[601]
și El îți va da tot ce-ți dorește inima.
5 Încredințează-ți[602] soarta în mâna Domnului,
încrede-te în El, și El va lucra,
6 El va[603] face să strălucească dreptatea ta ca lumina
și dreptul tău ca soarele la amiază.
7 Taci[604] înaintea Domnului și nădăjduiește[605] în El.
Nu[606] te mânia pe cel ce izbutește în umbletele lui,
pe omul care își vede împlinirea planurilor lui rele.
8 Lasă mânia, părăsește iuțimea;
nu[607] te supăra, căci supărarea duce numai la rău.
9 Fiindcă[608] cei răi vor fi nimiciți,
iar cei ce nădăjduiesc în Domnul vor stăpâni[609] țara.
10 Încă[610] puțină vreme și cel rău nu va mai fi;
te vei[611] uita la locul unde era și nu va mai fi.
11 Cei[612] blânzi moștenesc țara
și au belșug de pace.
12 Cel rău face la planuri împotriva celui neprihănit
și[613] scrâșnește din dinți împotriva lui.
13 Domnul[614] râde de cel rău,
căci vede că-i vine și lui ziua[615].
14 Cei răi trag sabia și își încordează arcul,
ca să doboare pe cel nenorocit și sărac,
ca să înjunghie pe cei cu inima neprihănită.
15 Dar sabia[616] lor intră în însăși inima lor
și li se sfărâmă arcurile.
16 Mai[617] mult face puținul celui neprihănit,
decât belșugul multor răi.
17 Căci brațele[618] celui rău vor fi zdrobite,
dar Domnul sprijină pe cei neprihăniți.
18 Domnul[619] cunoaște zilele oamenilor cinstiți
și moștenirea lor ține pe[620] vecie.
19 Ei nu rămân de rușine în ziua nenorocirii,
ci au de ajuns în[621] zilele de foamete.
20 Dar cei răi pier
și vrăjmașii Domnului sunt ca cele mai frumoase pășuni:
pier, pier ca[622] fumul.
21 Cel rău ia cu împrumut și nu dă înapoi,
dar cel neprihănit[623] este milos și dă.
22 Căci[624] cei binecuvântați de Domnul stăpânesc țara,
dar cei blestemați de El sunt[625] nimiciți.
23 Domnul[626] întărește pașii omului
când Îi place calea lui;
24 dacă se[627] întâmplă să cadă, nu este doborât de tot,
căci Domnul îl apucă de mână.
25 Am fost tânăr și am îmbătrânit, dar n-am văzut pe cel neprihănit părăsit,
nici pe urmașii lui cerșindu-și[628] pâinea.
26 Ci el totdeauna[629] este milos și dă cu împrumut,
și urmașii lui sunt binecuvântați.
27 Depărtează-te[630] de rău, fă binele,
și vei dăinui pe vecie.
28 Căci Domnul iubește[631] dreptatea
și nu părăsește pe credincioșii Lui.
Totdeauna ei sunt sub paza Lui,
dar[632] sămânța celor răi este nimicită.
29 Cei[633] neprihăniți vor stăpâni țara
și vor locui în ea pe vecie.
30 Gura[634] celui neprihănit vestește înțelepciunea
și limba lui trâmbițează dreptatea.
31 Legea[635] Dumnezeului său este în inima lui
și nu i se clatină pașii.
32 Cel rău pândește[636] pe cel neprihănit
și caută să-l omoare.
33 Dar Domnul nu-l[637] lasă în mâinile lui
și nu-l osândește[638] când vine la judecată.
34 Nădăjduiește[639] în Domnul, păzește calea Lui,
și El te va înălța ca să stăpânești țara:
vei vedea pe cei răi nimiciți.
35 Am văzut[640] pe cel rău în toată puterea lui;
se întindea ca un copac verde.
36 Dar când am trecut a doua oară, nu mai era[641] acolo;
l-am căutat, dar nu l-am mai putut găsi.
37 Uită-te bine la cel fără prihană și privește pe cel fără vicleșug;
căci omul[642] de pace are parte de moștenitori.
38 Dar[643] cei răzvrătiți sunt nimiciți cu toții,
sămânța celor răi este prăpădită.
39 Scăparea[644] celor neprihăniți vine de la Domnul;
El este ocrotitorul lor la vremea necazului[645].
40 Domnul îi[646] ajută și-i izbăvește;
îi izbăvește de cei răi și-i scapă,
pentru că[647] se încred în El.
Un psalm al lui David.
Spre aducere-aminte
Doamne[648], nu mă mustra în mânia Ta
și nu mă pedepsi în urgia Ta.
2 Căci săgețile[649] Tale s-au înfipt în mine
și mâna[650] Ta apasă asupra mea.
3 N-a mai rămas nimic sănătos în carnea mea din pricina mâniei Tale;
nu mai este nicio[651] vlagă în oasele mele în urma păcatului meu.
4 Căci fărădelegile[652] mele se ridică deasupra capului meu,
ca o povară grea sunt[653] prea grele pentru mine.
5 Rănile mele miros greu și sunt pline de coptură,
în urma nebuniei mele.
6 Sunt gârbovit; peste măsură de istovit[654].
Toată ziua umblu[655] plin de întristare.
7 Căci o durere arzătoare[656] îmi mistuie măruntaiele,
și n-a mai rămas nimic[657] sănătos în carnea mea.
8 Sunt fără putere, zdrobit cu desăvârșire;
tulburarea inimii mele mă face să gem[658].
9 Doamne, toate dorințele mele sunt înaintea Ta
și suspinele mele nu-Ți sunt ascunse.
10 Inima îmi bate cu tărie, puterea mă părăsește
și lumina[659] ochilor mei nu mai este cu mine.
11 Prietenii[660] și cunoscuții mei se depărtează[661] de rana mea
și rudele mele stau[662] deoparte.
12 Cei ce vor să-mi ia viața își întind cursele[663],
cei ce-mi caută nenorocirea spun[664] răutăți
și toată ziua urzesc[665] la înșelătorii.
13 Iar eu[666] sunt ca un surd, n-aud;
sunt[667] ca un mut, care nu deschide gura.
14 Sunt ca un om care n-aude
și în gura căruia nu este niciun răspuns.
15 Doamne, în Tine nădăjduiesc[668];
Tu vei răspunde, Doamne, Dumnezeule!
16 Căci zic: „Nu îngădui să[669] se bucure vrăjmașii mei de mine
și să se fudulească[670] împotriva mea, când mi se clatină piciorul[671]!”
17 Căci sunt aproape să cad
și durerea mea este totdeauna înaintea mea.
18 Îmi mărturisesc[672] fărădelegea,
mă doare[673] de păcatul meu.
19 Dar vrăjmașii mei sunt plini de viață și plini de putere;
cei ce mă urăsc fără[674] temei sunt mulți la număr.
20 Ei îmi întorc[675] rău pentru bine,
îmi sunt potrivnici, pentru că[676] eu urmăresc binele.
21 Nu mă părăsi, Doamne!
Dumnezeule, nu[677] Te depărta de mine!
22 Vino degrabă în ajutorul meu,
Doamne, Mântuirea[678] mea!
Către mai-marele cântăreților: Către Iedutun. Un psalm al lui David
Ziceam: „Voi veghea[679] asupra căilor mele,
ca să nu păcătuiesc cu limba;
îmi voi pune frâu gurii[680] ,
cât[681] va sta cel rău înaintea mea.”
2 Am stat[682] mut, în tăcere;
am tăcut, măcar că eram nenorocit,
și totuși durerea mea nu era mai puțin mare.
3 Îmi ardea inima în mine,
un foc[683] lăuntric mă mistuia,
și atunci mi-a venit cuvântul pe limbă și am zis:
4 „Doamne, spune-mi[684] care este sfârșitul vieții mele,
care este măsura zilelor mele,
ca să știu cât de trecător sunt.”
5 Iată că zilele mele sunt cât un lat de mână
și viața[685] mea este ca o nimica înaintea Ta.
Da[686], orice om este doar o suflare, oricât de bine s-ar ține.
6 Da, omul umblă ca o[687] umbră,
se frământă degeaba,
strânge[688] la comori și nu știe cine le va lua.
7 Acum, Doamne, ce mai pot nădăjdui eu?
În Tine îmi este nădejdea[689].
8 Izbăvește-mă de toate fărădelegile mele!
Nu mă face de ocara[690] celui nebun!
9 Stau[691] mut, nu deschid gura,
căci Tu[692] lucrezi.
10 Abate-Ți[693] loviturile de la mine!
Îmi iese sufletul sub loviturile mâinii Tale.
11 Tu pedepsești pe om și-l lovești pentru fărădelegea lui;
îi prăpădești[694], ca molia, ce are el mai scump.
Da[695], orice om este doar o suflare.
12 Ascultă-mi rugăciunea, Doamne,
și pleacă-Ți urechea la strigătele mele!
Nu tăcea în fața lacrimilor mele!
Căci[696] sunt un străin înaintea Ta,
un pribeag, ca[697] toți părinții mei.
13 Abate-Ți[698] privirea de la mine și lasă-mă să răsuflu,
până nu mă duc și să[699] nu mai fiu!
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al lui David
Îmi pusesem nădejdea[700] în Domnul,
și El S-a plecat spre mine, mi-a ascultat strigătele.
2 M-a scos din groapa pieirii, din fundul mocirlei[701];
mi-a pus[702] picioarele pe stâncă și mi-a întărit[703] pașii.
3 Mi-a pus în gură o cântare nouă[704], o laudă pentru Dumnezeul nostru.
Mulți[705] au văzut lucrul acesta, s-au temut
și s-au încrezut în Domnul.
4 Ferice[706] de omul care își pune încrederea în Domnul
și care nu[707] se îndreaptă spre cei trufași și mincinoși[708]!
5 Doamne, Dumnezeule, multe[709] sunt minunile și planurile[710] Tale pentru mine:
nimeni nu se poate asemăna cu Tine.
Aș vrea să le vestesc și să le trâmbițez,
dar numărul lor este prea mare ca să le povestesc.
6 Tu nu dorești nici jertfă[711], nici dar de mâncare,
ci mi-ai străpuns urechile;
nu ceri nici ardere-de-tot, nici jertfă de ispășire.
7 Atunci am zis: „Iată-mă că vin!” –
în sulul cărții este scris[712] despre mine –
8 vreau[713] să fac voia Ta, Dumnezeule!
Și Legea Ta este în[714] fundul inimii mele.
9 Vestesc[715] îndurarea Ta în adunarea cea mare;
iată că nu-mi închid buzele[716].
Tu[717] știi lucrul acesta, Doamne!
10 Nu[718] țin în inima mea îndurarea Ta,
ci vestesc adevărul tău și mântuirea Ta
și nu ascund bunătatea și credincioșia Ta în adunarea cea mare.
11 Tu, Doamne, nu-mi vei opri îndurările Tale;
ci bunătatea[719] și credincioșia Ta mă vor păzi totdeauna.
12 Căci rele fără număr mă împresoară,
m-au ajuns[720] pedepsele pentru nelegiuirile mele, și nu le mai pot suferi vederea.
Sunt mai multe decât perii capului meu și mi se înmoaie[721] inima.
13 Izbăvește-mă[722], Doamne!
Vino, Doamne, degrabă în ajutorul meu.
14 Să fie rușinați[723] și înfruntați
toți cei ce vor să-mi ia viața!
Să dea înapoi și să roșească de rușine
cei ce-mi doresc pierzarea!
15 Să[724] rămână înlemniți de rușinea[725] lor
cei ce-mi zic: „Ha! Ha!”
16 Să se bucure[726] și să se veselească în Tine toți cei ce Te caută!
Cei ce iubesc mântuirea Ta să zică[727] fără încetare: „Mărit să fie Domnul!”
17 Eu[728] sunt sărac și lipsit,
dar Domnul[729] Se gândește la mine.
Tu ești ajutorul și izbăvitorul meu:
nu zăbovi, Dumnezeule!
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al lui David
Ferice de cel[730] ce îngrijește de cel sărac!
Căci în ziua nenorocirii Domnul îl izbăvește;
2 Domnul îl păzește și-l ține în viață.
El este fericit pe pământ
și nu-l[731] lași la bunul plac al vrăjmașilor lui.
3 Domnul îl sprijină când este pe patul de suferință:
îi ușurezi durerile în toate bolile lui.
4 Eu zic: „Doamne, ai milă de mine!
Vindecă-mi[732] sufletul! Căci am păcătuit împotriva Ta.”
5 Vrăjmașii mei zic cu răutate despre mine:
„Când va muri? Când îi va pieri numele?”
6 Dacă vine cineva să mă vadă, vorbește[733] neadevăruri,
strânge temeiuri ca să mă vorbească de rău,
și când pleacă, mă vorbește de rău pe afară.
7 Toți vrăjmașii mei șoptesc între ei împotriva mea
și cred că nenorocirea mea îmi va aduce pieirea.
8 „Este atins rău de tot – zic ei –,
iată-l culcat, n-are să se mai scoale!”
9 Chiar[734] și acela cu care trăiam în pace,
în care îmi puneam încrederea și care[735] mânca din pâinea mea,
ridică și el călcâiul împotriva mea.
10 Dar Tu, Doamne, ai milă de mine și ridică-mă,
ca să le răsplătesc cum li se cuvine.
11 Prin aceasta voi cunoaște că mă iubești,
dacă nu mă va birui vrăjmașul meu.
12 Tu m-ai sprijinit din pricina neprihănirii mele
și m-ai[736] așezat pe vecie înaintea Ta.
13 Binecuvântat[737] să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel,
din veșnicie în veșnicie!
Amin! Amin!
Către mai-marele cântăreților.
Cântarea fiilor lui Core
Cum dorește un cerb izvoarele de apă,
așa Te dorește sufletul meu pe Tine, Dumnezeule!
2 Sufletul[738] meu însetează după Dumnezeu, după Dumnezeul cel[739] viu;
când mă voi duce și mă voi arăta înaintea lui Dumnezeu?
3 Cu lacrimi[740] mă hrănesc zi și noapte,
când mi se zice fără încetare[741]: „Unde este Dumnezeul tău?”
4 Mi-aduc aminte și-mi vărs[742] tot focul inimii în mine
când mă gândesc cum mergeam înconjurat de mulțime
și cum înaintam[743] în fruntea ei spre Casa lui Dumnezeu,
în mijlocul strigătelor de bucurie și mulțumire
ale unei mulțimi în sărbătoare.
5 Pentru ce[744] te mâhnești, suflete, și gemi înăuntrul meu?
Nădăjduiește[745] în Dumnezeu, căci iarăși Îl voi lăuda;
El este mântuirea mea și Dumnezeul meu.
6 Îmi este mâhnit sufletul în mine, Dumnezeule;
de aceea la Tine mă gândesc, din țara Iordanului,
din Hermon și din muntele Mițear.
7 Un val[746] cheamă un alt val la vuietul căderii apelor Tale;
toate[747] talazurile și valurile Tale trec peste mine.
8 Ziua, Domnul îmi dădea[748] îndurarea Lui,
iar noaptea[749], cântam laudele Lui
și înălțam o rugăciune Dumnezeului vieții mele.
9 De aceea zic lui Dumnezeu, Stânca mea: „Pentru ce mă uiți?
Pentru ce[750] trebuie să umblu plin de întristare, sub apăsarea vrăjmașului?”
10 Parcă mi se sfărâmă oasele cu sabia când mă batjocoresc vrăjmașii mei
și-mi zic neîncetat[751]: „Unde este Dumnezeul tău?”
11 Pentru ce[752] te mâhnești, suflete și gemi înăuntrul meu?
Nădăjduiește în Dumnezeu, căci iarăși Îl voi lăuda;
El este mântuirea mea și Dumnezeul meu.
1 Fă-mi[753] dreptate, Dumnezeule, apără-mi[754] pricina împotriva unui neam nemilos!
Izbăvește-mă de oamenii plini de vicleșug și de fărădelege!
2 Tu ești Dumnezeul care mă ocrotește[755]: pentru ce mă lepezi?
Pentru ce[756] trebuie să umblu plin de întristare sub apăsarea vrăjmașului?
3 Trimite[757] lumina și credincioșia Ta ca să mă călăuzească,
și să mă ducă la muntele[758] Tău cel sfânt
și la locașurile Tale!
4 Atunci voi merge la altarul lui Dumnezeu,
la altarul lui Dumnezeu care este bucuria și veselia mea,
și Te voi lăuda cu harpa, Dumnezeule, Dumnezeul meu!
5 Pentru ce[759] te mâhnești, suflete, și gemi înăuntrul meu?
Nădăjduiește în Dumnezeu, căci iarăși Îl voi lăuda:
El este mântuirea mea și Dumnezeul meu.
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al fiilor lui Core. O cântare
Dumnezeule, am auzit cu urechile noastre și părinții[760] noștri ne-au povestit
lucrările pe care le-ai făcut pe vremea lor, în zilele de odinioară.
2 Cu mâna Ta[761] ai izgonit neamuri ca să-i sădești pe ei,
ai lovit popoare ca să-i întinzi pe ei.
3 Căci nu[762] prin sabia lor au pus mâna pe țară,
nu brațul lor i-a mântuit,
ci dreapta Ta, brațul Tău, lumina Feței Tale,
pentru că[763] îi iubeai.
4 Dumnezeule, Tu[764] ești Împăratul meu:
poruncește izbăvirea lui Iacov!
5 Cu Tine doborâm[765] pe vrăjmașii noștri,
cu Numele Tău zdrobim pe potrivnicii noștri.
6 Căci nu[766] în arcul meu mă încred,
nu sabia mea mă va scăpa;
7 ci Tu ne izbăvești de vrăjmașii noștri
și dai de rușine pe[767] cei ce ne urăsc.
8 Noi, în fiecare zi, ne lăudăm cu Dumnezeu[768] și pururea slăvim Numele Tău.
9 Dar Tu ne lepezi[769], ne acoperi de rușine,
nu mai ieși cu oștirile noastre;
10 ne faci să dăm[770] dosul înaintea vrăjmașului,
și cei ce ne urăsc ridică prăzi luate de la noi.
11 Ne dai[771] ca pe niște oi de mâncat
și ne[772] risipești printre neamuri.
12 Vinzi[773] pe poporul Tău pe nimic
și nu-l socotești de mare preț.
13 Ne faci[774] de ocara vecinilor noștri,
de batjocura și de râsul celor ce ne înconjoară.
14 Ne faci[775] de pomină printre neamuri
și[776] pricină de clătinare din cap printre popoare.
15 Ocara mea este totdeauna înaintea mea
și rușinea îmi acoperă fața
16 la[777] glasul celui ce mă batjocorește și mă ocărăște,
la vederea vrăjmașului și răzbunătorului.
17 Toate acestea ni se întâmplă[778] fără ca noi să Te fi uitat,
fără să fi călcat legământul Tău:
18 da, inima nu ni s-a abătut,
pașii[779] nu ni s-au depărtat de pe cărarea Ta,
19 ca[780] să ne zdrobești în locuința șacalilor
și să ne acoperi cu[781] umbra morții.
20 Dacă am fi uitat Numele Dumnezeului nostru
și ne-am fi întins[782] mâinile spre un dumnezeu străin,
21 n-ar ști[783] Dumnezeu lucrul acesta,
El, care cunoaște tainele inimii?
22 Dar[784] din pricina Ta suntem înjunghiați în toate zilele,
suntem priviți ca niște oi sortite pentru măcelărie.
23 Trezește-Te[785]! Pentru ce dormi, Doamne?
Trezește-Te! Nu[786] ne lepăda pe vecie!
24 Pentru ce[787] Îți ascunzi Fața?
Pentru ce uiți de nenorocirea și apăsarea noastră?
25 Căci sufletul ne este doborât[788] în țărână de mâhnire,
trupul nostru este lipit de pământ.
26 Scoală-Te ca să ne ajuți!
Izbăvește-ne pentru bunătatea Ta!
Către mai-marele cântăreților.
De cântat cum se cântă: „Crinii”.
Un psalm al fiilor lui Core. O cântare.
O cântare de dragoste.
Cuvinte pline de farmec îmi clocotesc în inimă
și zic: „Lucrarea mea de laudă este pentru Împăratul!”
Ca pana unui scriitor iscusit să-mi fie limba!
2 Tu ești cel mai frumos dintre oameni,
harul[789] este turnat pe buzele tale,
de aceea te-a binecuvântat Dumnezeu pe vecie.
3 Războinic viteaz[790], încinge-ți sabia[791]
– podoaba și slava,
4 da, slava[792] Ta! Fii biruitor, suie-te în carul tău de luptă,
apără adevărul, blândețea și neprihănirea,
și dreapta ta să strălucească prin isprăvi minunate!
5 Săgețile tale sunt ascuțite:
sub tine vor cădea popoare
și săgețile tale vor străpunge inima vrăjmașilor împăratului.
6 Scaunul[793] Tău de domnie, Dumnezeule, este veșnic;
toiagul de domnie al Împărăției Tale este un toiag de dreptate.
7 Tu[794] iubești neprihănirea și urăști răutatea.
De aceea, Dumnezeule[795], Dumnezeul Tău Te-a uns[796]
cu un untdelemn de bucurie[797] mai
presus decât pe tovarășii Tăi de slujbă.
8 Smirna[798], aloea și casia îți umplu de miros plăcut toate veșmintele;
în casele tale împărătești, de fildeș, te înveselesc instrumentele cu coarde.
9 Printre preaiubitele tale sunt fete[799] de împărați;
împărăteasa[800], mireasa ta, stă la dreapta ta, împodobită cu aur de Ofir.
10 Ascultă, fiică, vezi și pleacă-ți urechea;
uită[801] pe poporul tău și casa tatălui tău!
11 Și atunci, împăratul îți va pofti frumusețea.
Și fiindcă este Domnul[802] tău, adu-i închinăciunile tale.
12 Și fiica Tirului, și cele mai bogate[803] din popor vor umbla
cu daruri ca să capete bunăvoința ta.
13 Fata[804] împăratului este plină de strălucire înăuntrul casei împărătești;
ea poartă o haină țesută cu aur.
14 Este adusă înaintea împăratului, îmbrăcată cu[805] haine cusute la gherghef
și urmată de fete, însoțitoarele ei, care sunt aduse la tine.
15 Ele sunt duse în mijlocul bucuriei și veseliei
și intră în casa împăratului.
16 Copiii tăi vor lua locul părinților tăi;
îi[806] vei pune domni în toată țara.
17 Din neam în neam îți voi[807] pomeni numele:
de aceea, în veci de veci te vor lăuda popoarele.
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al fiilor lui Core.
De cântat pe alamot. O cântare.
Dumnezeu este adăpostul[808] și sprijinul nostru,
un ajutor[809] care nu lipsește niciodată în nevoi.
2 De aceea nu ne temem chiar dacă s-ar zgudui pământul
și s-ar clătina munții în inima mărilor.
3 Chiar[810] dacă ar urla și ar spumega valurile mării
și s-ar ridica până acolo de să se cutremure munții.
4 Este un râu[811] ale cărui izvoare înveselesc cetatea[812] lui Dumnezeu,
sfântul locaș al locuințelor Celui Preaînalt.
5 Dumnezeu este în[813] mijlocul ei: ea nu se clatină;
Dumnezeu o ajută în revărsatul zorilor.
6 Neamurile[814] se frământă, împărățiile se clatină,
dar glasul Lui răsună, și pământul[815] se topește de groază.
7 Domnul[816] oștirilor este cu noi,
Dumnezeul lui Iacov este un turn de scăpare pentru noi.
8 Veniți[817] și priviți lucrările Domnului,
pustiirile pe care le-a făcut El pe pământ.
9 El[818] a pus capăt războaielor până la marginea pământului;
El a sfărâmat[819] arcul și a rupt sulița, a ars cu[820] foc carele de război.
10 „Opriți-vă, și să știți că Eu sunt Dumnezeu:
Eu stăpânesc[821] peste neamuri,
Eu stăpânesc pe pământ.”
11 Domnul[822] oștirilor este cu noi.
Dumnezeul lui Iacov este un turn de scăpare pentru noi.
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm făcut de fiii lui Core
Bateți[823] din palme, toate popoarele!
Înălțați lui Dumnezeu strigăte de bucurie!
2 Căci Domnul, Cel Preaînalt, este înfricoșat[824]:
El este Împărat[825] mare peste tot pământul.
3 El[826] ne supune popoarele,
El pune neamurile sub picioarele noastre.
4 El ne alege moștenirea[827],
slava lui Iacov, pe care-l iubește.
5 Dumnezeu Se suie[828] în mijlocul strigătelor de biruință,
Domnul înaintează în sunetul trâmbiței.
6 Cântați lui Dumnezeu, cântați!
Cântați Împăratului nostru, cântați!
7 Căci[829] Dumnezeu este împărat peste tot pământul:
cântați[830] o cântare înțeleaptă!
8 Dumnezeu[831] împărățește peste neamuri,
Dumnezeu șade pe scaunul Lui de domnie cel sfânt.
9 Domnitorii popoarelor se adună împreună
cu poporul[832] Dumnezeului lui Avraam;
căci[833] ale lui Dumnezeu sunt scuturile pământului:
El este mai înalt și mai presus de orice.
O cântare. Un psalm al fiilor lui Core
Mare este Domnul și lăudat de toți
în[834] cetatea Dumnezeului nostru, pe muntele[835] Lui cel sfânt.
2 Frumoasă[836] înălțime, bucuria[837] întregului pământ, este Muntele Sionului;
în[838] partea de miazănoapte este cetatea[839] Marelui Împărat.
3 Dumnezeu, în casele Lui împărătești, este cunoscut ca un turn de scăpare.
4 Căci iată că împărații[840] se adunaseră:
doar au trecut împreună,
5 au privit-o, au înlemnit,
s-au temut și au luat-o la fugă.
6 I-a apucat[841] un tremur acolo,
ca durerea[842] unei femei la facere.
7 Au fost izgoniți de parcă ar fi fost luați de[843] vântul de răsărit,
care sfărâmă[844] corăbiile din Tarsis.
8 Întocmai cum auziserăm spunându-se, așa am văzut
în cetatea[845] Domnului oștirilor, în cetatea Dumnezeului nostru:
Dumnezeu o va face să dăinuiască[846] pe vecie.
9 Dumnezeule, la bunătatea[847] Ta ne gândim
în mijlocul Templului Tău!
10 Ca și Numele[848] Tău, Dumnezeule,
și lauda Ta răsună până la marginile pământului;
dreapta Ta este plină de îndurare.
11 Se bucură Muntele Sionului
și se veselesc fiicele lui Iuda
de judecățile Tale.
12 Străbateți Sionul și ocoliți-l,
numărați-i turnurile,
13 priviți-i întăritura
și cercetați-i palatele,
ca să povestiți celor ce vor veni după ei.
14 Iată, Dumnezeul acesta este Dumnezeul nostru în veci de veci;
El va fi călăuza noastră[849] până la moarte.
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al fiilor lui Core
Ascultați lucrul acesta, toate popoarele,
luați aminte, toți locuitorii lumii:
2 mici[850] și mari,
bogați și săraci!
3 Gura mea va vorbi cuvinte înțelepte
și inima mea are gânduri pline de judecată.
4 Eu îmi plec[851] urechea la pildele care îmi sunt insuflate,
îmi încep cântarea în sunetul harpei.
5 Pentru ce să mă tem în zilele nenorocirii,
când mă înconjoară nelegiuirea[852] potrivnicilor mei?
6 Ei se încred[853] în avuțiile lor
și se fălesc cu bogăția lor cea mare.
7 Dar nu pot să se răscumpere unul pe altul,
nici să dea[854] lui Dumnezeu prețul răscumpărării.
8 Răscumpărarea[855] sufletului lor este așa de scumpă,
că nu se va face niciodată.
9 Nu vor trăi pe vecie,
nu pot să[856] nu vadă mormântul.
10 Da, îl vor vedea: căci înțelepții[857] mor,
nebunul și prostul deopotrivă pier
și[858] lasă altora avuțiile lor.
11 Ei își închipuie că veșnice le vor fi casele,
că locuințele lor vor dăinui din veac în veac,
ei, care dau[859] numele lor la țări întregi.
12 Dar omul pus în[860] cinste nu dăinuiește,
ci este ca dobitoacele care se taie.
13 Iată ce soartă au ei, cei plini de atâta încredere[861],
precum și cei ce îi urmează, cărora le plac cuvintele lor.
14 Sunt duși ca o turmă în Locuința morților,
îi paște moartea
și, în[862] curând, oamenii fără prihană îi calcă în picioare:
li se duce frumusețea[863] și Locuința morților le este locașul.
15 Dar mie Dumnezeu îmi va[864] scăpa sufletul din Locuința morților,
căci mă va lua sub ocrotirea Lui.
16 Nu te teme când se îmbogățește cineva
și când i se înmulțesc vistieriile casei,
17 căci[865] nu ia nimic cu el când moare:
vistieriile lui nu se pogoară după el.
18 Să se tot creadă omul fericit[866] în viață,
să se tot laude cu bucuriile pe care și le face,
19 căci tot în locuința părinților săi va[867] merge
și nu va mai vedea lumina[868] niciodată.
20 Omul[869] pus în cinste și fără pricepere
este[870] ca dobitoacele pe care le tai.
Un psalm al lui Asaf
Dumnezeu[871], da, Dumnezeu, Domnul, vorbește
și cheamă pământul, de la răsăritul soarelui până la asfințitul lui.
2 Din Sion, care este întruparea[872] frumuseții desăvârșite,
de acolo strălucește Dumnezeu[873].
3 Dumnezeul nostru vine și nu tace.
Înaintea Lui merge un foc[874] mistuitor
și împrejurul Lui, o furtună puternică.
4 El[875] strigă spre ceruri sus
și spre pământ, ca să judece pe poporul Său:
5 „Strângeți-Mi pe credincioșii[876] Mei,
care[877] au făcut legământ cu Mine prin jertfă!”
6 Atunci, cerurile[878] vor vesti dreptatea Lui,
căci Dumnezeu[879] este Cel ce judecă.
7 Ascultă[880], poporul Meu, și voi vorbi;
ascultă, Israele, și te voi înștiința.
Eu sunt Dumnezeu[881], Dumnezeul tău.
8 Nu[882] pentru jertfele tale te[883] mustru,
căci arderile-de-tot ale tale sunt necurmat înaintea Mea.
9 Nu[884] voi lua tauri din casa ta,
nici țapi din staulele tale.
10 Căci ale Mele sunt toate dobitoacele pădurilor,
toate fiarele munților cu miile lor.
11 Eu cunosc toate păsările de pe munți
și tot ce se mișcă pe câmp este al Meu.
12 Dacă Mi-ar fi foame, nu ți-aș spune ție,
căci[885] a mea este lumea și tot ce cuprinde ea.
13 Oare mănânc Eu carnea taurilor?
Oare beau Eu sângele țapilor?
14 Adu ca jertfă[886] lui Dumnezeu mulțumiri
și împlinește-ți[887] juruințele făcute Celui Preaînalt.
15 Cheamă-Mă[888] în ziua necazului,
și Eu te voi izbăvi, iar tu Mă[889] vei proslăvi!
16 Dumnezeu zice însă celui rău:
„Ce tot înșiri tu legile Mele
și ai în gură legământul Meu,
17 când[890] tu urăști mustrările
și arunci[891] cuvintele Mele înapoia ta?
18 Dacă vezi un hoț, te unești[892] cu el
și te însoțești cu[893] preacurvarii.
19 Dai drumul gurii la rău
și limba ta[894] urzește vicleșuguri.
20 Stai și vorbești împotriva fratelui tău,
clevetești pe fiul mamei tale.
21 Iată ce ai făcut, și[895] Eu am tăcut.
Ți-ai închipuit[896] că Eu sunt ca tine.
Dar te[897] voi mustra și îți voi pune totul sub ochi!”
22 Luați seama dar, voi, care uitați[898] pe Dumnezeu,
ca nu cumva să vă sfâșii și să nu fie nimeni să vă scape.
23 Cine[899] aduce mulțumiri ca jertfă, acela Mă proslăvește,
și celui[900] ce veghează asupra căii lui,
aceluia îi voi arăta mântuirea lui Dumnezeu.
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al lui David. Făcut când a venit la el prorocul Natan, după ce intrase David la Bat-Șeba
Ai milă de mine, Dumnezeule, în bunătatea Ta!
După îndurarea Ta cea mare, șterge[901] fărădelegile mele!
2 Spală-mă[902] cu desăvârșire de nelegiuirea mea
și curăță-mă de păcatul meu!
3 Căci îmi cunosc bine fărădelegile[903]
și păcatul meu stă necurmat înaintea mea.
4 Împotriva Ta, numai[904] împotriva Ta, am păcătuit
și am făcut ce este rău înaintea[905] Ta;
așa că[906] vei fi drept în hotărârea Ta
și fără vină în judecata Ta.
5 Iată că[907] sunt născut în nelegiuire
și[908] în păcat m-a zămislit mama mea.
6 Dar Tu ceri ca adevărul să fie în adâncul[909] inimii:
fă dar să pătrundă înțelepciunea înăuntrul meu!
7 Curățește-mă[910] cu isop, și voi fi curat;
spală-mă, și voi fi[911] mai alb decât zăpada.
8 Fă-mă să aud veselie și bucurie
și oasele pe care le-ai zdrobit Tu se[912] vor bucura.
9 Întoarce-Ți[913] privirea de la păcatele mele,
șterge[914] toate nelegiuirile mele!
10 Zidește în mine o inimă[915] curată, Dumnezeule,
pune în mine un duh nou și statornic!
11 Nu mă lepăda de la[916] Fața Ta
și nu lua de la mine Duhul[917] Tău cel Sfânt.
12 Dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale,
și sprijină-mă cu un duh[918] de bunăvoință!
13 Atunci voi învăța căile Tale pe cei ce le calcă,
și păcătoșii se vor întoarce la Tine.
14 Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele! Izbăvește-mă de vina sângelui[919] vărsat,
și limba mea va lăuda[920] îndurarea Ta.
15 Doamne, deschide-mi buzele,
și gura mea va vesti lauda Ta.
16 Dacă ai fi voit jertfe[921], Ți-aș fi adus,
dar Ție nu-Ți plac arderile-de-tot.
17 Jertfele[922] plăcute lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit:
Dumnezeule, Tu nu disprețuiești o inimă zdrobită și mâhnită.
18 În îndurarea Ta, varsă-Ți binefacerile asupra Sionului
și zidește zidurile Ierusalimului!
19 Atunci vei primi jertfe[923] neprihănite, arderi-de-tot și jertfe întregi;
atunci se vor aduce pe altarul Tău viței.
Către mai-marele cântăreților.
O cântare a lui David.
Făcută cu prilejul celor spuse de Doeg, Edomitul, lui Saul, când zicea:
„David s-a dus în casa lui Ahimelec”
Pentru ce te fălești cu răutatea ta, asupritorule[924]?
Bunătatea lui Dumnezeu ține în veci.
2 Limba[925] ta nu născocește decât răutate,
ca[926] un brici ascuțit, viclean ce ești!
3 Tu iubești mai degrabă răul decât binele,
mai degrabă minciuna[927] decât adevărul.
4 Tu iubești numai cuvinte nimicitoare,
limbă înșelătoare!
5 De aceea și Dumnezeu te va doborî pe vecie,
te va apuca și te va ridica din cortul tău
și te va dezrădăcina[928] din pământul celor vii.
6 Cei[929] fără prihană vor vedea lucrul acesta, se vor teme
și[930] vor râde de el, zicând:
7 „Iată omul care nu lua ca ocrotitor pe Dumnezeu,
ci se[931] încredea în bogățiile lui cele mari
și se bizuia pe răutatea lui.”
8 Dar eu sunt în Casa lui Dumnezeu ca[932] un măslin verde,
mă încred în bunătatea lui Dumnezeu în veci de veci.
9 Te voi lăuda totdeauna pentru că ai lucrat
și, în fața copiilor Tăi, voi nădăjdui în Numele Tău, căci[933] este binevoitor.
Către mai-marele cântăreților.
De cântat la flaut. O cântare a lui David
Nebunul[934] zice în inima lui: „Nu este Dumnezeu!”
S-au stricat oamenii, au săvârșit fărădelegi urâte,
nu este niciunul[935] care să facă binele.
2 Dumnezeu Se uită[936] de la înălțimea cerurilor peste fiii oamenilor,
ca să vadă dacă este cineva care să fie priceput
și să caute[937] pe Dumnezeu.
3 Dar toți s-au rătăcit, toți s-au stricat;
nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar.
4 Și-au[938] pierdut oare mintea cei ce săvârșesc nelegiuirea,
de mănâncă pe poporul Meu, cum mănâncă pâinea,
și nu cheamă pe Dumnezeu?
5 Atunci[939] vor tremura de spaimă fără să fie vreo pricină de spaimă;
Dumnezeu va risipi[940] oasele celor ce tabără împotriva ta,
îi vei face de rușine, căci Dumnezeu i-a lepădat.
6 O[941], cine va face să pornească din Sion izbăvirea lui Israel?
Când va aduce Dumnezeu înapoi pe prinșii de război ai poporului Său,
Iacov se va veseli și Israel se va bucura.
Către mai-marele cântăreților.
De cântat cu instrumente cu coarde.
O cântare a lui David. Făcută când au venit zifiții să spună lui Saul: „Știți că David șade ascuns printre noi?”
Scapă-mă, Dumnezeule, prin Numele Tău
și fă-mi dreptate prin puterea Ta.
2 Ascultă-mi rugăciunea, Dumnezeule,
ia aminte la cuvintele gurii mele.
3 Căci niște străini[942] s-au sculat împotriva mea,
niște oameni asupritori vor să-mi ia viața;
ei nu se gândesc la Dumnezeu.
4 Da, Dumnezeu este ajutorul meu,
Domnul[943] este sprijinul sufletului meu!
5 Răul se va întoarce asupra potrivnicilor mei;
nimicește-i în[944] credincioșia Ta!
6 Atunci Îți voi aduce jertfe de bunăvoie,
voi lăuda Numele Tău, Doamne, căci[945] este binevoitor;
7 căci El mă izbăvește din toate necazurile,
și[946] cu ochii mei îmi văd împlinită dorința privitoare la vrăjmașii mei.
Către mai-marele cântăreților.
De cântat pe instrumente cu coarde.
Un psalm al lui David
Ia aminte, Dumnezeule, la rugăciunea mea
și nu Te ascunde de cererile mele!
2 Ascultă-mă și răspunde-mi!
Rătăcesc[947] încoace și încolo și mă frământ
3 din pricina zarvei vrăjmașului
și din pricina apăsării celui rău.
Căci[948] ei aruncă nenorocirea peste mine
și mă urmăresc cu mânie.
4 Îmi tremură inima[949] în mine
și mă cuprinde spaima morții,
5 mă apucă frica și groaza,
și mă iau fiorii.
6 Eu zic: „O, dacă aș avea aripile porumbelului,
aș zbura și aș găsi undeva odihnă!”
7 Da, aș fugi departe de tot
și m-aș duce să locuiesc în pustie.
8 Aș fugi în grabă la un adăpost
de vântul acesta năpraznic și de furtuna aceasta.
9 Nimicește-i, Doamne, împarte-le limbile,
căci în cetate văd silă[950] și certuri;
10 zi și noapte ei îi dau ocol pe ziduri:
nelegiuirea și răutatea sunt în sânul ei;
11 răutatea este în mijlocul ei
și vicleșugul și înșelătoria nu lipsesc din piețele ei.
12 Nu[951] un vrăjmaș mă batjocorește,
căci aș suferi; nu potrivnicul meu se ridică[952] împotriva mea,
căci m-aș ascunde dinaintea lui.
13 Ci tu, pe care te socoteam una cu mine,
tu, frate[953] de cruce și prieten cu mine!
14 Noi, care trăiam împreună într-o plăcută prietenie
și ne duceam împreună[954] cu mulțimea în Casa lui Dumnezeu!
15 Să vină moartea peste ei
și să se pogoare[955] de vii în Locuința morților!
Căci răutatea este în locuința lor, în inima lor.
16 Dar eu strig către Dumnezeu,
și Domnul mă va scăpa.
17 Seara[956], dimineața și la amiază, oftez și gem,
și El va auzi glasul meu.
18 Mă va scăpa din lupta care se dă împotriva mea și-mi va aduce pacea,
căci mulți[957] mai sunt împotriva mea!
19 Dumnezeu va auzi și-i va smeri,
El, care[958] din veșnicie stă pe scaunul Lui de domnie.
(Oprire.)
Căci în ei nu este nicio nădejde de schimbare
și nu se tem de Dumnezeu.
20 Ei pun[959] mâna pe cei ce trăiau[960] în pace cu ei
și își calcă legământul.
21 Gura lor este dulce ca smântâna,
dar în inimă poartă războiul;
cuvintele[961] lor sunt mai alunecoase decât untdelemnul,
dar, când ies ele din gură, sunt niște săbii.
22 Încredințează-ți[962] soarta în mâna Domnului, și El te va sprijini.
El nu[963] va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit.
23 Și Tu, Dumnezeule, îi vei pogorî în fundul gropii.
Oamenii[964] setoși de sânge și de înșelăciune nu[965] vor ajunge nici jumătate din zilele lor.
Eu însă mă încred în Tine!
Către mai-marele cântăreților. Se cântă ca „Porumbel din stejarii depărtați”.
O cântare de laudă a lui David.
Făcută când l-au prins filistenii la Gat
Ai milă[966] de mine, Dumnezeule! Căci niște oameni mă hărțuiesc.
Toată ziua îmi fac război și mă chinuiesc.
2 Toată ziua mă hărțuiesc[967] potrivnicii mei;
sunt mulți și se războiesc cu mine ca niște trufași.
3 Ori de câte ori mă tem,
eu mă încred în Tine.
4 Eu mă voi lăuda cu[968] Dumnezeu, cu Cuvântul Lui.
Mă încred în Dumnezeu
și nu mă tem de nimic.
Ce pot să-mi facă niște oameni?
5 Întruna ei îmi ating drepturile
și n-au decât gânduri rele față de mine.
6 Uneltesc[969], pândesc și îmi urmăresc pașii,
pentru că[970] vor să-mi ia viața.
7 Ei trag nădejde să scape prin nelegiuirea lor:
doboară popoarele, Dumnezeule, în mânia Ta!
8 Tu numeri pașii vieții mele de pribeag;
pune-mi lacrimile în burduful Tău.
Nu sunt ele[971] scrise în cartea Ta?
9 Vrăjmașii mei dau înapoi în ziua când Te strig:
știu că Dumnezeu este de[972] partea mea.
10 Eu mă voi lăuda cu[973] Dumnezeu, cu Cuvântul Lui, da, mă voi lăuda cu Domnul, cu Cuvântul Lui.
11 Mă încred în Dumnezeu și nu mă tem de nimic.
Ce pot să-mi facă niște oameni?
12 Dumnezeule, trebuie să împlinesc juruințele pe care Ți le-am făcut;
Îți voi aduce jertfe de mulțumire.
13 Căci mi-ai izbăvit sufletul de la[974] moarte,
mi-ai ferit picioarele de cădere,
ca să umblu înaintea lui Dumnezeu,
în lumina[975] celor vii.
Către mai-marele cântăreților.
„Nu nimici”. O cântare de laudă a lui David, făcută când a fugit în peșteră, urmărit de Saul
Ai milă[976] de mine, Dumnezeule, ai milă de mine!
Căci în Tine mi se încrede sufletul;
la[977] umbra aripilor Tale caut un loc de scăpare
până[978] vor trece nenorocirile.
2 Eu strig către Dumnezeu, către Cel Preaînalt,
către Dumnezeu, care[979] lucrează pentru mine.
3 El[980] îmi va trimite izbăvire din cer,
în timp ce prigonitorul meu îmi aruncă[981] ocări.
Da, Dumnezeu Își va[982] trimite bunătatea și credincioșia.
4 Sufletul meu este între niște lei:
stau culcat în mijlocul unor oameni care varsă flăcări,
în mijlocul unor oameni ai[983] căror dinți sunt sulițe și săgeți
și a căror limbă[984] este o sabie ascuțită.
5 Înalță-Te[985] peste ceruri, Dumnezeule,
peste tot pământul să se întindă slava Ta!
6 Ei[986] întinseseră un laț sub pașii mei;
sufletul mi se încovoia
și-mi săpaseră o groapă înainte:
Dar au căzut ei în ea.
7 Inima mea este tare[987], Dumnezeule, inima mea este tare;
voi cânta, da, și voi suna din instrumentele mele.
8 Trezește-te, suflete[988]! Treziți-vă, alăută și harpă!
Mă voi trezi în zori de zi.
9 Te voi lăuda[989] printre popoare, Doamne!
Te voi cânta printre neamuri.
10 Căci[990] bunătatea Ta ajunge până la ceruri
și credincioșia Ta, până la nori.
11 Înalță-Te[991] peste ceruri, Dumnezeule,
peste tot pământul să se întindă slava Ta!
Către mai-marele cântăreților.
„Nu nimici”. O cântare de laudă a lui David
Oare tăcând faceți voi dreptate?
Oare așa judecați voi fără părtinire, fiii oamenilor?
2 Dimpotrivă, în inimă săvârșiți nelegiuiri;
în țară puneți în cumpănă[992] silnicia mâinilor voastre.
3 Cei răi sunt stricați încă din[993] pântecele mamei lor,
mincinoșii se rătăcesc odată cu ieșirea din pântecele mamei lor.
4 Au o otravă[994] ca otrava unui șarpe,
ca otrava unei aspide[995] surde, care își astupă urechea,
5 care n-aude glasul vrăjitorilor, glasul fermecătorului celui mai iscusit.
6 Dumnezeule, zdrobește-le[996] dinții din gură!
Smulge, Doamne, măselele acestor pui de lei!
7 Să se risipească[997] întocmai ca niște ape care se scurg!
Săgețile pe care le-aruncă ei să fie niște săgeți tocite!
8 Să piară ca un melc care se topește umblând;
să nu vadă soarele, ca[998] stârpitura unei femei!
9 Înainte ca oalele voastre să simtă focul de spin
verde sau uscat, îl[999] va lua vârtejul.
10 Cel[1000] fără prihană se va bucura la vederea răzbunării;
își va scălda picioarele[1001] în sângele celor răi.
11 Și[1002] atunci oamenii vor zice: „Da, este o răsplată pentru cel fără prihană!
Da, este un Dumnezeu care judecă[1003] pe pământ!”
Către mai-marele cântăreților.
„Nu nimici”. O cântare de laudă a lui David, făcută când a trimis Saul să-i împresoare casa, ca să-l omoare
Dumnezeule, scapă-mă[1004] de vrăjmașii mei,
ocrotește-mă de potrivnicii mei!
2 Scapă-mă de răufăcători,
izbăvește-mă de oamenii setoși de sânge!
3 Căci iată-i că stau la pândă să-mi ia viața;
niște oameni porniți la[1005] rău urzesc lucruri rele împotriva mea,
fără[1006] să fiu vinovat, fără să fi păcătuit, Doamne!
4 Cu toată nevinovăția mea, ei aleargă, se pregătesc:
trezește-Te[1007], ieși inaintea mea și privește!
5 Doamne, Dumnezeul oștirilor, Dumnezeul lui Israel,
scoală-Te, ca să pedepsești toate neamurile!
N-avea milă de niciunul din acești vânzători nelegiuiți.
6 Se[1008] întorc în fiecare seară, urlă ca niște câini
și dau ocol cetății.
7 Da, din gura lor țâșnește răul,
pe buzele lor sunt săbii[1009];
căci zic: „Cine[1010] aude?”
8 Dar Tu[1011], Doamne, râzi de ei,
Tu Îți bați joc de toate neamurile.
9 Oricare le-ar fi puterea, eu în Tine nădăjduiesc,
căci[1012] Dumnezeu este scăparea mea.
10 Dumnezeul meu, în bunătatea Lui, îmi iese[1013] înainte,
Dumnezeu[1014] mă face să-mi văd împlinită dorința față de cei ce mă prigonesc.
11 Nu-i[1015] ucide, ca să nu uite lucrul acesta poporul meu,
ci fă-i să pribegească, prin puterea Ta, și doboară-i,
Doamne, Scutul nostru!
12 Gura lor păcătuiește la fiecare[1016] vorbă care le iese de pe buze:
să se prindă în însăși mândria lor,
căci nu spun decât blesteme și minciuni.
13 Nimicește-i[1017] în mânia Ta, prăpădește-i ca să nu mai fie!
Fă-i[1018] să știe că împărățește Dumnezeu peste Iacov,
până la marginile pământului.
14 Se[1019] întorc în fiecare seară, urlă ca niște câini
și dau ocol cetății.
15 Umblă[1020] încoace și încolo după hrană
și petrec noaptea nesătui.
16 Dar eu voi cânta puterea Ta;
dis-de-dimineață voi lăuda bunătatea Ta.
Căci Tu ești un turn de scăpare pentru mine,
un loc de adăpost în ziua necazului meu.
17 O, Tăria[1021] mea! Pe Tine Te voi lăuda,
căci[1022] Dumnezeu, Dumnezeul meu cel prea bun, este turnul meu de scăpare.
Către mai-marele cântăreților. Se cântă ca și „Crinul mărturiei”. O cântare de laudă a lui David spre învățătură.
Făcută când purta război cu sirienii din Mesopotamia și cu sirienii din Țoba și când s-a întors Ioab și a bătut în Valea Sării douăsprezece mii de edomiți
Dumnezeule[1023], ne-ai lepădat, ne-ai împrăștiat
și Te-ai mâniat: ridică-ne iarăși!
2 Ai cutremurat pământul, l-ai despicat;
drege-i[1024] spărturile, căci se clatină!
3 Ai făcut[1025] pe poporul Tău să treacă prin lucruri grele,
ne-ai adăpat[1026] cu un vin de amorțire.
4 Ai dat[1027] celor ce se tem de Tine un steag,
ca să-l înalțe spre biruința adevărului.
5 Pentru ca[1028] preaiubiții Tăi să fie izbăviți,
scapă-ne prin dreapta Ta și ascultă-ne!
6 Dumnezeu a zis[1029] în sfințenia Lui: „Voi ieși biruitor,
voi împărți[1030] Sihemul[1031] și voi măsura Valea[1032] Sucot.
7 Al Meu este Galaadul, al Meu este Manase;
Efraim[1033] este tăria capului Meu,
iar Iuda[1034], toiagul Meu de cârmuire.
8 Moab[1035] este ligheanul în care Mă spăl;
peste[1036] Edom Îmi arunc încălțămintea;
țara filistenilor[1037] strigă de bucurie din pricina Mea!”
9 Cine mă va duce în cetatea întărită?
Cine mă va duce la Edom?
10 Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai[1038] lepădat
și nu[1039] mai ieși, Dumnezeule, cu oștirile noastre?
11 Dă-ne ajutor, ca să scăpăm din necaz!
Căci ajutorul omului este zadarnic[1040].
12 Cu Dumnezeu vom face[1041] isprăvi mari,
și El va zdrobi[1042] pe vrăjmașii noștri.
Către mai-marele cântăreților.
De cântat pe instrumente cu coarde.
Un psalm al lui David
Ascultă, Dumnezeule, strigătele mele,
ia aminte la rugăciunea mea!
2 De la capătul pământului strig către Tine cu inima mâhnită și zic:
Du-mă pe stânca pe care n-o pot ajunge, căci este prea înaltă pentru mine!
3 Căci Tu ești un adăpost pentru mine,
un turn[1043] tare împotriva vrăjmașului.
4 Aș[1044] vrea să locuiesc pe vecie în cortul Tău;
să[1045] alerg la adăpostul aripilor Tale.
5 Căci Tu, Dumnezeule, îmi asculți juruințele,
Tu îmi dai moștenirea celor ce se tem de Numele Tău.
6 Tu adaugi[1046] zile la zilele împăratului:
lungească-i-se anii pe vecie!
7 În veci să rămână el pe scaunul de domnie, înaintea lui Dumnezeu!
Fă ca bunătatea[1047] și credincioșia Ta să vegheze asupra lui!
8 Atunci voi cânta neîncetat Numele Tău
și zi de zi îmi voi împlini juruințele.
Către mai-marele cântăreților.
După Iedutun. Un psalm al lui David
Da, numai în Dumnezeu mi se încrede sufletul;
de la El îmi vine ajutorul.
2 Da[1048], El este stânca și ajutorul meu,
Turnul meu de scăpare; nicidecum[1049] nu mă voi clătina.
3 Până când vă veți năpusti asupra unui om,
până când veți căuta cu toții să-l doborâți
ca[1050] pe un zid gata să cadă, ca pe un gard gata să se surpe?
4 Da, ei pun la cale să-l doboare din înălțimea lui:
le place minciuna;
cu[1051] gura binecuvântează, dar cu inima blestemă.
5 Da[1052], suflete, încrede-te în Dumnezeu,
căci de la El îmi vine nădejdea.
6 Da, El este stânca și ajutorul meu,
Turnul meu de scăpare: nicidecum nu mă voi clătina.
7 Pe[1053] Dumnezeu se întemeiază ajutorul și slava mea;
în Dumnezeu este stânca puterii mele, locul meu de adăpost.
8 Popoare, în orice vreme, încredeți-vă în El,
vărsați-vă[1054] inimile înaintea Lui!
Dumnezeu este adăpostul[1055] nostru.
9 Da, o[1056] nimica sunt fiii omului! Minciună sunt fiii oamenilor!
Puși în cumpănă toți laolaltă, ar fi mai ușori decât o suflare
10 Nu vă încredeți în asuprire
și nu vă puneți nădejdea zadarnică în răpire;
când[1057] cresc bogățiile, nu vă lipiți inima de ele.
11 Odată[1058] a vorbit Dumnezeu,
de două ori am auzit
că „Puterea[1059] este a lui Dumnezeu.”
12 A Ta, Doamne, este și bunătatea[1060],
căci Tu[1061] răsplătești fiecăruia după faptele lui.
Un psalm al lui David.
Făcut când era în pustia lui Iuda
Dumnezeule, Tu ești Dumnezeul meu, pe Tine Te caut!
Îmi însetează sufletul[1062] după Tine, îmi tânjește trupul după Tine,
într-un pământ sec, uscat și fără apă.
2 Așa Te privesc eu în locașul cel sfânt,
ca să-Ți văd puterea[1063] și slava.
3 Fiindcă[1064] bunătatea Ta prețuiește mai mult decât viața,
de aceea buzele mele cântă laudele Tale.
4 Te voi binecuvânta dar toată[1065] viața mea
și în Numele Tău îmi voi ridica mâinile.
5 Mi se[1066] satură sufletul ca de niște bucate grase și miezoase,
și gura mea Te laudă cu strigăte de bucurie pe buze
6 când mi-aduc[1067] aminte de Tine în așternutul meu
și când mă gândesc la Tine în timpul privegherilor nopții.
7 Căci Tu ești ajutorul meu
și sunt plin de veselie la[1068] umbra aripilor Tale.
8 Sufletul meu este lipit de Tine;
dreapta Ta mă sprijină.
9 Dar cei ce caută să-mi ia viața
se vor duce în adâncimile pământului;
10 vor[1069] fi dați pradă sabiei,
vor fi prada șacalilor.
11 Dar împăratul se va bucura în Dumnezeu;
oricine[1070] jură pe El se va făli,
căci va astupa gura mincinoșilor.
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al lui David
Ascultă-mi glasul, Dumnezeule, când gem!
Ocrotește-mi viața împotriva vrăjmașului de care mă tem!
2 Păzește-mă de uneltirile celor răi,
de ceata gălăgioasă a oamenilor nelegiuiți!
3 Ei[1071] își ascut limba ca o sabie,
își aruncă[1072] vorbele lor amare ca niște săgeți,
4 ca să tragă în ascuns asupra celui nevinovat;
trag asupra lui pe neașteptate, fără nicio frică.
5 Ei se[1073] îmbărbătează în răutatea lor:
se sfătuiesc împreună ca să întindă curse și zic[1074]: „Cine ne va vedea?”
6 Pun la cale nelegiuiri
și zic[1075]: „Iată-ne gata, planul este făcut!”
O prăpastie este lăuntrul și inima fiecăruia!
7 Dar[1076] Dumnezeu aruncă săgeți împotriva lor:
deodată iată-i loviți.
8 Limba lor le-a pricinuit căderea,
și toți cei ce-i văd clatină[1077] din cap.
9 Toți[1078] oamenii sunt cuprinși de frică,
și mărturisesc[1079]: „Iată ce a făcut Dumnezeu,”
și recunosc că aceasta este lucrarea Lui!
10 Cel[1080] neprihănit se bucură în Domnul și în El își caută scăparea;
toți cei cu inima fără prihană se laudă că sunt fericiți.
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al lui David. O cântare
Cu încredere, Dumnezeule, vei fi lăudat în Sion
și împlinite vor fi juruințele care Ți-au fost făcute.
2 Tu asculți rugăciunea,
de aceea toți oamenii vor veni la[1081] Tine.
3 Mă copleșesc[1082] nelegiuirile,
dar Tu vei ierta[1083] fărădelegile noastre.
4 Ferice[1084] de cel pe care-l alegi[1085] Tu și pe care-l primești înaintea Ta,
ca să locuiască în curțile Tale!
Ne vom sătura[1086] de binecuvântarea Casei Tale,
de sfințenia Templului Tău.
5 În bunătatea Ta, Tu ne asculți prin minuni,
Dumnezeul mântuirii noastre,
nădejdea[1087] tuturor marginilor îndepărtate ale pământului și mării!
6 El întărește munții prin tăria Lui
și este[1088] încins cu putere.
7 El[1089] potolește urletul mărilor, urletul valurilor lor
și zarva[1090] popoarelor.
8 Cei ce locuiesc la marginile lumii se înspăimântă de minunile Tale.
Tu umpli de veselie răsăritul și apusul îndepărtat.
9 Tu cercetezi[1091] pământul și-i dai[1092] belșug,
îl umpli de bogății
și de râuri[1093] dumnezeiești, pline cu apă.
Tu le dai grâu, pe care iată cum îl faci să rodească:
10 îi uzi brazdele,
îi sfărâmi bulgării,
îl înmoi cu ploaia
și-i binecuvântezi răsadul.
11 Încununezi anul cu bunătățile Tale
și pașii Tăi varsă belșugul.
12 Câmpiile pustiei sunt adăpate
și dealurile sunt încinse cu veselie.
13 Pășunile se acoperă de oi
și văile[1094] se îmbracă cu grâu:
toate strigă de bucurie și cântă.
Către mai-marele cântăreților.
O cântare. Un psalm
Înălțați lui Dumnezeu strigăte[1095] de bucurie, toți locuitorii pământului.
2 Cântați slavă Numelui Său,
măriți slava Lui prin laudele voastre.
3 Ziceți lui Dumnezeu: „Cât de înfricoșate[1096] sunt lucrările Tale!
Din[1097] pricina mărimii puterii Tale, vrăjmașii Tăi Te lingușesc.
4 Tot[1098] pământul se închină înaintea Ta
și cântă[1099] în cinstea Ta,
cântă Numele Tău.”
5 Veniți[1100] și priviți lucrările lui Dumnezeu!
Ce înfricoșat este El când lucrează asupra fiilor oamenilor!
6 El a prefăcut[1101] marea în pământ uscat
și râul[1102] a fost trecut cu piciorul:
atunci ne-am bucurat în El.
7 El stăpânește pe vecie prin puterea Lui.
Ochii[1103] Lui urmăresc pe neamuri,
ca cei răzvrătiți să nu se mai scoale împotriva Lui!
8 Binecuvântați, popoare, pe Dumnezeul nostru!
Faceți să răsune lauda Lui!
9 El ne-a păstrat sufletul cu viață
și n-a îngăduit să ni se clatine piciorul.
10 Căci Tu[1104] ne-ai încercat, Dumnezeule,
ne-ai trecut[1105] prin cuptorul cu foc, ca argintul.
11 Ne-ai adus[1106] în laț
și ne-ai pus o grea povară pe coapse.
12 Ai lăsat[1107] pe oameni să încalece pe capetele noastre,
am trecut[1108] prin foc și prin apă,
dar Tu ne-ai scos și ne-ai dat belșug.
13 De aceea, voi merge[1109] în Casa Ta cu arderi-de-tot,
îmi voi[1110] împlini juruințele făcute Ție,
14 juruințe care mi-au ieșit de pe buze,
pe care mi le-a rostit gura când eram la strâmtorare.
15 Îți voi aduce oi grase ca ardere-de-tot,
cu grăsimea berbecilor,
voi jertfi oi împreună cu țapi.
16 Veniți[1111] de ascultați, toți cei ce vă temeți de Dumnezeu,
și voi istorisi ce a făcut El sufletului meu.
17 Am strigat către El cu gura mea,
și îndată lauda a fost pe limba mea.
18 Dacă[1112] aș fi cugetat lucruri nelegiuite în inima mea,
nu m-ar fi ascultat Domnul.
19 Dar Dumnezeu m-a[1113] ascultat,
a luat aminte la glasul rugăciunii mele.
20 Binecuvântat să fie Dumnezeu,
care nu mi-a lepădat rugăciunea
și nu mi-a îndepărtat bunătatea Lui!
Către mai-marele cântăreților.
De cântat pe instrumente cu coarde.
Un psalm. O cântare
Dumnezeu să aibă milă de noi și să ne binecuvânteze,
să facă[1114] să lumineze peste noi Fața Lui,
2 ca să se cunoască pe pământ calea[1115] Ta
și printre toate neamurile mântuirea[1116] Ta!
3 Te laudă popoarele, Dumnezeule,
toate popoarele Te laudă.
4 Se bucură neamurile și se veselesc,
căci Tu judeci popoarele[1117] cu nepărtinire
și povățuiești neamurile pe pământ.
5 Te laudă popoarele, Dumnezeule,
toate popoarele Te laudă.
6 Pământul[1118] își dă roadele.
Dumnezeu, Dumnezeul nostru, ne binecuvântează,
7 Dumnezeu ne binecuvântează
și toate marginile pământului se[1119] tem de El.
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al lui David. O cântare
Dumnezeu Se scoală[1120], vrăjmașii Lui se risipesc
și potrivnicii Lui fug dinaintea Feței Lui.
2 Cum[1121] se risipește fumul, așa-i risipești Tu;
cum[1122] se topește ceara la foc,
așa pier cei răi dinaintea lui Dumnezeu.
3 Dar cei[1123] neprihăniți se bucură, saltă de bucurie înaintea lui Dumnezeu
și nu mai pot de veselie.
4 Cântați[1124] lui Dumnezeu, lăudați Numele Lui!
Faceți[1125] drum Celui ce înaintează prin câmpii.
Domnul[1126] este Numele Lui: bucurați-vă înaintea Lui!
5 El este Tatăl[1127] orfanilor, Apărătorul văduvelor,
El, Dumnezeu, care locuiește în locașul Lui cel sfânt.
6 Dumnezeu[1128] dă o familie celor părăsiți,
El izbăvește[1129] pe prinșii de război și-i face fericiți;
numai cei răzvrătiți locuiesc în locuri uscate.
7 Dumnezeule, când[1130] ai ieșit Tu în fruntea poporului
și când mergeai în pustie,
8 s-a cutremurat[1131] pământul,
s-au topit cerurile dinaintea lui Dumnezeu,
s-a zguduit Sinai dinaintea lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.
9 Ai dat o[1132] ploaie binefăcătoare, Dumnezeule,
și ai întărit moștenirea Ta, sleită de puteri.
10 Poporul tău și-a așezat locuința în țara
pe care, prin bunătatea Ta, Dumnezeule,
o pregătiseși pentru cei nenorociți[1133].
11 Un cuvânt spune Domnul,
și femeile aducătoare de vești bune sunt o mare oștire:
12 împărații[1134] oștirilor fug, fug,
și cea care rămâne acasă, împarte prada.
13 Pe când[1135] voi vă odihniți în mijlocul staulelor,
aripile porumbelului sunt acoperite[1136] de argint
și penele lui sunt de un galben auriu.
14 Când[1137] a împrăștiat Cel Atotputernic pe împărați în țară,
parcă ningea în Țalmon.
15 Munții lui Dumnezeu, Munții Basanului,
munți cu multe piscuri, Munții Basanului,
16 pentru ce[1138], munți cu multe piscuri, purtați pizmă
pe[1139] muntele pe care l-a ales Dumnezeu ca locaș împărătesc?
Cu toate acestea, Domnul va locui în el în veci.
17 Carele[1140] Domnului se numără cu douăzecile de mii, cu mii și mii;
Domnul este în mijlocul lor, venind din Sinai în locașul Său cel sfânt.
18 Te-ai suit[1141] pe înălțime, ai[1142] luat prinși de război,
ai luat[1143] în dar oameni;
cei răzvrătiți[1144] vor locui și ei[1145] lângă Domnul Dumnezeu.
19 Binecuvântat să fie Domnul, care zilnic ne poartă povara,
Dumnezeu, mântuirea noastră!
20 Dumnezeu este pentru noi Dumnezeul izbăvirilor
și Domnul[1146] Dumnezeu ne poate scăpa de moarte.
21 Da, Dumnezeu[1147] va zdrobi capul vrăjmașilor Lui,
creștetul[1148] capului celor ce trăiesc în păcat.
22 Domnul zice: „Îi voi aduce înapoi[1149] din Basan,
îi voi aduce înapoi din[1150] fundul mării,
23 ca[1151] să-ți cufunzi piciorul în sânge
și[1152] limba câinilor tăi să-și capete partea din vrăjmașii tăi.”
24 Ei văd intrarea Ta, Dumnezeule,
intrarea Dumnezeului meu, Împăratului meu, în locașul cel sfânt.
25 În frunte merg cântăreții[1153], apoi cei ce cântă din instrumente,
în mijlocul fetelor care sună din timpane.
26 Binecuvântați pe Dumnezeu în adunări,
binecuvântați pe Domnul, cei ce vă coborâți[1154] din Israel!
27 Iată tânărul[1155] Beniamin, care stăpânește peste ei,
căpeteniile lui Iuda și ceata lor,
căpeteniile lui Zabulon, căpeteniile lui Neftali.
28 Dumnezeul tău te-a făcut[1156] puternic.
Întărește, Dumnezeule, ce ai făcut pentru noi în Templul Tău.
29 Împărații[1157] Îți vor aduce daruri la Ierusalim.
30 Înspăimântă fiara din trestii,
ceata[1158] taurilor, cu vițeii popoarelor;
calcă în picioare pe cei ce își pun[1159] plăcerea în argint!
Risipește popoarele cărora le place să se bată!
31 Cei[1160] mari vin din Egipt:
Etiopia[1161] aleargă[1162] cu mâinile întinse spre Dumnezeu.
32 Cântați lui Dumnezeu, împărățiile pământului,
și lăudați pe Domnul!
33 Cântați Celui ce[1163] călărește pe cerurile cerurilor veșnice!
Iată că[1164] se aude glasul Lui, glasul Lui cel puternic!
34 Dați[1165] slavă lui Dumnezeu,
a cărui măreție este peste Israel
și a cărui putere este în ceruri.
35 Ce înfricoșat[1166] ești, Dumnezeule, din locașul Tău cel sfânt!
Dumnezeul lui Israel dă poporului Său tărie și mare putere.
Binecuvântat să fie Dumnezeu!
Către mai-marele cântăreților. De cântat ca și „Crinii”. Un psalm al lui David
Scapă-mă, Dumnezeule, căci[1167] îmi amenință apele viața.
2 Mă afund[1168] în noroi și nu mă pot ține;
am căzut în prăpastie și dau apele peste mine.
3 Nu mai pot[1169] strigând, mi se usucă gâtlejul,
mi se topesc[1170] ochii privind spre Dumnezeul meu.
4 Cei ce mă urăsc[1171] fără temei sunt mai mulți decât perii capului meu;
ce puternici sunt cei ce vor să mă piardă,
cei ce pe nedrept îmi sunt vrăjmași;
trebuie să dau înapoi ce n-am furat.
5 Dumnezeule, Tu cunoști nebunia mea
și greșelile mele nu-Ți sunt ascunse.
6 Să nu rămână de rușine, din pricina mea, cei ce nădăjduiesc în Tine, Doamne, Dumnezeul oștirilor!
Să nu roșească de rușine, din pricina mea, cei ce Te caută, Dumnezeul lui Israel!
7 Căci pentru Tine port eu ocara
și îmi acoperă fața rușinea.
8 Am ajuns[1172] un străin pentru frații mei
și un necunoscut pentru fiii mamei mele.
9 Căci[1173] râvna Casei Tale mă mănâncă
și[1174] ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine cad asupra mea.
10 Plâng și[1175] postesc,
și ei mă ocărăsc.
11 Mă îmbrac cu sac,
și[1176] ei mă batjocoresc.
12 Cei ce stau la poartă vorbesc de mine
și[1177] cei ce beau băuturi tari mă pun în cântece.
13 Dar eu către Tine îmi înalț rugăciunea, Doamne, la[1178] vremea potrivită.
În bunătatea Ta cea mare,
răspunde-mi, Dumnezeule, și dă-mi ajutorul Tău!
14 Scoate-mă din noroi, ca să nu mă mai afund!
Să[1179] fiu izbăvit de vrăjmașii mei și din prăpastie[1180]!
15 Să nu mai dea valurile peste mine,
să nu mă înghită adâncul
și să nu se închidă[1181] groapa peste mine!
16 Ascultă-mă, Doamne, căci[1182] bunătatea Ta este nemărginită.
În îndurarea Ta cea mare, întoarce-Ți[1183] privirile spre mine,
17 și nu-Ți ascunde[1184] fața de robul Tău!
Căci sunt în necaz: grăbește de m-ascultă!
18 Apropie-Te de sufletul meu și izbăvește-l!
Scapă-mă, din pricina vrăjmașilor mei!
19 Tu știi ce ocară[1185], ce rușine și batjocură mi se face;
toți potrivnicii mei sunt înaintea Ta.
20 Ocara îmi rupe inima și sunt bolnav;
aștept să-i fie cuiva milă[1186] de mine, dar degeaba;
aștept mângâietori[1187], și nu găsesc niciunul.
21 Ei îmi pun fiere în mâncare
și, când[1188] mi-e sete, îmi dau să beau oțet.
22 Să li se prefacă masa într-o cursă[1189]
și liniștea într-un laț!
23 Să li se întunece[1190] ochii și să nu mai vadă,
și clatină-le mereu coapsele!
24 Varsă-Ți[1191] mânia peste ei
și să-i atingă urgia Ta aprinsă!
25 Pustie[1192] să le rămână locuința
și nimeni să nu mai locuiască în corturile lor!
26 Căci ei[1193] prigonesc pe[1194] cel lovit de Tine,
povestesc suferințele celor răniți de Tine.
27 Adaugă[1195] alte nelegiuiri la nelegiuirile lor,
și[1196] să n-aibă parte de îndurarea Ta!
28 Să fie șterși[1197] din Cartea Vieții
și[1198] să nu fie scriși împreună cu cei neprihăniți!
29 Eu sunt nenorocit și sufăr:
Dumnezeule, ajutorul Tău să mă ridice!
30 Atunci voi lăuda[1199] Numele lui Dumnezeu prin cântări
și prin laude Îl voi preamări.
31 Lucrul acesta este mai[1200] plăcut Domnului, decât un vițel
cu coarne și copite!
32 Nenorociții[1201] văd lucrul acesta și se bucură;
voi, care căutați pe Dumnezeu, veselă[1202] să vă fie inima!
33 Căci Domnul ascultă pe cei săraci
și nu nesocotește pe prinșii[1203] Lui de război.
34 Să-L laude[1204] cerurile și pământul,
mările și[1205] tot ce mișună în ele!
35 Căci[1206] Dumnezeu va mântui Sionul și va zidi cetățile lui Iuda;
ele vor fi locuite și luate în stăpânire;
36 sămânța[1207] robilor Lui le va moșteni,
și cei ce iubesc Numele Lui vor locui în ele.
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al lui David. Ca aducere-aminte
Grăbește, Dumnezeule[1208], de mă izbăvește!
Grăbește de-mi ajută, Doamne!
2 Să rămână de rușine[1209] și înfruntați
cei ce vor să-mi ia viața!
Să dea înapoi și să roșească
cei ce-mi doresc pieirea!
3 Să se întoarcă[1210] înapoi de rușine cei ce zic: „Aha, Aha!”
4 Toți cei ce Te caută să se veselească și să se bucure în Tine!
Cei ce iubesc mântuirea Ta să zică neîncetat: „Preamărit să fie Dumnezeu!”
5 Eu[1211] sunt sărac și lipsit: grăbește[1212] să-mi ajuți, Dumnezeule.
Tu ești Ajutorul și Izbăvitorul meu:
Doamne, nu zăbovi!
1 În Tine[1213], Doamne, îmi caut scăparea:
să nu rămân de rușine niciodată!
2 Scapă-mă în dreptatea Ta și izbăvește-mă[1214]!
Pleacă-Ți[1215] urechea spre mine și ajută-mi.
3 Fii[1216] o stâncă de adăpost pentru mine, unde să pot fugi totdeauna!
Tu ai hotărât[1217] să mă scapi,
căci Tu ești stânca și cetățuia mea.
4 Izbăvește-mă[1218], Dumnezeule, din mâna celui rău,
din mâna omului nelegiuit și asupritor!
5 Căci Tu ești nădejdea[1219] mea, Doamne, Dumnezeule!
În Tine mă încred din tinerețea mea.
6 Pe[1220] Tine mă sprijin din pântecele mamei mele.
Tu ești Binefăcătorul meu încă din pântecele mamei;
pe Tine Te laud fără-ncetare.
7 Pentru[1221] mulți, am ajuns ca o minune,
dar Tu ești scăparea mea cea tare.
8 Să mi se umple gura[1222] de laudele Tale
și-n fiecare zi să Te slăvească!
9 Nu[1223] mă lepăda la vremea bătrâneții;
când mi se duc puterile, nu mă părăsi!
10 Căci vrăjmașii mei vorbesc de mine
și cei ce-mi pândesc viața se[1224] sfătuiesc între ei
11 zicând: „L-a părăsit Dumnezeu;
urmăriți-l, puneți mâna pe el, căci nu-i nimeni care să-l scape!”
12 Dumnezeule[1225], nu Te depărta de mine!
Dumnezeule, vino degrabă[1226] în ajutorul meu!
13 Să rămână de rușine[1227] și nimiciți cei ce vor să-mi ia viața!
Să fie acoperiți de rușine și de ocară cei ce-mi caută pierzarea!
14 Și eu voi nădăjdui pururea,
Te voi lăuda tot mai mult.
15 Gura[1228] mea va vesti zi de zi dreptatea și mântuirea Ta,
căci nu le[1229] cunosc marginile.
16 Voi spune lucrările Tale cele puternice, Doamne, Dumnezeule!
Voi pomeni dreptatea Ta și numai pe a Ta.
17 Dumnezeule, Tu m-ai învățat din tinerețe,
și până acum eu vestesc minunile Tale.
18 Nu mă părăsi, Dumnezeule, chiar[1230] la bătrânețea căruntă,
ca să vestesc tăria Ta neamului de acum
și puterea Ta neamului de oameni care va veni!
19 Dreptatea[1231] Ta, Dumnezeule, ajunge până la cer.
Tu ai săvârșit lucruri mari:
Dumnezeule[1232], cine este ca Tine?
20 Ne-ai făcut să trecem prin multe necazuri și nenorociri[1233],
dar ne vei da iarăși viața[1234],
ne vei scoate iarăși din adâncurile pământului.
21 Înalță-mi mărimea mea,
întoarce-Te și mângâie-mă din nou!
22 Și te voi lăuda în sunet de[1235] alăută,
Îți voi cânta credincioșia. Dumnezeule,
Te voi lăuda cu harpa,
Sfântul[1236] lui Israel!
23 Când Te voi lăuda, voi fi cu bucuria pe buze,
cu bucuria în sufletul[1237] pe care mi l-ai izbăvit;
24 și limba[1238] mea va vesti zi de zi dreptatea Ta,
căci[1239] cei ce-mi caută pierzarea sunt rușinați și roșii de rușine.
Un psalm al lui Solomon
Dumnezeule, dă judecățile Tale împăratului
și dă dreptatea Ta Fiului împăratului!
2 Și El va[1240] judeca pe poporul Tău cu dreptate
și pe nenorociții Tăi cu nepărtinire.
3 Munții[1241] vor aduce pace poporului
și dealurile, de asemenea, ca urmare a dreptății Tale.
4 El va[1242] face dreptate nenorociților poporului,
va scăpa pe copiii săracului
și va zdrobi pe asupritor.
5 Așa că se vor teme de Tine cât[1243] va fi soarele
și cât se va arăta luna, din neam în neam;
6 va[1244] fi ca o ploaie, care cade pe un pământ cosit,
ca o ploaie repede, care udă câmpia.
7 În zilele lui va înflori cel neprihănit
și[1245] va fi belșug de pace până nu va mai fi lună.
8 El va stăpâni[1246] de la o mare la alta
și de la Râu până la marginile pământului.
9 Locuitorii[1247] pustiei își vor pleca genunchiul înaintea Lui
și[1248] vrăjmașii vor linge țărâna.
10 Împărații[1249] Tarsisului și ai ostroavelor vor plăti biruri,
împărații Sebei și Sabei vor aduce daruri.
11 Da, toți împărații se vor închina[1250] înaintea Lui,
toate neamurile Îi vor sluji.
12 Căci El va[1251] izbăvi pe săracul care strigă
și pe nenorocitul care n-are ajutor.
13 Va avea milă de cel nenorocit și de cel lipsit
și va scăpa viața săracilor;
14 îi va izbăvi de apăsare și de silă
și sângele lor va fi scump[1252] înaintea Lui.
15 Ei vor trăi și-i vor da aur din Seba;
se vor ruga neîncetat pentru El
și-L vor binecuvânta în fiecare zi.
16 Va fi belșug de grâu în țară până în vârful munților
și spicele lor se vor clătina ca și copacii din Liban;
oamenii[1253] vor înflori în cetăți ca iarba pământului.
17 Numele[1254] Lui va dăinui pe vecie:
cât soarele Îi va ține numele.
Cu El se[1255] vor binecuvânta unii pe alții,
și toate[1256] neamurile îl vor numi fericit.
18 Binecuvântat[1257] să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel,
singurul care[1258] face minuni!
19 Binecuvântat[1259] să fie în veci slăvitul Lui Nume!
Tot pământul să[1260] se umple de slava Lui!
Amin! Amin!
20 Sfârșitul rugăciunilor lui David, fiul lui Isai.
Un psalm al lui Asaf
Da, bun este Dumnezeu cu Israel,
cu cei cu inima curată!
2 Totuși era să mi se îndoaie piciorul
și era să-mi alunece pașii!
3 Căci[1261] mă uitam cu jind la cei nesocotiți
când vedeam fericirea celor răi.
4 Într-adevăr, nimic nu-i tulbură până la moarte
și trupul le este încărcat de grăsime.
5 N-au[1262] parte de suferințele omenești
și nu sunt loviți ca ceilalți oameni.
6 De aceea, mândria le slujește ca salbă
și asuprirea este haina care-i[1263] învelește.
7 Li se bulbucă ochii[1264] de grăsime
și au mai mult decât le-ar dori inima.
8 Râd[1265] și vorbesc[1266] cu răutate de asuprire:
vorbesc[1267] de sus,
9 își înalță gura[1268] până la ceruri
și limba le cutreieră pământul.
10 De aceea, aleargă lumea la ei,
înghite[1269] apă din plin,
11 și zice: „Ce[1270] ar putea să știe Dumnezeu
și ce ar putea să cunoască Cel Preaînalt?”
12 Așa sunt cei răi:
totdeauna fericiți[1271] și își măresc bogățiile.
13 Degeaba[1272] dar mi-am curățit eu inima
și mi-am[1273] spălat mâinile în nevinovăție,
14 căci în fiecare zi sunt lovit
și în toate diminețile sunt pedepsit.
15 Dacă aș zice: „Vreau să vorbesc ca ei”,
iată că n-aș fi credincios neamului copiilor Tăi.
16 M-am[1274] gândit la aceste lucruri ca să le pricep,
dar zadarnică mi-a fost truda,
17 până ce am[1275] intrat în Sfântul Locaș al lui Dumnezeu
și am luat seama la soarta[1276] de la urmă a celor răi.
18 Da, Tu-i pui[1277] în locuri alunecoase
și-i arunci în prăpăd.
19 Cum sunt nimiciți într-o clipă!
Sunt pierduți, prăpădiți printr-un sfârșit năpraznic.
20 Ca[1278] un vis la deșteptare,
așa le lepezi chipul, Doamne, la[1279] deșteptarea Ta!
21 Când mi se[1280] amăra inima
și mă simțeam străpuns în măruntaie,
22 eram prost[1281] și fără judecată,
eram ca un dobitoc înaintea Ta.
23 Însă eu sunt totdeauna cu Tine,
Tu m-ai apucat de mâna dreaptă;
24 mă vei călăuzi[1282] cu sfatul Tău,
apoi mă vei primi în slavă.
25 Pe[1283] cine altul am eu în cer afară de Tine?
Și pe pământ nu-mi găsesc plăcerea în nimeni decât în Tine.
26 Carnea[1284] și inima pot să mi se prăpădească,
fiindcă Dumnezeu va fi pururea stânca inimii mele și partea[1285] mea de moștenire.
27 Căci iată că cei ce[1286] se depărtează de Tine pier;
Tu nimicești pe toți cei ce-Ți sunt necredincioși[1287].
28 Cât pentru mine, fericirea mea este să mă apropii[1288] de Dumnezeu:
pe Domnul, Dumnezeu, Îl fac locul meu de adăpost,
ca să povestesc toate lucrările Tale.
O cântare a lui Asaf
Pentru ce, Dumnezeule, ne lepezi[1289] pentru totdeauna?
Pentru ce Te mânii[1290] pe turma[1291] pășunii Tale?
2 Adu-Ți aminte de poporul Tău
pe[1292] care l-ai câștigat odinioară,
pe care l-ai răscumpărat ca seminție[1293] a moștenirii Tale!
Adu-Ți aminte de Muntele Sionului, unde Îți aveai locuința;
3 îndreaptă-Ți pașii spre aceste locuri pustiite fără curmare!
Vrăjmașul a pustiit totul în Locașul Tău cel sfânt.
4 Potrivnicii Tăi au mugit[1294] în mijlocul Templului Tău;
și-au pus[1295] semnele lor drept semne.
5 Parcă erau niște oameni care ridică
toporul într-o pădure deasă:
6 în curând, au sfărâmat toate podoabele[1296] săpate,
cu lovituri de securi și ciocane.
7 Au pus foc[1297] Sfântului Tău Locaș;
au dărâmat și au pângărit[1298] locuința Numelui Tău.
8 Ei ziceau[1299] în inima lor:
„Să-i prăpădim pe toți!”
Au ars toate locurile sfinte din țară.
9 Semnele noastre nu le mai vedem;
nu[1300] mai este niciun proroc
și nu mai este nimeni printre noi care să știe până când…
10 Până când, Dumnezeule, va batjocori asupritorul
și va nesocoti vrăjmașul fără curmare Numele Tău?
11 Pentru ce[1301] Îți tragi înapoi mâna și dreapta Ta?
Scoate-o din sân și nimicește-i!
12 Totuși Dumnezeu[1302] este Împăratul meu, care din vremuri străvechi
dă izbăviri în mijlocul acestei țări.
13 Tu ai despărțit[1303] marea cu puterea Ta,
ai sfărâmat[1304] capetele balaurilor din ape;
14 ai zdrobit capul leviatanului[1305],
l-ai dat să-l[1306] mănânce fiarele[1307] din pustie.
15 Ai făcut să țâșnească[1308] izvoare în pârâuri,
ai uscat[1309] râuri care nu seacă.
16 A Ta este ziua, a Ta este și noaptea;
Tu[1310] ai așezat lumina și soarele.
17 Tu ai statornicit[1311] toate hotarele pământului,
Tu ai rânduit vara[1312] și iarna.
18 Adu-Ți[1313] aminte, Doamne, că vrăjmașul Te batjocorește
și un[1314] popor nechibzuit hulește Numele Tău!
19 Nu lăsa pradă fiarelor sufletul turturelei[1315] Tale
și nu uita[1316] pe vecie viața nenorociților Tăi!
20 Ai[1317] în vedere legământul!
Căci locurile dosnice din țară sunt pline de bârloage de tâlhari.
21 Să nu se întoarcă rușinat cel apăsat,
ci nenorocitul și săracul să laude Numele Tău!
22 Scoală-te, Dumnezeule, apără-Ți pricina!
Adu-Ți[1318] aminte de ocările pe care Ți le aruncă în fiecare zi cel fără minte!
23 Nu uita strigătele potrivnicilor Tăi,
zarva care crește necurmat a celor ce se ridică împotriva Ta!
Către mai-marele cântăreților.
„Nu nimici”. Un psalm al lui Asaf. O cântare
Te lăudăm, Dumnezeule, Te lăudăm;
noi, care chemăm Numele Tău,
vestim minunile Tale!
2 „Atunci când va veni vremea hotărâtă”, zice Domnul,
„voi judeca fără părtinire.
3 Poate să se cutremure pământul cu locuitorii lui,
căci Eu îi întăresc stâlpii.”
4 Eu zic celor ce se fălesc: „Nu vă făliți!”
Și celor răi: „Nu[1319] ridicați capul sus!”
5 Nu vă ridicați capul așa de sus,
nu vorbiți cu atâta trufie!
6 Căci nici de la răsărit, nici de la apus,
nici din pustie nu vine înălțarea.
7 Ci Dumnezeu[1320] este Cel ce judecă:
El[1321] coboară pe unul și înalță pe altul.
8 În mâna Domnului este un[1322] potir în care fierbe un vin plin de[1323] amestecătură.
Când îl varsă
toți cei răi de pe pământ sug, îl sorb și-l beau până în fund!
9 Eu însă voi vesti pururea aceste lucruri;
voi cânta laude în cinstea Dumnezeului lui Iacov.
10 Și voi doborî toate[1324] puterile celor răi:
puterile[1325] celui neprihănit însă se vor înălța.
Către mai-marele cântăreților.
De cântat cu instrumente cu coarde.
Un psalm al lui Asaf. O cântare
Dumnezeu este cunoscut în Iuda[1326],
mare este Numele Lui în Israel.
2 Cortul Lui este în Salem
și locuința Lui, în Sion;
3 acolo a sfărâmat[1327] El săgețile,
scutul, sabia și armele de război.
4 Tu ești mai măreț, mai puternic decât[1328] munții răpitorilor.
5 Despuiați au fost vitejii[1329] aceia plini de inimă, au adormit[1330] somnul de apoi;
n-au putut să se apere toți acei oameni viteji.
6 La[1331] mustrarea Ta, Dumnezeul lui Iacov,
au adormit și călăreți, și cai.
7 Cât de înfricoșat ești Tu!
Cine[1332] poate să-Ți stea împotrivă când Îți izbucnește mânia?
8 Ai[1333] rostit hotărârea de la înălțimea cerurilor;
pământul s-a îngrozit[1334] și a tăcut
9 când S-a[1335] ridicat Dumnezeu să facă dreptate
și să scape pe toți nenorociții de pe pământ.
10 Omul Te laudă chiar și în mânia lui
când Te îmbraci cu toată urgia Ta.
11 Faceți[1336] juruințe Domnului, Dumnezeului vostru și împliniți-le!
Toți[1337] cei ce-L înconjoară, să aducă daruri Dumnezeului celui înfricoșat.
12 El frânge mândria domnitorilor,
El este înfricoșat[1338] pentru împărații pământului.
Către mai-marele cântăreților.
După Iedutun. Un psalm al lui Asaf
Strig[1339] cu glasul meu către Dumnezeu,
strig cu glasul meu către Dumnezeu, și El mă va asculta.
2 În[1340] ziua necazului meu, caut[1341] pe Domnul;
noaptea, mâinile îmi stau întinse fără curmare;
sufletul meu nu vrea nicio mângâiere.
3 Mi-aduc aminte de Dumnezeu și gem;
mă gândesc adânc în mine și mi se mâhnește duhul[1342].
4 Tu îmi ții pleoapele deschise
și, de mult ce mă frământ, nu pot vorbi.
5 Mă gândesc[1343] la zilele de demult,
la anii de odinioară.
6 Mă gândesc la cântările[1344] mele noaptea,
cuget[1345] adânc înăuntrul inimii mele,
îmi cade duhul pe gânduri și zic:
7 „Va lepăda[1346] Domnul pentru totdeauna?
Și nu va mai[1347] fi El binevoitor?
8 S-a isprăvit bunătatea Lui pe vecie?
S-a dus făgăduința[1348] Lui pentru totdeauna?
9 A uitat[1349] Dumnezeu să aibă milă?
Și-a tras El, în mânia Lui, înapoi îndurarea?”
10 Atunci îmi zic: „Ceea ce mă face să sufăr[1350]
este că dreapta Celui Preaînalt nu mai este aceeași”…
11 Dar tot voi lăuda[1351] lucrările Domnului,
căci îmi aduc aminte de minunile Tale de odinioară;
12 da, mă voi gândi la toate lucrările Tale
și voi lua aminte la toate isprăvile Tale.
13 Dumnezeule, căile[1352] Tale sunt sfinte!
Care[1353] Dumnezeu este mare ca Dumnezeul nostru?
14 Tu ești Dumnezeul care faci minuni;
Tu Ți-ai arătat puterea printre popoare.
15 Prin brațul Tău, Tu ai izbăvit[1354] pe poporul Tău,
pe fiii lui Iacov și ai lui Iosif.
16 Când Te-au văzut[1355] apele, Dumnezeule,
când Te-au văzut apele, s-au cutremurat
și adâncurile s-au mișcat.
17 Norii au turnat apă cu găleata,
tunetul a răsunat în nori,
și[1356] săgețile Tale au zburat în toate părțile.
18 Tunetul Tău a izbucnit în vârtej de vânt,
fulgerele[1357] au luminat lumea:
pământul s-a mișcat și s-a[1358] cutremurat.
19 Ți-ai croit un drum prin[1359] mare,
o cărare prin apele cele mari
și[1360] nu Ți s-au mai cunoscut urmele.
20 Ai povățuit[1361] pe poporul Tău ca pe o turmă,
prin mâna lui Moise și Aaron.
O cântare a lui Asaf
Ascultă[1362], poporul meu, învățăturile mele!
Luați aminte la cuvintele gurii mele!
2 Îmi deschid[1363] gura și vorbesc în pilde,
vestesc înțelepciunea vremurilor străvechi.
3 Ce[1364] am auzit, ce știm,
ce ne-au povestit părinții noștri,
4 nu[1365] vom ascunde de copiii lor,
ci vom[1366] vesti neamului de oameni care va veni laudele Domnului,
puterea Lui și minunile pe care le-a făcut.
5 El[1367] a pus o mărturie în Iacov,
a dat o Lege în Israel
și a poruncit părinților noștri
să-și[1368] învețe în ea copiii,
6 ca[1369] să fie cunoscută de cei ce vor veni după ei, de copiii care se vor naște
și care, când se vor face mari, să vorbească despre ea copiilor lor;
7 pentru ca aceștia să-și pună încrederea în Dumnezeu,
să nu uite lucrările lui Dumnezeu
și să păzească poruncile Lui.
8 Să[1370] nu fie ca părinții lor,
un[1371] neam neascultător și răzvrătit,
un neam care n-avea o inimă tare
și al cărui duh nu era credincios lui Dumnezeu!
9 Fiii lui Efraim, înarmați și trăgând cu arcul,
au dat dosul în ziua luptei,
10 pentru că n-au[1372] ținut legământul lui Dumnezeu,
și n-au voit să umble întocmai după Legea Lui.
11 Au dat uitării[1373] lucrările Lui,
minunile Lui, pe care li le arătase.
12 Înaintea părinților lor, El făcuse minuni[1374]
în țara Egiptului, în[1375] câmpia Țoan.
13 A despărțit[1376] marea și le-a deschis un drum prin ea,
ridicând[1377] apele ca un zid.
14 I-a[1378] călăuzit ziua cu un nor
și toată noaptea cu lumina unui foc strălucitor.
15 A despicat[1379] stânci în pustie
și le-a dat să bea ca din niște valuri cu ape multe.
16 A făcut să țâșnească izvoare din[1380] stânci
și să curgă ape ca niște râuri.
17 Dar ei tot n-au încetat să păcătuiască împotriva Lui,
n-au încetat să se răzvrătească[1381] împotriva Celui Preaînalt în pustie.
18 Au ispitit[1382] pe Dumnezeu în inima lor,
cerând mâncare după poftele lor.
19 Au vorbit[1383] împotriva lui Dumnezeu
și au zis: „Oare va putea Dumnezeu să pună o masă în pustie?
20 Iată[1384] că El a lovit stânca, de au curs ape
și s-au vărsat șiroaie.
Dar va putea El să dea și pâine
sau să facă rost de carne poporului Său?”
21 Domnul a auzit și S-a[1385] mâniat.
Un foc s-a aprins împotriva lui Iacov
și s-a stârnit împotriva lui Israel mânia Lui,
22 pentru că n-au crezut[1386] în Dumnezeu,
pentru că n-au avut încredere în ajutorul Lui.
23 El a poruncit norilor de sus
și a deschis porțile cerurilor:
24 a[1387] plouat peste ei mană de mâncare
și le-a dat grâu din cer.
25 Au mâncat cu toții pâinea celor mari
și le-a trimis mâncare să se sature.
26 A[1388] pus să sufle în ceruri vântul de răsărit
și a adus, prin puterea Lui, vântul de miazăzi.
27 A plouat peste ei carne ca pulberea
și păsări înaripate cât nisipul mării;
28 le-a făcut să cadă în mijlocul taberei lor,
de jur împrejurul locuințelor lor.
29 Ei[1389] au mâncat și s-au săturat din destul:
Dumnezeu le-a dat ce doriseră.
30 Dar n-apucaseră să-și astâmpere bine pofta,
mâncarea[1390] le era încă în gură,
31 când s-a stârnit mânia lui Dumnezeu împotriva lor,
a lovit de moarte pe cei mai tari dintre ei
și a doborât pe tinerii lui Israel.
32 Cu toate acestea, ei[1391] n-au încetat să păcătuiască
și[1392] n-au crezut în minunile Lui.
33 De[1393] aceea, El le-a curmat zilele ca o suflare,
le-a curmat anii printr-un sfârșit năpraznic.
34 Când[1394] îi lovea de moarte, ei Îl căutau,
se întorceau și se îndreptau spre Dumnezeu;
35 își aduceau aminte că Dumnezeu[1395] este Stânca lor
și că Dumnezeul Atotputernic este Izbăvitorul[1396] lor.
36 Dar Îl înșelau[1397] cu gura
și-L mințeau cu limba.
37 Inima[1398] nu le era tare față de El
și nu erau credincioși legământului Său.
38 Totuși[1399], în îndurarea Lui, El iartă nelegiuirea și nu nimicește;
Își oprește[1400] de multe ori mânia
și[1401] nu dă drumul întregii Lui urgii.
39 El Și-a[1402] adus deci aminte că[1403] ei nu erau decât carne,
o[1404] suflare care trece și nu se mai întoarce.
40 De câte ori s-au răzvrătit ei împotriva Lui în pustie!
De câte ori L-au mâniat[1405] ei în pustietate!
41 Da, n-au încetat să ispitească[1406] pe Dumnezeu
și să întărâte[1407] pe Sfântul lui Israel.
42 Nu și-au mai adus aminte de puterea Lui,
de ziua când i-a izbăvit de vrăjmaș,
43 de minunile pe care le-a[1408] făcut în Egipt
și de semnele Lui minunate din câmpia Țoan.
44 Cum[1409] le-a prefăcut râurile în sânge
și n-au putut să bea din apele lor.
45 Cum a[1410] trimis împotriva lor niște muște otrăvitoare care i-au mâncat
și[1411] broaște care i-au nimicit.
46 Cum[1412] le-a dat holdele pradă omizilor,
rodul muncii lor pradă lăcustelor.
47 Cum le-a[1413] prăpădit viile, bătându-le cu piatră,
și smochinii din Egipt cu grindină.
48 Cum le-a lăsat[1414] vitele pradă grindinei
și turmele pradă focului cerului.
49 El Și-a aruncat împotriva lor mânia Lui aprinsă,
urgia, iuțimea și necazul:
o droaie de îngeri aducători de nenorociri.
50 Cum Și-a dat drum slobod mâniei,
nu le-a scăpat sufletul de la moarte
și le-a dat viața pradă molimei;
51 cum[1415] a lovit pe toți întâii născuți din Egipt,
pârga puterii în corturile[1416] lui Ham.
52 Cum a[1417] pornit pe poporul Său ca pe niște oi,
și i-a povățuit ca pe o turmă în pustie.
53 Cum i-a dus[1418] fără nicio grijă,
ca să nu le fie frică,
iar[1419] marea a acoperit pe vrăjmașii lor.
54 Cum i-a adus spre hotarul Lui cel sfânt[1420],
spre muntele acesta, pe[1421] care dreapta Lui l-a câștigat.
55 Cum a izgonit[1422] neamurile dinaintea lor,
le-a[1423] împărțit țara în părți de moștenire
și a pus semințiile lui Israel să locuiască în corturile lor.
56 Dar[1424] ei au ispitit pe Dumnezeul
Preaînalt, s-au răzvrătit împotriva Lui
și n-au ținut poruncile Lui.
57 Ci s-au[1425] depărtat și au fost necredincioși, ca și părinții lor,
s-au abătut la o parte, ca[1426] un arc înșelător,
58 L-au[1427] supărat prin înălțimile[1428] lor
și I-au stârnit gelozia cu idolii lor.
59 Dumnezeu a auzit și S-a mâniat,
și a urgisit rău de tot pe Israel.
60 A[1429] părăsit locuința Lui din Silo,
cortul în care locuia între oameni.
61 Și-a[1430] dat slava pradă robiei
și măreția Lui, în mâinile vrăjmașului.
62 A[1431] dat pradă sabiei pe poporul Lui
și S-a mâniat pe moștenirea Lui.
63 Pe tinerii lui i-a ars focul
și fecioarele[1432] lui n-au mai fost sărbătorite cu cântări de nuntă.
64 Preoții[1433] săi au căzut uciși de sabie,
și văduvele[1434] lui nu s-au bocit.
65 Atunci, Domnul S-a[1435] trezit, ca[1436] unul care a dormit,
ca un viteaz îmbărbătat de vin,
66 și[1437] a lovit pe potrivnicii Lui care fugeau,
acoperindu-i cu veșnică ocară.
67 Însă a lepădat cortul lui Iosif
și n-a ales seminția lui Efraim,
68 ci a ales seminția lui Iuda,
Muntele Sionului, pe[1438] care-l iubește.
69 Și-a[1439] zidit Sfântul Locaș ca cerurile de înalt
și tare ca pământul pe care l-a întemeiat pe veci.
70 A[1440] ales pe robul Său David
și l-a luat de la staulele de oi.
71 L-a luat dindărătul oilor[1441] care alăptau,
ca să pască[1442] pe poporul Său Iacov și pe moștenirea Sa Israel.
72 Și David i-a cârmuit cu o inimă neprihănită[1443]
și i-a povățuit cu mâini pricepute.
Un psalm al lui Asaf
Dumnezeule, au năvălit neamurile în moștenirea[1444] Ta,
au pângărit Templul Tău cel sfânt[1445]
și au[1446] prefăcut Ierusalimul într-un morman de pietre.
2 Trupurile[1447] neînsuflețite ale robilor Tăi le-au dat să le mănânce păsările cerului,
și carnea credincioșilor Tăi au dat-o s-o mănânce fiarele pământului.
3 Ca apa le-au vărsat sângele, de jur împrejurul Ierusalimului,
și[1448] n-a fost nimeni să-i îngroape.
4 Am ajuns de[1449] ocara vecinilor noștri,
de batjocura și de râsul celor ce ne înconjoară.
5 Până[1450] când, Doamne, Te vei mânia fără încetare
și va[1451] arde mânia Ta ca focul?
6 Varsă-Ți[1452] mânia peste neamurile care nu[1453] Te cunosc
și peste împărățiile care nu cheamă[1454] Numele Tău!
7 Căci au mâncat pe Iacov
și i-au pustiit locuința.
8 Nu-Ți[1455] mai aduce aminte de nelegiuirile strămoșilor noștri,
ci să ne iasă degrabă înainte îndurările Tale!
Căci suntem nenorociți[1456] de tot!
9 Ajută-ne[1457], Dumnezeul mântuirii noastre, pentru slava Numelui Tău!
Izbăvește-ne și iartă-ne păcatele, pentru Numele[1458] Tău!
10 Pentru ce[1459] să zică neamurile: „Unde este Dumnezeul lor?”
Să se știe înaintea ochilor noștri, printre neamuri,
că Tu răzbuni sângele vărsat al robilor Tăi!
11 Să ajungă[1460] până la Tine gemetele prinșilor de război!
Scapă, prin brațul Tău cel puternic, pe cei ce pier!
12 Întoarce vecinilor noștri, de[1461] șapte ori în sânul lor,
batjocurile[1462] care Ți le-au aruncat ei Ție, Doamne!
13 Și[1463] noi, poporul Tău, turma pășunii Tale,
Te vom lăuda în veci
și vom[1464] vesti din neam în neam laudele tale.
Către mai-marele cântăreților.
De cântat ca și „Crinii mărturiei”.
Un psalm al lui Asaf
Ia aminte, Păstorul lui Israel, Tu, care povățuiești pe Iosif ca[1465] pe o turmă!
Arată-Te[1466] în[1467] strălucirea Ta, Tu, care șezi pe heruvimi!
2 Trezește-Ți puterea, înaintea[1468] lui Efraim, Beniamin și Manase,
și vino în ajutorul nostru!
3 Ridică-ne[1469], Dumnezeule,
fă[1470] să strălucească Fața Ta, și vom fi scăpați!
4 Doamne, Dumnezeul oștirilor,
până când Te vei mânia, cu toată rugăciunea poporului Tău?
5 Îi hrănești[1471] cu o pâine de lacrimi
și-i adăpi cu lacrimi din plin.
6 Ne faci[1472] să fim mărul de ceartă al vecinilor noștri
și vrăjmașii noștri râd de noi între ei.
7 Ridică-ne[1473], Dumnezeul oștirilor!
Fă să strălucească Fața Ta, și vom fi scăpați!
8 Tu ai adus o[1474] vie din Egipt,
ai izgonit[1475] neamuri și ai sădit-o.
9 Ai făcut[1476] loc înaintea ei,
și ea a dat rădăcini și a umplut țara.
10 Munții erau acoperiți de umbra ei
și ramurile ei erau ca niște cedri ai lui Dumnezeu.
11 Își întindea mlădițele până la mare
și lăstarii până[1477] la Râu.
12 Pentru ce i-ai[1478] rupt gardul acum,
de-o jefuiesc toți trecătorii?
13 O râmă mistrețul din pădure
și o mănâncă fiarele câmpului.
14 Dumnezeul oștirilor, întoarce-Te iarăși!
Privește[1479] din cer și vezi! Cercetează via aceasta!
15 Ocrotește ce a sădit dreapta Ta
și pe fiul, pe care Ți[1480] l-ai ales!…
16 Ea este arsă de foc, este tăiată!
De[1481] mustrarea Feței Tale, ei pier!
17 Mâna Ta să fie[1482] peste omul dreptei Tale,
peste fiul omului, pe care Ți l-ai ales!
18 Și atunci nu ne vom mai depărta de Tine.
Înviorează-ne iarăși și vom chema Numele Tău.
19 Doamne, Dumnezeul oștirilor, ridică-ne[1483] iarăși!
Fă să strălucească Fața Ta, și vom fi scăpați!
Către mai-marele cântăreților. De cântat pe ghitit. Un psalm al lui Asaf
Cântați cu veselie lui Dumnezeu, care este tăria noastră!
Înălțați strigăte de bucurie Dumnezeului lui Iacov!
2 Cântați o cântare, sunați din tobă,
din harpa cea plăcută și din alăută!
3 Sunați din trâmbiță la luna nouă,
la luna plină, în ziua sărbătorii noastre!
4 Căci aceasta este o lege[1484] pentru Israel,
o poruncă a Dumnezeului lui Iacov.
5 El a rânduit sărbătoarea aceasta pentru Iosif,
când a mers împotriva țării Egiptului…
Atunci am auzit un glas[1485], pe care nu l-am cunoscut:
6 „I-am descărcat[1486] povara de pe umăr
și mâinile lui nu mai țin coșul.
7 Ai strigat[1487] în necaz și te-am izbăvit;
ți-am răspuns[1488] în locul tainic al tunetului
și te-am încercat[1489] la apele Meriba.
8 Ascultă[1490], poporul Meu, și te voi sfătui,
Israele, de M-ai asculta!
9 Niciun dumnezeu[1491] străin să[1492] nu fie în mijlocul tău
și să nu te închini înaintea dumnezeilor străini!
10 Eu[1493] sunt Domnul, Dumnezeul tău,
care te-am scos din țara Egiptului;
deschide-ți[1494] gura larg, și ți-o voi umple!
11 Dar poporul Meu n-a ascultat glasul Meu,
Israel nu[1495] M-a ascultat.
12 Atunci[1496] i-am lăsat în voia pornirilor inimii lor
și au urmat sfaturile lor.
13 O[1497]! de M-ar asculta poporul Meu,
de ar umbla Israel în căile Mele!
14 Într-o clipă aș înfrunta pe vrăjmașii lor,
Mi-aș întoarce mâna împotriva potrivnicilor lor;
15 cei ce[1498] urăsc pe Domnul l-ar linguși,
și fericirea lui Israel ar dăinui în veci.
16 L-aș[1499] hrăni cu cel mai bun grâu
și l-aș sătura cu miere din[1500] stâncă.”
Un psalm al lui Asaf
Dumnezeu stă[1501] în adunarea lui Dumnezeu;
El judecă în mijlocul dumnezeilor[1502].
2 „Până când veți judeca strâmb
și veți căuta[1503] la fața celor răi?
3 Faceți dreptate celui[1504] slab și orfanului,
dați dreptate nenorocitului și săracului,
4 scăpați[1505] pe cel nevoiaș și lipsit –
izbăviți-i din mâna celor răi.”
5 Dar ei nu[1506] vor să știe de nimic, nu pricep nimic,
ci umblă în întuneric,
de aceea se clatină toate[1507] temeliile pământului.
6 Eu am zis[1508]: „Sunteți dumnezei,
toți sunteți fii ai Celui Preaînalt.
7 Însă veți[1509] muri ca niște oameni,
veți cădea ca un domnitor oarecare.”
8 Scoală-Te[1510], Dumnezeule, și judecă pământul!
Căci[1511] toate neamurile sunt ale Tale.
O cântare. Un psalm al lui Asaf
Dumnezeule, nu[1512] tăcea! Nu tăcea și nu Te odihni, Dumnezeule!
2 Căci iată că vrăjmașii[1513] Tăi se frământă
și cei ce Te[1514] urăsc înalță capul.
3 Fac planuri pline de vicleșug împotriva[1515] poporului Tău
și se sfătuiesc împotriva celor ocrotiți de Tine.
4 „Veniți”, zic ei, „să-i[1516] nimicim din mijlocul neamurilor,
ca să nu se mai pomenească numele lui Israel!”
5 Se strâng toți cu o inimă,
fac un legământ împotriva Ta:
6 corturile[1517] lui Edom și ismaeliții,
Moabul și hagareniții,
7 Ghebal, Amon, Amalec,
filistenii cu locuitorii Tirului.
8 Asiria se unește și ea cu ei
și își împrumută brațul ei copiilor lui Lot.
9 Fă-le ca lui Madian[1518],
ca lui Sisera[1519], ca lui Iabin la pârâul Chison,
10 care au fost nimiciți la En-Dor
și au ajuns[1520] un gunoi pentru îngrășarea pământului.
11 Căpeteniilor lor fă-le ca lui Oreb[1521] și Zeeb,
și tuturor domnilor lor ca lui Zebah[1522] și Țalmuna!
12 Căci ei zic: „Să punem mâna
pe locuințele lui Dumnezeu!”
13 Dumnezeule[1523], fă-i ca vârtejul de praf,
ca[1524] paiul luat de vânt,
14 ca focul care arde pădurea
și ca flacăra care aprinde[1525] munții!
15 Urmărește-i astfel cu[1526] furtuna Ta
și bagă groaza în ei cu vijelia Ta!
16 Acoperă-le[1527] fața de rușine,
ca să caute Numele Tău, Doamne!
17 Să fie rușinați și îngroziți pe vecie,
să le roșească obrazul de rușine și să piară!
18 Ca[1528] să știe că numai Tu, al cărui Nume[1529] este Domnul,
Tu ești Cel Preaînalt[1530] pe tot pământul;
Către mai-marele cântăreților. De cântat pe ghitit. Un psalm al fiilor lui Core
Cât de plăcute[1531] sunt locașurile Tale,
Doamne al oștirilor!
2 Sufletul[1532] meu suspină și tânjește de dor după curțile Domnului,
inima și carnea mea strigă către Dumnezeul cel viu!
3 Până și pasărea își găsește o casă acolo
și rândunica, un cuib unde își pune puii…
Ah, altarele Tale, Doamne al oștirilor,
Împăratul meu și Dumnezeul meu!
4 Ferice[1533] de cei ce locuiesc în Casa Ta,
căci ei tot mai pot să Te laude!
5 Ferice de cei ce-și pun tăria în Tine,
în a căror inimă locuiește încrederea!
6 Când străbat aceștia Valea Plângerii[1534], o prefac într-un loc plin de izvoare
și ploaia timpurie o acoperă cu binecuvântări.
7 Ei merg din[1535] putere în putere,
și se[1536] înfățișează înaintea lui Dumnezeu în Sion.
8 Doamne, Dumnezeul oștirilor, ascultă rugăciunea mea!
Ia aminte, Dumnezeul lui Iacov!
9 Tu, care ești scutul nostru, vezi, Dumnezeule[1537],
și privește fața unsului Tău!
10 Căci mai mult face o zi în curțile Tale decât o mie în altă parte;
eu vreau mai bine să stau în pragul Casei Dumnezeului meu,
decât să locuiesc în corturile răutății!
11 Căci Domnul Dumnezeu este un soare[1538] și un scut[1539],
Domnul dă îndurare și slavă,
și nu lipsește de niciun[1540] bine pe cei ce duc o viață fără prihană.
12 Doamne al oștirilor,
ferice[1541] de omul care se încrede în Tine!
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al fiilor lui Core
Tu ai fost binevoitor cu țara Ta, Doamne!
Ai adus[1542] înapoi pe prinșii de război ai lui Iacov;
2 ai iertat[1543] nelegiuirea poporului Tău,
3 i-ai acoperit toate păcatele. –
(Oprire.)
Ți-ai abătut toată aprinderea
și Te-ai întors din iuțimea mâniei Tale.
4 Întoarce-ne[1544] iarăși, Dumnezeul mântuirii noastre!
Încetează-Ți mânia împotriva noastră!
5 În veci Te vei mânia[1545] pe noi?
În veci îți vei lungi mânia?
6 Nu ne vei înviora[1546] iarăși,
pentru ca să se bucure poporul Tău în Tine?
7 Arată-ne, Doamne, bunătatea Ta
și dă-ne mântuirea Ta!
8 Eu voi[1547] asculta ce zice Dumnezeu, Domnul,
căci El[1548] vorbește de pace poporului Său și iubiților Lui,
numai ei să[1549] nu cadă iarăși în nebunie.
9 Da, mântuirea Lui este aproape[1550] de cei ce se tem de El,
pentru ca[1551] în țara noastră să locuiască slava.
10 Bunătatea și credincioșia se întâlnesc,
dreptatea[1552] și pacea se sărută.
11 Credincioșia[1553] răsare din pământ,
și dreptatea privește de la înălțimea cerurilor.
12 Domnul[1554] ne va da și fericirea,
și pământul[1555] nostru își va da roadele.
13 Dreptatea[1556] va merge și înaintea Lui
și-L va și urma, călcând pe urmele pașilor Lui!
O rugăciune a lui David
Ia aminte, Doamne, și ascultă-mă!
Căci sunt nenorocit și lipsit.
2 Păzește-mi sufletul, căci sunt unul din cei iubiți de Tine!
Scapă, Dumnezeule, pe robul Tău, care[1557] se încrede în Tine!
3 Ai milă[1558] de mine, Doamne!
Căci toată ziua strig către Tine.
4 Înveselește sufletul robului Tău,
căci[1559] la Tine, Doamne, îmi înalț sufletul.
5 Căci[1560] Tu ești bun, Doamne, gata să ierți
și plin de îndurare cu toți cei ce Te cheamă.
6 Pleacă-Ți urechea, Doamne, la rugăciunea mea,
ia aminte la glasul cererilor mele!
7 Te chem în[1561] ziua necazului meu,
căci m-asculți.
8 Nimeni nu este ca Tine între[1562] dumnezei, Doamne,
și nimic[1563] nu seamănă cu lucrările Tale!
9 Toate[1564] neamurile pe care le-ai făcut vor veni să se închine înaintea Ta, Doamne,
și să dea slavă Numelui Tău.
10 Căci Tu ești mare și faci[1565] minuni –
numai[1566] Tu ești Dumnezeu!
11 Învață-mă[1567] căile Tale, Doamne! Eu voi umbla în adevărul Tău.
Fă-mi inima să se teamă de Numele Tău.
12 Te voi lăuda din toată inima mea, Doamne, Dumnezeul meu,
și voi preamări Numele Tău în veci!
13 Căci mare este bunătatea Ta față de mine
și Tu îmi izbăvești[1568] sufletul din adânca Locuință a morților.
14 Dumnezeule, niște îngâmfați[1569] s-au sculat împotriva mea,
o ceată de oameni asupritori vor să-mi ia viața
și nu se gândesc la Tine.
15 Dar[1570] Tu, Doamne, Tu ești un Dumnezeu îndurător și milostiv,
îndelung răbdător și bogat în bunătate și în credincioșie.
16 Îndreaptă-Ți[1571] privirile spre mine și ai milă de mine:
dă tărie robului Tău
și scapă pe fiul[1572] roabei Tale!
17 Fă un semn pentru mine,
ca să vadă vrăjmașii mei și să rămână de rușine,
căci Tu mă ajuți și mă mângâi, Doamne!
Un psalm al fiilor lui Core. O cântare
Sionul are temeliile așezate pe[1573] munții cei sfinți:
2 Domnul[1574] iubește porțile Sionului
mai mult decât toate locașurile lui Iacov.
3 Lucruri pline de slavă[1575] au fost spuse despre tine,
cetate a lui Dumnezeu!
4 Eu pomenesc Egiptul[1576] și Babilonul printre cei ce Mă cunosc;
iată, țara filistenilor, Tirul, cu Etiopia: „În Sion s-au născut.” –
5 Iar despre Sion este zis: „Toți s-au născut în el”,
și Cel Preaînalt îl întărește.
6 Domnul[1577] numără popoarele, scriindu-le[1578]:
„Acolo s-au născut.”
7 Și cei ce cântă și cei ce joacă strigă:
„Toate izvoarele mele sunt în Tine.”
O cântare. Un psalm al fiilor lui Core. Către mai-marele cântăreților.
De cântat cu flautul. O cântare a lui Heman, Ezrahitul
Doamne, Dumnezeul[1579] mântuirii mele!
Zi[1580] și noapte strig înaintea Ta!
2 S-ajungă rugăciunea mea înaintea Ta!
Ia aminte la cererile mele,
3 căci mi s-a săturat sufletul de rele
și[1581] mi se apropie viața de Locuința morților.
4 Sunt pus în rândul[1582] celor ce se pogoară în groapă,
sunt[1583] ca un om care nu mai are putere.
5 Stau întins printre cei morți,
ca cei uciși și culcați în mormânt,
de care nu-Ți mai aduci aminte
și care sunt despărțiți de[1584] mâna Ta.
6 M-ai aruncat în groapa cea mai de jos,
în întuneric, în adâncuri.
7 Mânia Ta mă apasă
și mă năpădești cu[1585] toate valurile Tale.
8 Ai îndepărtat[1586] de la mine pe toți prietenii mei,
m-ai făcut o pricină de scârbă pentru ei;
sunt închis[1587] și nu pot să ies.
9 Mi se topesc ochii[1588] de suferință;
în toate zilele Te chem[1589], Doamne,
și-mi întind[1590] mâinile spre Tine!
10 Oare[1591] pentru morți faci Tu minuni?
Sau se scoală morții să Te laude?
11 Se vorbește de bunătatea Ta în mormânt
și de credincioșia Ta în Adânc?
12 Sunt cunoscute[1592] minunile Tale în întuneric
și[1593] dreptatea Ta în țara uitării?
13 Doamne, eu Îți cer ajutorul
și[1594] dimineața rugăciunea mea se înalță la Tine.
14 Pentru ce[1595], Doamne, lepezi sufletul meu?
Pentru ce îmi ascunzi[1596] Fața Ta?
15 Din tinerețe, sunt nenorocit și trag să mor,
sunt cuprins[1597] de spaimele Tale și nu știu ce să mai fac.
16 Mânia Ta trece peste mine,
spaimele Tale mă nimicesc de tot.
17 Ele mă[1598] înconjoară toată ziua, ca niște ape,
mă înfășoară toate deodată.
18 Ai depărtat[1599] de la mine pe prieteni și tovarăși,
și cei de aproape ai mei s-au făcut nevăzuți.
O cântare a lui Ethan, Ezrahitul
Voi cânta[1600] totdeauna îndurările Domnului:
voi spune din neam în neam, cu gura mea, credincioșia[1601] Ta.
2 Căci zic: „Îndurarea are temelii veșnice!
Tare ca cerurile este credincioșia Ta!” –
3 „Am făcut[1602] legământ cu alesul Meu”, zice Domnul.
„Iată ce am jurat[1603] robului Meu David:
4 ‘Îți voi întări sămânța[1604] pe vecie
și-n veci[1605] îți voi așeza scaunul de domnie’.”
5 Cerurile[1606] laudă minunile Tale, Doamne,
și credincioșia Ta în adunarea sfinților[1607]!
6 Căci în cer[1608] cine se poate asemăna cu Domnul?
Cine este ca Tine între fiii lui Dumnezeu?
7 Dumnezeu[1609] este înfricoșat în adunarea cea mare a sfinților
și de temut pentru toți cei ce stau în jurul Lui.
8 Doamne, Dumnezeul oștirilor,
cine este puternic[1610] ca Tine, Doamne!
Și credincioșia Ta Te înconjoară.
9 Tu[1611] îmblânzești mândria mării;
când se ridică valurile ei, Tu le potolești.
10 Tu[1612] ai zdrobit Egiptul ca pe un hoit,
ai risipit pe vrăjmașii Tăi prin puterea brațului Tău.
11 Ale[1613] Tale sunt cerurile și pământul,
Tu ai întemeiat lumea și tot ce cuprinde ea.
12 Tu ai făcut miazănoaptea[1614] și miazăziua;
Taborul[1615] și Hermonul[1616] se bucură de Numele Tău.
13 Brațul tău este puternic,
mâna Ta este tare, dreapta Ta este înălțată.
14 Dreptatea[1617] și judecata sunt temelia scaunului Tău de domnie;
bunătatea[1618] și credincioșia sunt înaintea Feței Tale.
15 Ferice de poporul care cunoaște sunetul[1619] trâmbiței,
care umblă în lumina[1620] Feței Tale, Doamne!
16 El se bucură neîncetat de Numele Tău
și se fălește cu dreptatea Ta.
17 Căci Tu ești fala puterii lui,
și, în[1621] bunăvoința Ta, ne ridici puterea noastră.
18 Căci Domnul este scutul nostru,
Sfântul lui Israel este Împăratul nostru.
19 Atunci ai vorbit într-o vedenie preaiubitului Tău
și ai zis: „Am dat ajutorul Meu unui viteaz,
am ridicat din mijlocul poporului un tânăr[1622];
20 am găsit[1623] pe robul Meu David
și l-am uns cu untdelemnul Meu cel sfânt.
21 Mâna Mea îl[1624] va sprijini
și brațul Meu îl va întări.
22 Vrăjmașul[1625] nu-l va prinde
și cel rău nu-l va apăsa,
23 ci voi zdrobi[1626] dinaintea lui pe potrivnicii lui
și voi lovi pe cei ce-l urăsc.
24 Credincioșia[1627] și bunătatea Mea vor fi cu el
și[1628] tăria lui se va înălța prin Numele Meu.
25 Voi da în mâna[1629] lui marea
și în dreapta lui râurile.
26 El Îmi va zice: ‘Tu ești Tatăl[1630] meu,
Dumnezeul meu și Stânca[1631] mântuirii mele!’
27 Iar Eu îl voi face întâiul[1632] născut,
cel mai înalt[1633] dintre împărații pământului.
28 Îi voi păstra totdeauna bunătatea[1634] Mea
și legământul[1635] Meu îi va fi neclintit.
29 Îi voi face veșnică sămânța[1636]
și scaunul[1637] lui de domnie ca[1638] zilele cerurilor.
30 Dacă fiii[1639] lui vor părăsi[1640] Legea Mea
și nu vor umbla după poruncile Mele,
31 dacă vor călca orânduirile Mele
și nu vor păzi poruncile Mele,
32 atunci le voi pedepsi[1641] fărădelegile cu nuiaua
și nelegiuirile cu lovituri,
33 dar[1642] nu-Mi voi îndepărta deloc bunătatea de la ei
și nu-Mi voi face credincioșia de minciună;
34 nu-Mi voi călca legământul
și nu voi schimba ce a ieșit de pe buzele mele.
35 Am jurat odată[1643] pe sfințenia Mea:
să mint Eu oare lui David?
36 Sămânța[1644] lui va dăinui în veci;
scaunul lui de domnie va fi înaintea Mea ca[1645] soarele;
37 ca luna va dăinui pe vecie
și ca martorul credincios din cer.”
38 Și totuși[1646] Tu l-ai îndepărtat[1647]
și Te-ai mâniat pe unsul Tău;
39 ai nesocotit legământul făcut cu robul Tău;
i-ai doborât și i-ai pângărit[1648] cununa.
40 I-ai prăbușit[1649] toate zidurile
și i-ai dărâmat toate cetățuile.
41 Toți trecătorii îl jefuiesc
și a ajuns de batjocura[1650] vecinilor lui.
42 Ai înălțat dreapta potrivnicilor lui,
ai înveselit pe toți vrăjmașii lui,
43 ai făcut ca ascuțișul sabiei lui să dea înapoi
și nu l-ai sprijinit în luptă.
44 Ai pus capăt strălucirii lui
și i-ai trântit la pământ scaunul de domnie[1651];
45 i-ai scurtat zilele tinereții
și l-ai acoperit de rușine.
46 Până[1652] când, Doamne, Te vei ascunde fără încetare,
și-Ți[1653] va arde mânia ca focul?
47 Adu-ți[1654] aminte ce scurtă este viața mea
și pentru ce nimic ai făcut pe toți fiii omului.
48 Este vreun om care[1655] să poată trăi și să nu[1656] vadă moartea,
care să poată să-și scape sufletul din Locuința morților?
49 Unde sunt, Doamne, îndurările Tale dintâi,
pe care le-ai jurat[1657] lui David în[1658] credincioșia Ta?
50 Adu-ți aminte, Doamne, de ocara robilor Tăi,
adu-Ți[1659] aminte că port în sân ocara multor popoare;
51 adu-Ți aminte de ocările vrăjmașilor Tăi, Doamne;
de[1660] ocările lor împotriva pașilor unsului Tău!
52 Binecuvântat[1661] să fie Domnul în veci!
Amin! Amin!
O rugăciune a lui Moise,
omul lui Dumnezeu
Doamne, Tu ai fost[1662] locul nostru de adăpost
din neam în neam.
2 Înainte[1663] ca să se fi născut munții
și înainte ca să se fi făcut pământul și lumea,
din veșnicie în veșnicie, Tu ești Dumnezeu!
3 Tu întorci pe oameni în țărână
și zici: „Întoarceți-vă[1664], fiii oamenilor!”
4 Căci[1665] înaintea Ta, o mie de ani
sunt ca ziua de ieri, care a trecut,
și ca o strajă din noapte.
5 Îi mături ca un[1666] vis:
dimineața sunt[1667] ca iarba, care încolțește iarăși:
6 înflorește dimineața[1668] și crește,
iar seara este tăiată și se usucă.
7 Noi suntem mistuiți de mânia Ta
și îngroziți de urgia Ta.
8 Tu pui[1669] înaintea Ta nelegiuirile noastre
și scoți la lumina Feței Tale păcatele noastre cele[1670] ascunse.
9 Toate zilele noastre pier de urgia Ta,
vedem cum ni se duc anii ca un sunet.
10 Anii vieții noastre se ridică la șaptezeci de ani,
iar pentru cei mai tari, la optzeci de ani,
și lucrul cu care se mândrește omul în timpul lor nu este decât trudă și durere,
căci trece iute, și noi zburăm.
11 Dar cine ia seama la tăria mâniei Tale
și la urgia Ta, așa cum se cuvine să se teamă de Tine?
12 Învață-ne[1671] să ne numărăm bine zilele,
ca să căpătăm o inimă înțeleaptă!
13 Întoarce-te, Doamne! Până când zăbovești?
Ai[1672] milă de robii Tăi!
14 Satură-ne în fiecare dimineață de bunătatea Ta,
și[1673] toată viața noastră ne vom bucura și ne vom veseli.
15 Înveselește-ne tot atâtea zile câte ne-ai smerit,
tot atâția ani cât am văzut nenorocirea!
16 Să se arate robilor Tăi lucrarea[1674] Ta
și slava Ta fiilor lor!
17 Fie peste noi bunăvoința[1675] Domnului Dumnezeului nostru!
Și întărește[1676] lucrarea mâinilor noastre,
da, întărește lucrarea mâinilor noastre!
1 Cel ce[1677] stă sub ocrotirea Celui Preaînalt
și se odihnește la[1678] umbra Celui Atotputernic
2 zice[1679] despre Domnul: „El este locul meu de scăpare și cetățuia mea,
Dumnezeul meu în care mă încred!”
3 Da, El[1680] te scapă de lațul vânătorului,
de ciumă și de pustiirile ei.
4 El te va acoperi cu[1681] penele Lui
și te vei ascunde sub aripile Lui.
Căci scut și pavăză este credincioșia Lui!
5 Nu[1682] trebuie să te temi nici de groaza din timpul nopții,
nici de săgeata care zboară ziua,
6 nici de ciuma care umblă în întuneric,
nici de molima care bântuie ziua namiaza mare.
7 O mie să cadă alături de tine
și zece mii la dreapta ta,
dar de tine nu se va apropia.
8 Doar vei[1683] privi cu ochii
și vei vedea răsplătirea celor răi.
9 Pentru că zici: „Domnul este locul meu de adăpost[1684]!”
și faci din Cel Preaînalt turnul[1685] tău de scăpare,
10 de aceea nicio[1686] nenorocire nu te va ajunge,
nicio urgie nu se va apropia de cortul tău.
11 Căci[1687] El va porunci îngerilor Săi
să te păzească în toate căile tale,
12 și ei te vor duce pe mâini,
ca[1688] nu cumva să-ți lovești piciorul de vreo piatră.
13 Vei păși peste lei și peste năpârci
și vei călca peste pui de lei și peste șerpi.
14 „Fiindcă Mă iubește”, zice Domnul, „de aceea îl voi izbăvi;
îl voi ocroti, căci cunoaște[1689] Numele Meu.
15 Când Mă va[1690] chema, îi voi răspunde;
voi fi cu[1691] el în strâmtorare,
îl voi izbăvi și-l voi[1692] proslăvi.
16 Îl voi sătura cu viață lungă
și-i voi arăta mântuirea Mea”.
Un psalm.
O cântare pentru ziua Sabatului
Frumos[1693] este să lăudăm pe Domnul
și să mărim Numele Tău, Preaînalte,
2 să vestim[1694] dimineața bunătatea Ta
și noaptea credincioșia Ta,
3 cu[1695] instrumentul cu zece coarde și cu alăuta,
în sunetele harpei.
4 Căci Tu mă înveselești cu lucrările Tale, Doamne,
și eu cânt de veselie când văd lucrarea mâinilor Tale.
5 Cât[1696] de mari sunt lucrările Tale, Doamne,
și cât de adânci[1697] sunt gândurile Tale!
6 Omul[1698] prost nu cunoaște lucrul acesta
și cel nebun nu ia seama la el.
7 Dacă cei[1699] răi înverzesc ca iarba
și dacă toți cei ce fac răul înfloresc,
este numai ca să fie nimiciți pe vecie.
8 Dar[1700] Tu, Doamne, ești înălțat în veci de veci!
9 Căci iată, Doamne, vrăjmașii Tăi,
iată vrăjmașii Tăi pier:
toți cei ce fac răul sunt risipiți[1701].
10 Dar mie, Tu-mi dai puterea[1702] bivolului
și m-ai stropit cu[1703] untdelemn proaspăt.
11 Ochiul[1704] meu își vede împlinită dorința față de vrăjmașii mei
și urechea mea aude împlinirea dorinței mele față de potrivnicii mei cei răi.
12 Cel fără prihană înverzește ca[1705] finicul
și crește ca cedrul din Liban.
13 Cei sădiți în Casa Domnului
înverzesc în[1706] curțile Dumnezeului nostru.
14 Ei aduc roade și la bătrânețe;
sunt plini de suc și verzi,
15 ca să arate că Domnul este drept,
El, Stânca[1707] mea, în care nu[1708] este nelegiuire.
1 Domnul[1709] împărățește îmbrăcat cu[1710] măreție;
Domnul este îmbrăcat și încins[1711] cu putere,
de aceea lumea este tare[1712] și nu se clatină.
2 Scaunul Tău de domnie este așezat din[1713] vremuri străvechi;
Tu ești din veșnicie!
3 Râurile vuiesc, Doamne,
râurile vuiesc tare,
râurile se umflă cu putere.
4 Dar mai puternic decât vuietul apelor mari
și mai puternic decât vuietul valurilor năpraznice ale mării,
este Domnul[1714] în locurile cerești.
5 Mărturiile Tale sunt cu totul adevărate;
sfințenia este podoaba Casei Tale,
Doamne, pentru tot timpul cât vor ține vremurile.
1 Doamne, Dumnezeul răzbunărilor[1715],
Tu, Dumnezeul răzbunărilor, arată-Te!
2 Scoală-Te[1716], Judecătorul[1717] pământului,
și răsplătește celor mândri după faptele lor!
3 Până[1718] când vor birui cei răi, Doamne,
până când vor birui cei răi?
4 Ei țin[1719] cuvântări puternice, vorbesc cu trufie,
și toți cei ce fac răul se fălesc.
5 Ei zdrobesc pe poporul Tău, Doamne,
și asupresc moștenirea Ta.
6 Înjunghie pe văduvă și pe străin,
ucid pe orfani
7 și[1720] zic: „Nu vede Domnul
și Dumnezeul lui Iacov nu ia aminte!”
8 Totuși învățați-vă[1721] minte, oameni fără minte!
Când vă veți înțelepți, nebunilor?
9 Cel[1722] ce a sădit urechea s-ar putea să n-audă?
Cel ce a întocmit ochiul s-ar putea să nu vadă?
10 Cel ce pedepsește neamurile s-ar putea să nu pedepsească,
El, care[1723] a dat omului pricepere?
11 Domnul[1724] cunoaște gândurile omului:
știe că sunt deșarte.
12 Ferice[1725] de omul pe care-l pedepsești Tu, Doamne,
și pe care-l înveți din Legea Ta,
13 ca să-l liniștești în zilele nenorocirii,
până se va săpa groapa celui rău!
14 Căci[1726] Domnul nu lasă pe poporul Său
și nu-Și părăsește moștenirea.
15 Ci se va face odată judecata după dreptate
și toți cei cu inima curată o vor găsi bună.
16 Cine mă va ajuta împotriva celor răi?
Cine mă va sprijini împotriva celor ce fac răul?
17 De[1727] n-ar fi Domnul ajutorul meu,
cât de curând ar fi sufletul meu în tăcerea morții!
18 Ori de câte ori zic: „Mi se[1728] clatină piciorul!”,
bunătatea Ta, Doamne, mă sprijină totdeauna.
19 Când gânduri negre se frământă cu grămada înăuntrul meu,
mângâierile Tale îmi înviorează sufletul.
20 Te vor pune cei răi să șezi pe scaunul[1729] lor de domnie,
ei, care[1730] pregătesc nenorocirea la adăpostul Legii?
21 Ei[1731] se strâng împotriva vieții celui neprihănit
și osândesc[1732] sânge nevinovat.
22 Dar Domnul este turnul[1733] meu de scăpare,
Dumnezeul meu este stânca mea de adăpost.
23 El[1734] va face să cadă asupra lor nelegiuirea,
El îi va nimici prin răutatea lor;
Domnul, Dumnezeul nostru, îi va nimici.
1 Veniți să cântăm cu veselie Domnului
și să[1735] strigăm de bucurie către Stânca[1736] mântuirii noastre.
2 Să mergem înaintea Lui cu laude,
să facem să răsune cântece în cinstea Lui!
3 Căci[1737] Domnul este un Dumnezeu mare,
este un Împărat mare, mai presus de toți dumnezeii.
4 El ține în mână adâncimile pământului
și vârfurile munților sunt ale Lui.
5 A Lui este marea[1738], El a făcut-o,
și mâinile Lui au întocmit uscatul:
6 veniți să ne închinăm și să ne smerim,
să ne plecăm genunchiul[1739] înaintea Domnului, Făcătorului nostru!
7 Căci El este Dumnezeul nostru
și noi[1740] suntem poporul pășunei Lui, turma pe care o povățuiește mâna Lui… O, de ați asculta azi[1741] glasul Lui! –
8 „Nu vă împietriți inima ca la Meriba[1742],
ca în ziua de la Masa, în pustie,
9 unde părinții[1743] voștri M-au ispitit
și M-au încercat, măcar că văzuseră[1744] lucrările Mele.
10 Patruzeci[1745] de ani M-am scârbit de neamul acesta
și am zis: ‘Este un popor cu inima rătăcită;
ei nu cunosc căile Mele.’
11 De aceea am jurat[1746] în mânia Mea:
‘Nu vor intra în odihna Mea!’ ”
1 Cântați[1747] Domnului o cântare nouă!
Cântați Domnului, toți locuitorii pământului!
2 Cântați Domnului, binecuvântați Numele Lui,
vestiți din zi în zi mântuirea Lui!
3 Povestiți printre neamuri slava Lui,
printre toate popoarele minunile Lui!
4 Căci Domnul este mare[1748] și foarte vrednic[1749] de laudă.
El este mai de temut[1750] decât toți dumnezeii.
5 Căci toți[1751] dumnezeii popoarelor sunt niște idoli,
dar[1752] Domnul a făcut cerurile.
6 Strălucirea și măreția sunt înaintea Feței Lui,
slava[1753] și podoaba sunt în locașul Lui cel sfânt.
7 Familiile popoarelor, dați[1754] Domnului,
dați Domnului slavă și cinste!
8 Dați Domnului slava cuvenită Numelui Lui!
Aduceți daruri de mâncare și intrați în curțile Lui!
9 Închinați-vă înaintea Domnului îmbrăcați cu[1755] podoabe sfinte,
tremurați înaintea Lui, toți locuitorii pământului!
10 Spuneți printre neamuri: „Domnul[1756] împărățește!
De aceea lumea este tare și nu se clatină.”
Domnul judecă popoarele[1757] cu dreptate.
11 Să se bucure[1758] cerurile și să se veselească pământul;
să mugească[1759] marea cu tot ce cuprinde ea!
12 Să tresalte câmpia cu tot ce e pe ea,
toți copacii pădurii să strige de bucurie
13 înaintea Domnului! Căci El vine,
vine să judece pământul.
El va judeca[1760] lumea cu dreptate
și popoarele după credincioșia Lui.
1 Domnul[1761] împărățește: să se veselească pământul
și să se bucure[1762] ostroavele cele multe!
2 Norii[1763] și negura Îl înconjoară,
dreptatea[1764] și judecata sunt temelia scaunului Său de domnie.
3 Înaintea Lui merge focul[1765]
și arde de jur împrejur pe potrivnicii Lui.
4 Fulgerele[1766] Lui luminează lumea:
pământul Îl vede și se cutremură.
5 Munții[1767] se topesc ca ceara înaintea Domnului,
înaintea Domnului întregului pământ.
6 Cerurile[1768] vestesc dreptatea Lui,
și toate popoarele văd slava Lui.
7 Sunt rușinați[1769] toți cei ce slujesc icoanelor
și care se fălesc cu idolii:
toți dumnezeii se închină[1770] înaintea Lui.
8 Sionul aude lucrul acesta și se bucură, se veselesc fiicele lui Iuda
de judecățile Tale, Doamne!
9 Căci Tu, Doamne, Tu ești Cel Preaînalt[1771] peste tot pământul,
Tu ești preaînălțat[1772], mai presus de toți dumnezeii.
10 Urâți răul, cei ce[1773] iubiți pe Domnul!
El[1774] păzește sufletele credincioșilor Lui
și-i izbăvește din[1775] mâna celor răi.
11 Lumina este semănată pentru[1776] cel neprihănit
și bucuria, pentru cei cu inima curată.
12 Neprihăniților[1777], bucurați-vă în Domnul
și[1778] măriți prin laudele voastre sfințenia Lui!
Un psalm
Cântați[1779] Domnului o cântare nouă,
căci El a făcut minuni[1780]. Dreapta[1781] și brațul Lui cel sfânt I-au venit în ajutor.
2 Domnul[1782] Și-a arătat mântuirea,
Și-a descoperit[1783] dreptatea înaintea neamurilor.
3 Și-a adus[1784] aminte de bunătatea și credincioșia Lui față de casa lui Israel:
toate[1785] marginile pământului au văzut mântuirea Dumnezeului nostru.
4 Strigați[1786] către Domnul cu strigăte de bucurie, toți locuitorii pământului!
Chiuiți, strigați și cântați laude!
5 Cântați Domnului cu harpa,
cu harpa și cu cântece din gură!
6 Cu[1787] trâmbițe și sunete din corn,
strigați de bucurie înaintea Împăratului, Domnului!
7 Să urle[1788] marea cu tot ce cuprinde ea,
să chiuie lumea și cei ce locuiesc pe ea,
8 să bată[1789] din palme râurile,
să strige de bucurie toți munții
9 înaintea Domnului! Căci[1790] El vine să judece pământul!
El va judeca lumea cu dreptate
și popoarele cu nepărtinire.
1 Domnul[1791] împărățește: popoarele tremură;
El[1792] șade pe heruvimi: pământul se clatină.
2 Domnul este mare în Sion
și înălțat[1793] peste toate popoarele.
3 Să laude oamenii Numele Tău cel[1794] mare și înfricoșat,
căci este sfânt!
4 Să laude oamenii tăria[1795] Împăratului, căci iubește dreptatea!
Tu întărești dreptatea,
Tu faci dreptate și judecată în Iacov.
5 Înălțați[1796] pe Domnul, Dumnezeul nostru,
și închinați-vă înaintea așternutului[1797] picioarelor Lui,
căci este sfânt[1798]!
6 Moise[1799] și Aaron, dintre preoții Lui,
și Samuel, dintre cei ce chemau Numele Lui,
au chemat[1800] pe Domnul, și El i-a ascultat.
7 El le-a vorbit din[1801] stâlpul de nor;
ei au păzit poruncile Lui și Legea pe care le-a dat-o El.
8 Doamne, Dumnezeul nostru, Tu i-ai ascultat;
ai fost pentru ei un Dumnezeu[1802] iertător,
dar i-ai pedepsit[1803] pentru greșelile lor.
9 Înălțați[1804] pe Domnul, Dumnezeul nostru,
și închinați-vă pe muntele Lui cel sfânt!
Căci Domnul, Dumnezeul nostru, este sfânt!
Un psalm de laudă
Strigați de[1805] bucurie către Domnul,
toți locuitorii pământului!
2 Slujiți Domnului cu bucurie,
veniți cu veselie înaintea Lui!
3 Să știți că Domnul este Dumnezeu!
El[1806] ne-a făcut, ai Lui suntem:
noi suntem poporul[1807] Lui și turma pășunii Lui.
4 Intrați[1808] cu laude pe porțile Lui,
intrați cu cântări în curțile Lui!
Lăudați-L și binecuvântați-I Numele!
5 Căci Domnul este bun; bunătatea Lui ține în[1809] veci
și credincioșia Lui, din neam în neam.
Un psalm al lui David
Voi[1810] cânta bunătatea și dreptatea:
Ție, Doamne, Îți voi cânta.
2 Mă voi[1811] purta cu înțelepciune pe o cale neprihănită. –
Când vei veni la mine? –
Voi umbla[1812] cu inima fără prihană în mijlocul casei mele.
3 Nu voi pune nimic rău înaintea ochilor mei;
urăsc[1813] purtarea[1814] păcătoșilor;
ea nu se va lipi de mine.
4 Inima stricată se va depărta de mine;
nu vreau să cunosc pe cel rău[1815].
5 Pe cel ce clevetește în ascuns pe aproapele său, îl voi nimici;
pe cel[1816] cu priviri trufașe și cu inima îngâmfată, nu-l voi suferi.
6 Voi avea ochii îndreptați asupra credincioșilor din țară, ca să locuiască lângă mine;
cel ce umblă pe o cale fără prihană, acela îmi va sluji.
7 Cel ce se dedă la înșelăciune nu va locui în casa mea;
cel ce spune minciuni nu va sta înaintea mea.
8 În[1817] fiecare dimineață voi nimici pe toți cei răi din țară,
ca să stârpesc[1818] din cetatea Domnului pe toți cei ce săvârșesc nelegiuirea.
O rugăciune a unui nenorocit,
când este doborât de întristare
și își varsă plângerea înaintea Domnului
Doamne, ascultă-mi rugăciunea
și s-ajungă[1819] strigătul meu până la Tine!
2 Nu-mi[1820] ascunde Fața Ta în ziua necazului meu!
Pleacă-Ți[1821] urechea spre mine când strig!
Ascultă-mă degrabă!
3 Căci[1822] zilele mele pier ca fumul
și oasele[1823] îmi ard ca un tăciune.
4 Inima îmi este lovită și mi se usucă[1824] întocmai ca iarba;
până și pâinea uit să mi-o mănânc.
5 Așa de mari îmi sunt gemetele,
că mi se lipesc oasele[1825] de carne.
6 Semăn[1826] cu pelicanul[1827] din pustie,
sunt ca o cucuvea din dărâmături;
7 nu mai pot dormi[1828] și sunt
ca pasărea singuratică[1829] pe un acoperiș.
8 În fiecare zi mă batjocoresc vrăjmașii mei
și potrivnicii mei jură[1830] pe[1831] mine în mânia lor.
9 Mănânc țărână în loc de pâine
și îmi amestec lacrimile cu băutura[1832]
10 din pricina mâniei și urgiei Tale,
căci Tu m-ai[1833] ridicat și m-ai aruncat departe.
11 Zilele mele sunt ca[1834] o umbră gata să treacă
și mă usuc ca iarba.
12 Dar[1835] Tu, Doamne, Tu împărățești pe vecie
și pomenirea[1836] Ta ține din neam în neam.
13 Tu Te vei scula și vei avea milă[1837] de Sion;
căci este vremea[1838] să te înduri de el, a venit vremea hotărâtă pentru el.
14 Căci robii Tăi iubesc pietrele[1839] Sionului
și le e milă de țărâna lui.
15 Atunci se vor teme[1840] neamurile de Numele Domnului
și toți împărații pământului de slava Ta.
16 Da, Domnul va zidi iarăși Sionul
și Se va arăta în[1841] slava Sa.
17 El ia aminte la[1842] rugăciunea nevoiașului
și nu-i nesocotește rugăciunea.
18 Să se scrie[1843] lucrul acesta pentru neamul de oameni care va veni,
și poporul[1844] care se va naște să laude pe Domnul!
19 Căci El privește[1845] din înălțimea sfințeniei Lui;
Domnul privește din ceruri pe pământ,
20 ca[1846] să audă gemetele prinșilor de război
și să izbăvească pe cei ce sunt pe moarte;
21 pentru ca ei să vestească[1847] în Sion Numele Domnului
și laudele lui în Ierusalim,
22 când se vor strânge toate popoarele
și toate împărățiile ca să slujească Domnului.
23 El mi-a frânt puterea în drum
și mi-a scurtat[1848] zilele,
24 Eu zic[1849]: „Dumnezeule, nu mă lua la jumătatea zilelor mele,
Tu, ai cărui ani[1850] țin veșnic!”
25 Tu ai întemeiat în[1851] vechime pământul
și cerurile sunt lucrarea mâinilor Tale.
26 Ele[1852] vor pieri, dar Tu[1853] vei rămâne;
toate se vor învechi ca o haină;
le vei schimba ca pe un veșmânt și se vor schimba.
27 Dar Tu[1854] rămâi Același
și anii Tăi nu se vor sfârși.
28 Fiii[1855] robilor Tăi își vor locui țara
și sămânța lor va rămâne înaintea Ta.
Un psalm al lui David
Binecuvântează, suflete, pe[1856] Domnul
și tot ce este în mine să binecuvânteze Numele Lui cel sfânt!
2 Binecuvântează, suflete, pe Domnul
și nu uita niciuna din binefacerile Lui!
3 El[1857] îți iartă toate fărădelegile tale,
El îți vindecă[1858] toate bolile tale,
4 El îți izbăvește[1859] viața din groapă,
El te încununează[1860] cu bunătate și îndurare;
5 El îți satură de bunătăți bătrânețea
și te face să[1861] întinerești iarăși ca vulturul.
6 Domnul face dreptate[1862] și judecată tuturor celor asupriți.
7 El Și-a arătat[1863] căile Sale lui Moise
și lucrările Sale copiilor lui Israel.
8 Domnul este îndurător[1864] și milostiv,
îndelung răbdător și bogat în bunătate.
9 El nu[1865] Se ceartă fără încetare
și nu ține mânia pe vecie.
10 Nu ne face după[1866] păcatele noastre,
nu ne pedepsește după fărădelegile noastre.
11 Ci[1867], cât sunt de sus cerurile față de pământ,
atât este de mare bunătatea Lui pentru cei ce se tem de El;
12 cât de departe este răsăritul de apus,
atât de mult depărtează[1868] El fărădelegile noastre de la noi.
13 Cum[1869] se îndură un tată de copiii lui,
așa Se îndură Domnul de cei ce se tem de El.
14 Căci El știe din ce suntem făcuți;
Își aduce[1870] aminte că suntem țărână[1871].
15 Omul – zilele[1872] lui sunt ca iarba,
și înflorește ca[1873] floarea de pe câmp!
16 Când trece un vânt peste ea, nu mai este
și locul[1874] pe care-l cuprindea n-o mai cunoaște.
17 Dar bunătatea Domnului ține în veci pentru cei ce se tem de El
și îndurarea Lui, pentru[1875] copiii copiilor lor,
18 pentru[1876] cei ce păzesc legământul Lui
și își aduc aminte de poruncile Lui ca să le împlinească.
19 Domnul Și-a așezat scaunul de domnie[1877] în ceruri
și domnia[1878] Lui stăpânește peste tot.
20 Binecuvântați[1879] pe Domnul, îngerii Lui,
care sunteți tari în putere, care împliniți[1880] poruncile Lui
și care ascultați de glasul cuvântului Lui!
21 Binecuvântați[1881] pe Domnul, toate oștirile Lui,
robii[1882] Lui, care faceți voia Lui!
22 Binecuvântați[1883] pe Domnul, toate lucrările Lui,
în toate locurile stăpânirii Lui!
Binecuvântează[1884], suflete, pe Domnul!
1 Binecuvântează, suflete, pe[1885] Domnul!
Doamne, Dumnezeule, Tu ești nemărginit de mare!
Tu[1886] ești îmbrăcat cu strălucire și măreție!
2 Te[1887] învelești cu lumina ca și cu o manta; întinzi[1888] cerurile ca un cort.
3 Cu[1889] apele Îți întocmești vârful locuinței Tale;
din[1890] nori Îți faci carul
și[1891] umbli pe aripile vântului.
4 Din vânturi Îți faci[1892] soli
și din flăcări[1893] de foc, slujitori.
5 Tu ai așezat[1894] pământul pe temeliile lui,
și niciodată nu se va clătina.
6 Tu îl acoperiseși cu[1895] adâncul cum l-ai acoperi cu o haină;
apele stăteau pe munți,
7 dar, la amenințarea Ta, au fugit[1896],
la glasul tunetului Tău, au luat-o la fugă,
8 suindu-se pe munți[1897] și pogorându-se în văi,
până la locul[1898] pe care li-l hotărâseși Tu.
9 Le-ai pus o margine[1899] pe care nu trebuie s-o treacă,
pentru ca să[1900] nu se mai întoarcă să acopere pământul.
10 Tu faci să țâșnească izvoarele în văi
și ele curg printre munți.
11 Tu adăpi la ele toate fiarele câmpului;
în ele își potolesc setea măgarii sălbatici.
12 Păsările cerului locuiesc pe marginile lor
și fac să le răsune glasul printre ramuri.
13 Din locașul Tău cel înalt Tu[1901] uzi munții;
și se satură[1902] pământul de rodul[1903] lucrărilor Tale.
14 Tu[1904] faci să crească iarba pentru vite
și verdețuri pentru nevoile omului,
ca pământul să dea hrană[1905]:
15 vin[1906], care înveselește inima omului,
untdelemn, care-i înfrumusețează fața,
și pâine, care-i întărește inima.
16 Se udă copacii Domnului,
cedrii din Liban, pe care[1907] i-a sădit El.
17 În ei își fac păsările cuiburi;
iar cocostârcul își are locuința în chiparoși;
18 munții cei înalți sunt pentru țapii sălbatici,
iar stâncile sunt adăpost pentru iepuri[1908].
19 El a făcut[1909] luna ca să arate vremurile;
soarele știe[1910] când trebuie să apună.
20 Tu aduci[1911] întunericul și se face noapte:
atunci toate fiarele pădurilor se pun în mișcare;
21 puii[1912] de lei mugesc după pradă
și își cer hrana de la Dumnezeu.
22 Când răsare soarele, ele fug înapoi
și se culcă în vizuinile lor.
23 Dar omul iese la lucrul[1913] său
și la munca lui până seara.
24 Cât[1914] de multe sunt lucrările Tale, Doamne!
Tu pe toate le-ai făcut cu înțelepciune
și pământul este plin de făpturile Tale.
25 Iată marea cea întinsă și mare:
în ea se mișcă nenumărate viețuitoare
mici și mari.
26 Acolo pe ea umblă corăbiile
și în ea este leviatanul[1915] acela pe care l-ai făcut să se joace în valurile ei.
27 Toate[1916] aceste viețuitoare Te așteaptă,
ca să le dai hrana la vreme.
28 Le-o dai Tu, ele o primesc;
Îți deschizi Tu mâna, ele se satură de bunătățile Tale.
29 Îți ascunzi Tu Fața, ele tremură;
le iei[1917] Tu suflarea, ele mor
și se întorc în țărâna lor.
30 Îți trimiți[1918] Tu suflarea: ele sunt zidite
și înnoiești astfel fața pământului.
31 În veci să țină slava Domnului!
Să Se[1919] bucure Domnul de lucrările Lui!
32 El privește pământul, și pământul se[1920] cutremură;
atinge[1921] munții, și ei fumegă.
33 Voi[1922] cânta Domnului cât voi trăi,
voi lăuda pe Dumnezeul meu cât voi fi!
34 Fie plăcute Lui cuvintele mele!
Mă bucur de Domnul.
35 Să piară[1923] păcătoșii de pe pământ
și cei răi să nu mai fie!
Binecuvântează[1924], suflete, pe Domnul!
Lăudați pe Domnul!
1 Lăudați[1925] pe Domnul, chemați Numele Lui!
Faceți[1926] cunoscut printre popoare isprăvile Lui!
2 Cântați, cântați în cinstea Lui!
Vorbiți[1927] despre toate minunile Lui!
3 Făliți-vă cu Numele Lui cel sfânt!
Să se bucure inima celor ce caută pe Domnul!
4 Alergați la Domnul și la sprijinul Lui,
căutați[1928] necurmat Fața Lui!
5 Aduceți-vă aminte[1929] de semnele minunate pe care le-a făcut,
de minunile și de judecățile rostite de gura Lui,
6 sămânță a robului Său Avraam,
copii ai lui Iacov, aleșii Săi!
7 Domnul este Dumnezeul nostru:
Judecățile[1930] Lui se aduc la îndeplinire pe tot pământul.
8 El Își aduce[1931] aminte totdeauna de legământul Lui,
de făgăduințele Lui făcute pentru o mie de neamuri de om,
9 de legământul pe[1932] care l-a încheiat cu Avraam,
și de jurământul pe care l-a făcut lui Isaac;
10 El l-a făcut lege pentru Iacov,
legământ veșnic pentru Israel,
11 zicând: „Ție[1933] îți voi da țara Canaanului ca moștenire,
care v-a căzut la sorț.”
12 Pe atunci[1934], ei erau puțini la număr,
foarte puțini la număr, și[1935] străini în țară;
13 mergeau de la un neam la altul
și de la o împărăție la un alt popor,
14 dar n-a dat voie[1936] nimănui să-i asuprească
și a pedepsit[1937] împărați din pricina lor.
15 „Nu vă atingeți de unșii Mei”, a zis El,
„și nu faceți rău prorocilor Mei!”
16 A chemat[1938] foametea asupra țării
și a tăiat[1939] orice mijloc de trai.
17 Le-a trimis[1940] înainte pe un om;
Iosif[1941] a fost vândut ca rob.
18 I-au strâns picioarele în[1942] lanțuri,
l-au pus în fiare
19 până la vremea când s-a întâmplat ce vestise el
și până când l-a încercat Cuvântul[1943] Domnului.
20 Atunci, împăratul a trimis[1944] să-i scoată lanțurile
și stăpânitorul popoarelor l-a izbăvit.
21 L-a[1945] pus domn peste casa lui
și dregătorul tuturor averilor lui,
22 ca să lege după plac pe domnitorii lui
și să învețe pe bătrânii lui înțelepciunea.
23 Atunci, Israel a venit în Egipt[1946]
și Iacov a locuit în[1947] țara lui Ham.
24 Domnul[1948] a înmulțit pe poporul Său foarte mult
și l-a făcut mai puternic decât potrivnicii lui.
25 Acestora le-a schimbat[1949] inima, până acolo că au urât pe poporul Lui
și s-au purtat mișelește cu robii Săi.
26 A trimis[1950] pe robul Său Moise
și pe Aaron, pe[1951] care-l alesese.
27 Prin puterea Lui, ei[1952] au făcut semne minunate în mijlocul lor,
au[1953] făcut minuni în țara lui Ham.
28 A[1954] trimis întuneric și a adus negura,
ca să nu[1955] fie neascultători la Cuvântul Lui.
29 Le-a prefăcut[1956] apele în sânge
și a făcut să le piară toți peștii.
30 Țara[1957] lor a forfotit de broaște
până în odăile împăraților lor.
31 El a zis[1958], și au venit muște otrăvitoare,
păduchi pe tot ținutul lor.
32 În[1959] loc de ploaie, le-a dat grindină
și flăcări de foc în țara lor.
33 Le-a bătut[1960] viile și smochinii
și a sfărâmat copacii din ținutul lor.
34 El a zis[1961], și au venit lăcuste,
lăcuste fără număr,
35 care au mâncat toată iarba din țară
și au mistuit roadele de pe câmpiile lor.
36 A[1962] lovit pe toți întâii născuți din țara lor,
toată pârga[1963] puterii lor.
37 A scos[1964] pe poporul Său cu argint și aur,
și niciunul n-a șovăit dintre semințiile Lui.
38 Egiptenii[1965] s-au bucurat de plecarea lor,
căci îi apucase groaza de ei.
39 A[1966] întins un nor ca să-i acopere și focul ca să lumineze noaptea.
40 La[1967] cererea lor, a trimis prepelițe
și i-a săturat cu pâine[1968] din cer.
41 A deschis[1969] stânca și au curs ape,
care s-au vărsat ca un râu în locurile uscate.
42 Căci Și-a adus aminte de Cuvântul[1970] Lui cel sfânt
și de robul Său Avraam.
43 A scos pe poporul Său cu veselie,
pe aleșii Săi în mijlocul strigătelor de bucurie.
44 Le-a[1971] dat pământurile neamurilor
și au pus stăpânire pe rodul muncii popoarelor,
45 ca[1972] să păzească poruncile Lui
și să țină legile Lui.
Lăudați pe Domnul!
1 Lăudați pe Domnul!
Lăudați[1973] pe[1974] Domnul, căci este bun,
căci îndurarea Lui ține în veci!
2 Cine[1975] va putea spune isprăvile mărețe ale Domnului?
Cine va putea vesti toată lauda Lui?
3 Ferice de cei ce păzesc Legea,
de cei ce înfăptuiesc dreptatea[1976] în orice[1977] vreme!
4 Adu-Ți[1978] aminte de mine, Doamne, în bunăvoința Ta pentru poporul Tău!
Adu-Ți aminte de mine și dă-i ajutorul Tău,
5 ca să văd fericirea aleșilor Tăi,
să mă bucur de bucuria poporului Tău
și să mă laud cu moștenirea Ta!
6 Noi am păcătuit[1979], ca și părinții noștri,
am săvârșit nelegiuirea, am făcut rău.
7 Părinții noștri în Egipt n-au luat aminte la minunile Tale,
nu și-au adus aminte de mulțimea îndurărilor Tale și[1980] au fost neascultători la mare, la Marea Roșie.
8 Dar El i-a scăpat din pricina Numelui[1981] Lui,
ca[1982] să-Și arate puterea.
9 A mustrat[1983] Marea Roșie, și ea s-a uscat,
și i-a trecut[1984] prin adâncuri ca printr-un pustiu.
10 I-a scăpat[1985] din mâna celui ce-i ura
și i-a izbăvit din mâna vrăjmașului.
11 Apele[1986] au acoperit pe potrivnicii lor.
N-a rămas unul măcar din ei.
12 Atunci[1987], ei au crezut în cuvintele Lui și au cântat laudele Lui.
13 Dar au uitat curând[1988] lucrările Lui
și n-au așteptat împlinirea planurilor Lui.
14 Ci[1989] i-a apucat pofta în pustie
și au ispitit pe Dumnezeu în pustietate.
15 El[1990] le-a dat ce cereau,
dar a trimis[1991] o molimă printre ei.
16 În tabără au fost geloși[1992] pe Moise
și pe Aaron, sfântul Domnului.
17 Atunci s-a deschis[1993] pământul și a înghițit pe Datan,
și s-a închis deasupra cetei lui Abiram.
18 Focul[1994] le-a aprins ceata
și flacăra a mistuit pe cei răi.
19 Au făcut un[1995] vițel în Horeb.
S-au închinat înaintea unui chip turnat
20 și au schimbat[1996] Slava lor
pe chipul unui bou, care mănâncă iarbă.
21 Au uitat[1997] pe Dumnezeu, Mântuitorul lor,
care făcuse lucruri mari în Egipt,
22 minuni în țara[1998] lui Ham,
semne minunate la Marea Roșie.
23 Și[1999] El a vorbit să-i nimicească,
dar Moise, alesul Său, a stat[2000] la mijloc înaintea Lui,
ca să-L abată de la mânia Lui și să-L oprească să-i nimicească.
24 Ei au nesocotit țara[2001] desfătărilor;
n-au[2002] crezut în Cuvântul Domnului,
25 ci[2003] au cârtit în corturile lor
și n-au ascultat de glasul Lui.
26 Atunci[2004], El a ridicat[2005] mâna și a jurat
că-i va face să cadă în pustie,
27 că[2006] le va doborî sămânța printre neamuri
și-i va împrăștia în mijlocul țărilor.
28 Ei[2007] s-au alipit de Baal-Peor,
și au mâncat vite jertfite morților.
29 Au mâniat astfel pe Domnul prin faptele lor,
și o urgie a izbucnit între ei.
30 Dar[2008] Fineas s-a sculat și a făcut judecată,
și astfel urgia s-a oprit.
31 Lucrul acesta i-a fost socotit ca[2009] o stare de neprihănire
din neam în neam, pe vecie.
32 Ei[2010] au mâniat pe Domnul la apele Meriba
și[2011] Moise a fost pedepsit din pricina lor.
33 Căci[2012] s-au răzvrătit împotriva Duhului Lui,
și Moise a vorbit în chip ușuratic cu buzele.
34 Ei n-au[2013] nimicit popoarele
pe[2014] care le poruncise Domnul să le nimicească.
35 Ci[2015] s-au amestecat cu neamurile
și au învățat faptele lor,
36 au[2016] slujit idolilor lor,
care[2017] au fost o cursă pentru ei.
37 Și-au jertfit[2018] fiii și fiicele la idoli[2019],
38 au vărsat sânge nevinovat, sângele fiilor și fiicelor lor,
pe care i-au jertfit idolilor din Canaan,
și țara[2020] a fost spurcată astfel prin omoruri.
39 S-au spurcat[2021] prin faptele lor,
s-au desfrânat[2022] prin faptele lor.
40 Atunci, Domnul S-a aprins[2023] de mânie împotriva poporului Său
și a urât moștenirea[2024] Lui.
41 I-a dat[2025] în mâinile neamurilor,
cei ce îi urau au stăpânit peste ei,
42 vrăjmașii lor i-au asuprit
și au fost smeriți sub puterea lor.
43 El de[2026] mai multe ori i-a izbăvit,
dar ei s-au arătat neascultători în planurile lor
și au ajuns nenorociți prin nelegiuirea lor.
44 Dar El le-a văzut strâmtorarea
când le-a auzit[2027] strigătele.
45 Și-a[2028] adus aminte de legământul Său
și a[2029] avut milă de ei după[2030] bunătatea Lui cea mare:
46 a[2031] stârnit pentru ei mila
tuturor celor ce-i țineau prinși de război.
47 Scapă-ne[2032], Doamne, Dumnezeul nostru,
și strânge-ne din mijlocul neamurilor,
ca să lăudăm Numele Tău cel sfânt
și să ne fălim cu lauda Ta!
48 Binecuvântat[2033] să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel,
din veșnicie în veșnicie!
Și tot poporul să zică: „Amin!
Lăudați pe Domnul!”
„Lăudați[2034] pe Domnul, căci este bun[2035],
căci în veac ține îndurarea Lui!”
2 Așa să zică cei răscumpărați de Domnul,
pe[2036] care i-a izbăvit El din[2037] mâna vrăjmașului
3 și pe care i-a strâns din toate țările:
de la răsărit și de la apus,
de la miazănoapte și de la mare.
4 Ei pribegeau prin pustie[2038], umblau[2039] pe căi neumblate
și nu găseau nicio cetate unde să poată locui.
5 Sufereau de foame și de sete;
le tânjea sufletul în ei.
6 Atunci[2040], în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul,
și El i-a izbăvit din necazurile lor;
7 i-a călăuzit pe drumul[2041] cel drept,
ca să ajungă într-o cetate de locuit.
8 O, de ar lăuda[2042] oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui
și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor!
9 Căci El a potolit[2043] setea sufletului însetat
și a umplut de bunătăți sufletul flămând.
10 Cei ce ședeau[2044] în întuneric și în umbra morții
trăiau legați[2045] în ticăloșie și în fiare,
11 pentru că se[2046] răzvrătiseră împotriva cuvintelor lui Dumnezeu,
pentru că nesocotiseră sfatul[2047] Celui Preaînalt.
12 El le-a smerit inima prin suferință:
au căzut, și nimeni nu i-a[2048] ajutat.
13 Atunci[2049], în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul,
și El i-a izbăvit din necazurile lor.
14 I-a scos[2050] din întuneric și din umbra morții
și le-a rupt legăturile.
15 O, de ar lăuda[2051] oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui
și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor!
16 Căci El a sfărâmat[2052] porți de aramă
și a rupt zăvoare de fier.
17 Nebunii, prin[2053] purtarea lor vinovată
și prin nelegiuirile lor, ajunseseră nenorociți.
18 Sufletul[2054] lor se dezgustase de orice hrană
și erau lângă[2055] porțile morții.
19 Atunci[2056], în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul,
și El i-a izbăvit din necazurile lor;
20 a trimis[2057] Cuvântul Său și i-a tămăduit[2058],
și i-a[2059] scăpat de groapă.
21 O, de ar lăuda[2060] oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui
și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor!
22 Să-I[2061] aducă jertfe de mulțumiri
și să[2062] vestească lucrările Lui cu strigăte de bucurie.
23 Cei ce se pogorâseră pe mare în corăbii
și făceau negoț pe apele cele mari,
24 aceia au văzut lucrările Domnului
și minunile Lui în mijlocul adâncului.
25 El a zis și[2063] a pus să sufle furtuna,
care a ridicat valurile mării.
26 Se suiau spre ceruri, se pogorau în adânc;
sufletul[2064] le era pierdut în fața primejdiei.
27 Apucați de amețeală, se clătinau ca un om beat
și zadarnică le era toată iscusința.
28 Atunci[2065], în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul,
și El i-a izbăvit din necazurile lor.
29 A oprit[2066] furtuna, a adus liniștea
și valurile s-au potolit.
30 Ei s-au bucurat că valurile s-au liniștit
și Domnul i-a dus în limanul dorit.
31 O, de ar lăuda[2067] oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui
și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor!
32 Să-L înalțe în[2068] adunarea poporului
și să-L laude în adunarea bătrânilor!
33 El preface[2069] râurile în pustiu
și izvoarele de apă în pământ uscat,
34 țara[2070] roditoare în țară sărată,
din pricina răutății locuitorilor ei.
35 Tot El preface[2071] pustiul în iaz
și pământul uscat în izvoare de ape.
36 Așază acolo pe cei flămânzi,
și ei întemeiază o cetate ca să locuiască în ea;
37 însămânțează ogoare, sădesc vii
și le culeg roadele.
38 El[2072] îi binecuvântează, și se[2073] înmulțesc nespus
și nu le împuținează vitele.
39 Dacă sunt împuținați[2074] și apăsați prin asuprire,
nenorocire și suferință,
40 El[2075] varsă disprețul peste cei mari
și-i face să pribegească prin pustiuri fără drum,
41 dar[2076] ridică pe cel lipsit, izbăvește pe cel nevoiaș
și înmulțește[2077] familiile ca pe niște turme.
42 „Oamenii[2078] fără prihană văd lucrul acesta și se bucură,
și orice nelegiuire[2079] își închide gura!”
43 Cine[2080] este înțelept să ia seama la aceste lucruri
și să fie cu luare aminte la bunătățile Domnului.
O cântare. Un psalm al lui David
Gata[2081] îmi este inima să cânte, Dumnezeule!
Voi cânta, voi suna din instrumentele mele; aceasta este slava mea!
2 Deșteptați-vă[2082], alăută și harpă!
Mă voi trezi în zori de zi.
3 Te voi lăuda printre popoare, Doamne,
Te voi cânta printre neamuri.
4 Căci mare este bunătatea Ta și se înalță mai presus de ceruri,
iar credincioșia Ta până la nori.
5 Înalță-Te[2083] peste ceruri, Dumnezeule,
și fie slava Ta peste tot pământul!
6 Pentru ca[2084] preaiubiții Tăi să fie izbăviți,
scapă-ne prin dreapta Ta și ascultă-ne!
7 Dumnezeu a vorbit în sfințenia Lui: „Voi birui,
voi împărți Sihemul, voi măsura Valea Sucot;
8 al Meu este Galaadul, al Meu Manase;
Efraim este întăritura capului Meu
și Iuda[2085], toiagul Meu de cârmuire;
9 Moab este ligheanul în care Mă spăl;
Îmi arunc încălțămintea asupra Edomului;
strig de bucurie asupra țării filistenilor!”
10 Cine[2086] mă va duce în cetatea întărită?
Cine mă va duce la Edom?
11 Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat
și care nu vrei să mai ieși, Dumnezeule, cu oștirile noastre?
12 Dă-ne ajutor în necaz,
căci zadarnic este ajutorul omului.
13 Cu[2087] Dumnezeu vom face mari isprăvi;
El va zdrobi pe vrăjmașii noștri.
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al lui David
Dumnezeul laudei mele, nu[2088] tăcea!
2 Căci potrivnicii au deschis împotriva mea o gură rea și înșelătoare,
îmi vorbesc cu o limbă mincinoasă,
3 mă înconjoară cu cuvântări pline de ură
și se războiesc cu mine fără[2089] temei.
4 Pe când eu îi iubesc, ei îmi sunt potrivnici,
dar eu alerg la rugăciune.
5 Ei[2090] îmi întorc rău pentru bine
și ură pentru dragostea mea.
6 Pe vrăjmașul meu pune-l sub stăpânirea unui om rău
și un pârâș[2091] să stea la dreapta lui!
7 Când va fi judecat, să fie găsit vinovat
și rugăciunea[2092] lui să treacă drept un păcat!
8 Puține să-i fie zilele la număr
și slujba să i-o ia altul[2093]!
9 Să-i rămână copiii orfani[2094]
și nevastă-sa văduvă!
10 Copiii lui să umble fără niciun căpătâi și să cerșească,
să-și caute pâinea departe de locuința lor dărâmată!
11 Cel ce l-a împrumutat[2095] să-i pună mâna pe tot ce are
și străinii să-i jefuiască rodul muncii lui!
12 Nimeni să nu mai țină la el
și nimeni să n-aibă milă de orfanii lui!
13 Urmașii lui să fie nimiciți[2096]
și să li se stingă numele[2097] în neamul următor!
14 Nelegiuirea[2098] părinților săi să rămână ca aducere-aminte înaintea Domnului
și să nu se[2099] șteargă păcatul mamei lui!
15 Domnul să-i aibă totdeauna înaintea ochilor,
ca să le șteargă[2100] pomenirea de pe pământ,
16 pentru că nu și-a adus aminte să facă îndurare,
pentru că a prigonit pe cel nenorocit și pe cel lipsit,
până acolo încât să omoare pe omul cu inima zdrobită[2101]!
17 Îi plăcea[2102] blestemul: să cadă asupra lui!
Nu-i plăcea binecuvântarea: să se depărteze de el!
18 Se îmbracă cu blestemul cum se îmbracă cu haina lui,
îi pătrunde[2103] ca apa înăuntrul lui,
ca untdelemnul în oase!
19 De aceea, să-i slujească de veșmânt ca să se acopere,
de încingătoare cu care să fie totdeauna încins!
20 Aceasta să fie, din partea Domnului, plata vrăjmașilor mei
și a celor ce vorbesc cu răutate de mine!
21 Iar Tu, Doamne, Dumnezeule,
lucrează pentru mine din pricina Numelui Tău,
căci mare este bunătatea Ta; izbăvește-mă!
22 Sunt nenorocit și lipsit
și îmi e rănită inima înăuntrul meu.
23 Pier ca[2104] umbra gata să treacă,
sunt izgonit ca o lăcustă.
24 Mi-au slăbit genunchii[2105] de post
și mi s-a sleit trupul de slăbiciune.
25 Am ajuns de ocara[2106] lor;
când mă privesc ei, dau din cap.
26 Ajută-mi, Doamne, Dumnezeul meu!
Scapă-mă prin bunătatea Ta!
27 Și[2107] să știe că mâna Ta,
că Tu, Doamne, ai făcut lucrul acesta!
28 Măcar că ei blestemă[2108], Tu binecuvântează;
măcar că se ridică ei împotriva mea, vor fi înfruntați, iar robul[2109] Tău se va bucura.
29 Potrivnicii[2110] mei să se îmbrace cu ocara,
să se acopere cu rușinea lor cum se acoperă cu o manta!
30 Voi lăuda foarte mult cu gura mea pe Domnul,
Îl[2111] voi mări în mijlocul mulțimii,
31 căci El[2112] stă la dreapta săracului
ca să-l izbăvească de cei ce-l osândesc.
Un psalm al lui David
Domnul[2113] a zis Domnului meu: „Șezi la dreapta Mea
până voi pune pe vrăjmașii Tăi sub picioarele Tale.” –
2 Domnul va întinde din Sion toiagul de cârmuire al puterii Tale, zicând:
„Stăpânește în mijlocul vrăjmașilor Tăi!”
3 Poporul[2114] Tău este plin de înflăcărare când Îți aduni oștirea;
cu[2115] podoabe sfinte, ca din sânul zorilor,
vine tineretul Tău la Tine, ca roua.
4 Domnul a jurat, și nu-I[2116] va părea rău:
Tu[2117] ești preot în veac,
în felul lui Melhisedec. –
5 Domnul, de la[2118] dreapta Ta,
zdrobește pe împărați în[2119] ziua mâniei Lui.
6 El face dreptate printre neamuri:
totul este plin de trupuri moarte;
El zdrobește[2120] capete pe toată întinderea țării.
7 El bea din[2121] pârâu în timpul mersului,
de[2122] aceea Își înalță capul.
1 Lăudați pe Domnul!
Voi lăuda[2123] pe Domnul din toată inima mea,
în tovărășia oamenilor fără prihană și în adunare.
2 Mari[2124] sunt lucrările Domnului,
cercetate[2125] de toți cei ce le iubesc!
3 Strălucire și măreție[2126] este lucrarea Lui,
și dreptatea Lui ține în veci!
4 El a lăsat o aducere-aminte a minunilor Lui,
Domnul este îndurător și milostiv[2127].
5 El a dat hrană[2128] celor ce se tem de El;
El Își aduce pururea aminte de legământul Lui.
6 El a arătat poporului Său puterea lucrărilor Lui,
căci le-a dat moștenirea neamurilor.
7 Lucrările mâinilor Lui sunt credincioșie[2129] și dreptate;
toate poruncile Lui sunt adevărate[2130],
8 întărite[2131] pentru veșnicie,
făcute[2132] cu credincioșie și neprihănire.
9 A trimis poporului Său izbăvirea[2133],
a așezat legământul Său în veci;
Numele Lui este sfânt și înfricoșat.
10 Frica Domnului este începutul[2134] înțelepciunii;
toți cei ce o păzesc au o minte sănătoasă
și slava Lui ține în veci.
1 Lăudați pe Domnul!
Ferice[2135] de omul care se teme de Domnul
și care[2136] are o mare plăcere pentru poruncile Lui!
2 Sămânța lui va fi puternică[2137] pe pământ;
neamul oamenilor fără prihană va fi binecuvântat.
3 El are în casă bogăție[2138] și belșug
și neprihănirea lui dăinuiește în veci.
4 Celui fără prihană îi răsare o lumină[2139] în întuneric,
El este milostiv, îndurător și drept.
5 Ce bine-i[2140] merge omului care face milă și împrumută pe altul
și care își rânduiește faptele[2141] după dreptate!
6 Căci el nu se clatină niciodată[2142];
pomenirea[2143] celui neprihănit ține în veci.
7 El nu se teme de[2144] vești rele,
ci inima[2145] lui este tare, încrezătoare[2146] în Domnul.
8 Inima îi este mângâiată, n-are[2147] nicio teamă,
până ce își vede[2148] împlinită dorința față de potrivnicii lui.
9 El este[2149] darnic, dă celor lipsiți;
milostenia[2150] lui ține în veci;
capul[2151] i se înalță cu slavă.
10 Cel rău[2152] vede lucrul acesta și se mânie,
scrâșnește din dinți[2153] și se[2154] topește.
Poftele[2155] celor răi rămân neîmplinite.
1 Lăudați pe Domnul!
Robii Domnului, lăudați[2156],
lăudați Numele Domnului!
2 Fie[2157] Numele Domnului binecuvântat
de acum și până în veac!
3 De la[2158] răsăritul soarelui până la apusul lui,
fie Numele Domnului lăudat!
4 Domnul este înălțat[2159] mai presus de toate neamurile,
slava Lui este mai presus de[2160] ceruri.
5 Cine[2161] este ca Domnul, Dumnezeul nostru,
care locuiește atât de sus?
6 El[2162] își pleacă privirile să vadă
ce se face în ceruri și pe pământ.
7 El[2163] ridică pe sărac din țărână,
înalță pe cel lipsit din gunoi,
8 ca să-i[2164] facă să șadă împreună cu cei mari:
cu mai-marii poporului Său.
9 El[2165] dă o casă celei ce era stearpă,
face din ea o mamă veselă în mijlocul copiilor ei.
Lăudați pe Domnul!
1 Când a ieșit[2166] Israel din Egipt, când a plecat casa lui Iacov de la[2167] un popor străin,
2 Iuda[2168] a ajuns locașul Lui cel sfânt
și Israel, stăpânirea Lui.
3 Marea[2169] a văzut lucrul acesta și a fugit,
Iordanul[2170] s-a întors înapoi:
4 munții[2171] au sărit ca niște berbeci
și dealurile, ca niște miei.
5 Ce[2172] ai tu, mare, de fugi
și tu, Iordanule, de te întorci înapoi?
6 Ce aveți, munților, de săltați ca niște berbeci,
și voi, dealurilor, ca niște miei?
7 Da, cutremură-te, pământule, înaintea Domnului,
înaintea Dumnezeului lui Iacov,
8 care[2173] preface stânca în iaz
și cremenea în izvor de ape.
1 Nu nouă[2174], Doamne, nu nouă, ci Numelui Tău dă slavă
pentru bunătatea Ta, pentru credincioșia Ta!
2 Pentru ce să zică neamurile:
„Unde[2175] este Dumnezeul lor?”
3 Dumnezeul[2176] nostru este în cer,
El face tot ce vrea.
4 Idolii[2177] lor sunt argint și aur,
făcuți de mâini omenești.
5 Au gură, dar nu vorbesc;
au ochi, dar nu văd;
6 au urechi, dar n-aud;
au nas, dar nu miroase;
7 au mâini, dar nu pipăie;
picioare, dar nu merg;
nu scot niciun sunet din gâtlejul lor.
8 Ca ei sunt cei ce-i[2178] fac;
toți cei ce se încred în ei.
9 Israele[2179], încrede-te în Domnul!
El este ajutorul[2180] și scutul lor.
10 Casa lui Aaron, încrede-te în Domnul!
El este ajutorul și scutul lor.
11 Cei ce vă temeți de Domnul, încredeți-vă în Domnul!
El este ajutorul și scutul lor.
12 Domnul Și-aduce aminte de noi. El va binecuvânta:
va binecuvânta casa lui Israel,
va binecuvânta casa lui Aaron,
13 va[2181] binecuvânta pe cei ce se tem de Domnul,
pe cei mici și pe cei mari.
14 Domnul să vă înmulțească tot mai mult,
pe voi și pe copiii voștri!
15 Fiți binecuvântați[2182] de Domnul,
care[2183] a făcut cerurile și pământul!
16 Cerurile sunt ale Domnului,
dar pământul l-a dat fiilor oamenilor.
17 Nu[2184] morții laudă pe Domnul
și nici vreunul din cei ce se pogoară în locul tăcerii,
18 ci[2185] noi, noi vom binecuvânta pe Domnul,
de acum și până în veac.
Lăudați pe Domnul!
1 Iubesc[2186] pe Domnul, căci El aude
glasul meu, cererile mele.
2 Da, El Și-a plecat urechea spre mine,
de aceea-L voi chema toată viața mea.
3 Mă înfășuraseră legăturile[2187] morții
și m-apucaseră sudorile mormântului;
eram pradă necazului și durerii.
4 Dar am chemat Numele Domnului și am zis:
„Doamne, mântuiește-mi sufletul.”
5 Domnul este milostiv[2188] și drept[2189]
și Dumnezeul nostru este plin de îndurare.
6 Domnul păzește pe cei fără răutate:
eram nenorocit de tot, dar El m-a mântuit.
7 Întoarce-te, suflete, la odihna[2190] ta,
căci Domnul[2191] ți-a făcut bine.
8 Da[2192], Tu mi-ai izbăvit sufletul de la moarte,
ochii din lacrimi și picioarele de cădere.
9 Voi umbla înaintea Domnului,
pe[2193] pământul celor vii.
10 Aveam[2194] dreptate când ziceam:
„Sunt foarte nenorocit!”
11 În neliniștea mea, ziceam[2195]:
„Orice[2196] om este înșelător.”
12 Cum voi răsplăti Domnului
toate binefacerile Lui față de mine?
13 Voi înălța paharul izbăvirilor
și voi chema Numele Domnului;
14 îmi voi împlini juruințele[2197] făcute Domnului,
în fața întregului Său popor.
15 Scumpă[2198] este înaintea Domnului
moartea celor iubiți de El.
16 Ascultă-mă, Doamne, căci sunt robul[2199] Tău:
robul Tău, fiul[2200] roabei Tale,
și Tu mi-ai desfăcut legăturile.
17 Îți voi aduce o jertfă[2201] de mulțumire
și voi chema Numele Domnului;
18 îmi voi împlini juruințele[2202] făcute Domnului
în fața întregului Său popor,
19 în curțile[2203] Casei Domnului,
în mijlocul tău, Ierusalime!
Lăudați pe Domnul!
1 Lăudați[2204] pe Domnul, toate neamurile,
lăudați-L, toate popoarele!
2 Căci mare este bunătatea Lui față de noi
și credincioșia[2205] Lui ține în veci.
Lăudați pe Domnul!
1 Lăudați[2206] pe Domnul, căci este bun,
„căci în veac ține îndurarea Lui!”
2 Să[2207] zică Israel:
„Căci în veac ține îndurarea Lui!”
3 Casa lui Aaron să zică:
„Căci în veac ține îndurarea Lui!”
4 Cei ce se tem de Domnul să zică:
„Căci în veac ține îndurarea Lui!”
5 În[2208] mijlocul strâmtorării, am chemat pe Domnul:
Domnul m-a ascultat și m-a scos la[2209] larg.
6 Domnul[2210] este de partea mea, nu mă tem de nimic:
ce pot să-mi facă niște oameni?
7 Domnul[2211] este ajutorul meu,
și mă bucur când îmi văd[2212] împlinită dorința față de vrăjmașii mei.
8 Mai[2213] bine este să cauți un adăpost în Domnul,
decât să te încrezi în om;
9 mai[2214] bine să cauți un adăpost în Domnul,
decât să te încrezi în cei mari.
10 Toate neamurile mă înconjurau:
în Numele Domnului, le tai în bucăți.
11 Mă înconjurau[2215], m-au împresurat,
dar, în Numele Domnului, le tai în bucăți.
12 M-au înconjurat ca[2216] niște albine: se sting ca[2217] un foc de spini;
în Numele Domnului, le tai în bucăți.
13 Tu mă împingeai ca să mă faci să cad,
dar Domnul m-a ajutat.
14 Domnul este tăria[2218] mea și pricina laudelor mele;
El m-a mântuit.
15 Strigăte de biruință și de mântuire se înalță în corturile celor neprihăniți:
dreapta Domnului câștigă biruința!
16 Dreapta[2219] Domnului se înalță;
dreapta Domnului câștigă biruința!
17 Nu[2220] voi muri, ci voi trăi
și voi[2221] povesti lucrările Domnului.
18 Domnul m-a pedepsit[2222],
da, dar nu m-a dat pradă morții.
19 Deschideți-mi[2223] porțile neprihănirii,
ca să intru și să laud pe Domnul.
20 Iată[2224] poarta Domnului:
pe[2225] ea intră cei neprihăniți.
21 Te laud, pentru că m-ai[2226] ascultat,
pentru că m-ai[2227] mântuit!
22 Piatra[2228] pe care au lepădat-o zidarii
a ajuns să fie pusă în capul unghiului clădirii.
23 Domnul a făcut lucrul acesta,
și este o minunăție înaintea ochilor noștri.
24 Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul:
să ne bucurăm și să ne veselim în ea!
25 Doamne, ajută! Doamne, dă izbândă!
26 Binecuvântat[2229] să fie cel ce vine în Numele Domnului!
Vă binecuvântăm din Casa Domnului.
27 Domnul este Dumnezeu și ne luminează[2230].
Legați cu funii vita pentru jertfă și aduceți-o până la coarnele altarului!
28 Tu ești Dumnezeul meu, și eu Te voi lăuda;
Dumnezeule[2231], Te voi preamări.
29 Lăudați[2232] pe Domnul, căci este bun,
căci în veac ține îndurarea Lui!
1 Ferice de cei fără prihană în calea lor,
care[2233] umblă întotdeauna după Legea Domnului!
2 Ferice de cei ce păzesc poruncile Lui,
care-L caută din toată inima lor,
3 care[2234] nu săvârșesc nicio nelegiuire
și umblă în căile Lui!
4 Tu ai dat poruncile Tale
ca să fie păzite cu sfințenie.
5 O, de ar ținti căile mele
la păzirea orânduirilor Tale!
6 Atunci[2235] nu voi roși de rușine
la vederea tuturor poruncilor Tale!
7 Te voi lăuda[2236] cu inimă neprihănită
când voi învăța legile dreptății Tale.
8 Vreau să păzesc orânduirile Tale:
nu mă părăsi de tot!
9 Cum își va ține tânărul curată cărarea?
Îndreptându-se după Cuvântul Tău.
10 Te[2237] caut din toată inima mea;
nu mă lăsa să mă abat[2238] de la poruncile Tale.
11 Strâng Cuvântul Tău în[2239] inima mea,
ca să nu păcătuiesc împotriva Ta!
12 Binecuvântat să fii Tu, Doamne!
Învață-mă[2240] orânduirile Tale!
13 Cu buzele mele vestesc[2241]
toate hotărârile gurii Tale.
14 Când urmez învățăturile Tale, mă bucur
de parc-aș avea toate comorile.
15 Mă gândesc[2242] adânc la poruncile Tale
și cărările Tale le am sub ochi.
16 Mă desfătez[2243] în orânduirile Tale
și nu uit Cuvântul Tău.
17 Fă[2244] bine robului Tău, ca să trăiesc
și să păzesc Cuvântul Tău!
18 Deschide-mi ochii, ca să văd
lucrurile minunate ale Legii Tale!
19 Sunt un străin[2245] pe pământ:
nu-mi ascunde poruncile Tale!
20 Totdeauna mi se topește[2246] sufletul de dor
după legile Tale.
21 Tu mustri pe cei îngâmfați, pe blestemații aceștia
care se[2247] rătăcesc de la poruncile Tale.
22 Ridică[2248] de pe mine ocara și disprețul!
Căci păzesc învățăturile Tale.
23 Să tot stea voievozii și să vorbească împotriva mea:
robul tău cugetă[2249] adânc la orânduirile Tale.
24 Învățăturile[2250] Tale sunt desfătarea mea
și sfătuitorii mei.
25 Sufletul meu este lipit[2251] de țărână:
înviorează-mă[2252] după făgăduința Ta!
26 Eu îmi istorisesc căile și Tu mă asculți:
învață-mă[2253] orânduirile Tale!
27 Fă-mă să pricep calea poruncilor Tale,
și voi[2254] cugeta la lucrurile Tale cele minunate.
28 Îmi plânge sufletul[2255] de durere:
ridică-mă după Cuvântul Tău!
29 Depărtează-mă de calea necredincioșiei către Tine
și dă-mi îndurarea ta, ca să urmez Legea Ta!
30 Aleg calea adevărului,
pun legile Tale sub ochii mei.
31 Mă țin de învățăturile Tale,
Doamne, nu mă lăsa de rușine!
32 Alerg pe calea poruncilor Tale,
căci îmi scoți inima la[2256] larg.
33 Învață-mă[2257], Doamne, calea orânduirilor Tale,
ca s-o țin până[2258] în sfârșit!
34 Dă-mi[2259] pricepere, ca să păzesc Legea Ta
și s-o țin din toată inima mea!
35 Povățuiește-mă pe cărarea poruncilor Tale,
căci îmi place[2260] de ea.
36 Pleacă-mi inima spre învățăturile Tale,
și nu spre câștig[2261]!
37 Abate-mi[2262] ochii de la vederea[2263] lucrurilor deșarte,
înviorează-mă[2264] în calea Ta!
38 Împlinește-Ți[2265] făgăduința față de robul Tău,
făgăduința făcută pentru cei ce se tem de Tine!
39 Depărtează de la mine ocara de care mă tem!
Căci judecățile Tale sunt pline de bunătate.
40 Iată, doresc[2266] să împlinesc poruncile Tale:
fă-mă să trăiesc[2267] în neprihănirea cerută de Tine!
41 Să vină[2268], Doamne, îndurarea Ta peste mine,
mântuirea Ta, după făgăduința Ta!
42 Și atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocorește,
căci mă încred în Cuvântul Tău.
43 Nu lua de tot din gura mea cuvântul adevărului!
Căci nădăjduiesc în judecățile Tale.
44 Voi păzi Legea Ta necurmat,
totdeauna și pe vecie.
45 Voi umbla în loc larg,
căci caut poruncile Tale.
46 Voi[2269] vorbi despre învățăturile Tale înaintea împăraților
și nu-mi va roși obrazul.
47 Mă desfăt[2270] în poruncile Tale,
căci le iubesc.
48 Îmi întind mâinile spre poruncile Tale, pe care le iubesc,
și vreau să mă gândesc[2271] adânc la orânduirile Tale.
49 Adu-Ți aminte de făgăduința dată robului Tău,
în care m-ai făcut să-mi pun[2272] nădejdea!
50 Aceasta este mângâierea[2273] mea în necazul meu:
că făgăduința Ta îmi dă iarăși viață.
51 Niște îngâmfați mi-aruncă batjocuri[2274],
totuși eu nu mă abat[2275] de la Legea Ta.
52 Mă gândesc la judecățile Tale de odinioară, Doamne,
și mă mângâi.
53 M-apucă o mânie[2276] aprinsă la vederea celor răi,
care părăsesc Legea Ta.
54 Orânduirile Tale sunt prilejul cântărilor mele
în casa pribegiei mele.
55 Noaptea îmi aduc[2277] aminte de Numele Tău, Doamne,
și păzesc Legea Ta.
56 Așa mi se cuvine,
căci păzesc poruncile Tale.
57 Partea[2278] mea, Doamne, o spun,
este să păzesc cuvintele Tale.
58 Te rog din toată inima mea:
ai milă de mine, după[2279] făgăduința Ta!
59 Mă gândesc[2280] la căile mele
și îmi îndrept picioarele spre învățăturile Tale.
60 Mă grăbesc și nu preget
să păzesc poruncile Tale.
61 Cursele celor răi mă înconjoară,
dar nu uit Legea Ta.
62 Mă scol la[2281] miezul nopții să Te laud
pentru judecățile Tale cele drepte.
63 Sunt prieten cu toți cei ce se tem de Tine
și cu cei ce păzesc poruncile Tale.
64 Pământul, Doamne, este plin de bunătatea[2282] Ta;
învață-mă orânduirile Tale!
65 Tu faci bine robului Tău,
Doamne, după făgăduința Ta.
66 Învață-mă[2283] să am înțelegere și pricepere,
căci cred în poruncile Tale.
67 Până[2284] ce am fost smerit, rătăceam;
dar acum păzesc Cuvântul Tău.
68 Tu ești bun[2285] și binefăcător:
învață-mă[2286] orânduirile Tale!
69 Niște îngâmfați urzesc[2287] neadevăruri împotriva mea;
dar eu păzesc din toată inima mea poruncile Tale.
70 Inima lor este nesimțitoare[2288] ca grăsimea,
dar eu mă desfătez în[2289] Legea Ta.
71 Este spre[2290] binele meu că m-ai smerit,
ca să învăț orânduirile Tale.
72 Mai[2291] mult prețuiește pentru mine legea gurii Tale,
decât o mie de lucruri de aur și de argint.
73 Mâinile[2292] Tale m-au făcut și m-au întocmit;
dă-mi pricepere[2293], ca să învăț poruncile Tale!
74 Cei[2294] ce se tem de Tine mă văd și se bucură,
căci nădăjduiesc în făgăduințele[2295] Tale.
75 Știu, Doamne, că judecățile Tale sunt drepte:
din[2296] credincioșie m-ai smerit.
76 Fă ca bunătatea Ta să-mi fie mângâiere,
cum ai făgăduit robului Tău!
77 Să vină[2297] peste mine îndurările Tale, ca să trăiesc,
căci Legea[2298] Ta este desfătarea mea.
78 Să fie înfruntați[2299] îngâmfații care mă asupresc fără[2300] temei!
Căci eu mă gândesc[2301] adânc la poruncile Tale.
79 Să se întoarcă la mine cei ce se tem de Tine
și cei ce cunosc învățăturile Tale!
80 Inima să-mi fie neîmpărțită în orânduirile Tale,
ca să nu fiu dat de rușine!
81 Îmi tânjește[2302] sufletul după mântuirea Ta:
nădăjduiesc în făgăduința[2303] Ta.
82 Mi se topesc[2304] ochii după făgăduința Ta
și zic: „Când mă vei mângâia?”
83 Căci am ajuns[2305] ca un burduf pus în fum,
totuși nu uit orânduirile Tale.
84 Care[2306] este numărul zilelor robului Tău?
Când[2307] vei pedepsi pe cei ce mă prigonesc?
85 Niște îngâmfați[2308] sapă gropi înaintea mea;
nu lucrează după Legea Ta.
86 Toate poruncile Tale nu sunt decât credincioșie;
ei mă prigonesc[2309] fără[2310] temei: ajută-mă!
87 Gata, gata să mă doboare și să mă prăpădească,
dar eu nu părăsesc poruncile Tale.
88 Înviorează-mă[2311] după bunătatea Ta,
ca să păzesc învățăturile gurii Tale!
89 Cuvântul Tău, Doamne,
dăinuiește în[2312] veci în ceruri.
90 Credincioșia Ta ține din neam în neam;
Tu ai întemeiat pământul, și el rămâne tare.
91 După legile[2313] Tale stă în picioare totul astăzi,
căci toate lucrurile Îți sunt supuse.
92 Dacă n-ar fi fost Legea[2314] Ta desfătarea mea,
aș fi pierit în ticăloșia mea.
93 Niciodată nu voi uita poruncile Tale,
căci prin ele mă înviorezi.
94 Al Tău sunt: mântuiește-mă,
căci caut poruncile Tale.
95 Niște răi mă așteaptă ca să mă piardă,
dar eu iau aminte la învățăturile Tale.
96 Văd că tot[2315] ce este desăvârșit are margini,
poruncile Tale însă sunt fără margini.
97 Cât de mult iubesc Legea Ta!
Toată ziua mă gândesc[2316] la ea.
98 Poruncile Tale mă fac mai înțelept[2317] decât vrăjmașii mei,
căci totdeauna le am cu mine.
99 Sunt mai învățat decât toți învățătorii mei,
căci[2318] mă gândesc la învățăturile Tale.
100 Am mai[2319] multă pricepere decât bătrânii,
căci păzesc poruncile Tale.
101 Îmi țin[2320] piciorul departe de orice drum rău,
ca să păzesc Cuvântul Tău.
102 Nu mă depărtez de legile Tale,
căci Tu mă înveți.
103 Ce[2321] dulci sunt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele!
Mai dulci decât mierea în gura mea!
104 Prin poruncile Tale mă fac mai priceput,
de aceea urăsc[2322] orice cale a minciunii.
105 Cuvântul Tău este o candelă[2323] pentru picioarele mele
și o lumină pe cărarea mea.
106 Jur[2324], și mă voi ține de jurământ,
că voi păzi legile Tale cele drepte.
107 Sunt foarte amărât:
înviorează-mă[2325], Doamne, după Cuvântul Tău!
108 Primește, Doamne, simțămintele[2326] pe care le spune gura mea
și învață-mă[2327] legile Tale!
109 Viața[2328] îmi este necurmat în primejdie,
și totuși nu uit Legea Ta.
110 Niște răi îmi întind[2329] curse,
dar eu nu[2330] mă rătăcesc de la poruncile Tale.
111 Învățăturile Tale sunt moștenirea[2331] mea de veci,
căci ele[2332] sunt bucuria inimii mele.
112 Îmi plec inima să împlinesc orânduirile Tale,
totdeauna și până[2333] la sfârșit.
113 Urăsc pe oamenii nehotărâți,
dar iubesc Legea Ta.
114 Tu ești adăpostul[2334] și scutul meu;
eu nădăjduiesc în făgăduința[2335] Ta.
115 Depărtați-vă[2336] de mine, răilor,
ca să păzesc poruncile Dumnezeului meu!
116 Sprijină-mă, după făgăduința Ta, ca să trăiesc,
și nu mă lăsa[2337] de rușine în nădejdea mea!
117 Fii sprijinul meu, ca să fiu scăpat
și să mă veselesc neîncetat de orânduirile Tale!
118 Tu disprețuiești pe toți cei ce se depărtează[2338] de orânduirile Tale,
căci înșelătoria lor este zadarnică.
119 Ca[2339] spuma iei pe toți cei răi de pe pământ,
de aceea eu iubesc învățăturile Tale.
120 Mi se înfioară carnea[2340] de frica Ta
și mă tem de judecățile Tale.
121 Păzesc legea și dreptatea:
nu mă lăsa în voia asupritorilor mei!
122 Ia sub ocrotirea[2341] Ta binele robului Tău
și nu mă lăsa apăsat de niște îngâmfați!
123 Mi se topesc ochii[2342] după mântuirea Ta
și după făgăduința Ta cea dreaptă.
124 Poartă-Te cu robul Tău după bunătatea Ta
și învață-mă[2343] orânduirile Tale!
125 Eu sunt robul[2344] Tău; dă-mi pricepere
ca să cunosc învățăturile Tale.
126 Este vremea ca Domnul să lucreze,
căci ei calcă Legea Ta.
127 De aceea[2345], eu iubesc poruncile Tale
mai mult decât aurul, da, mai mult decât aurul curat:
128 de aceea găsesc drepte toate poruncile Tale
și urăsc[2346] orice cale a minciunii.
129 Învățăturile Tale sunt minunate,
de aceea le păzește sufletul meu.
130 Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină,
dă pricepere[2347] celor fără răutate.
131 Deschid gura și oftez,
căci sunt[2348] lacom după poruncile Tale.
132 Întoarce-Ți[2349] Fața spre mine și ai milă de mine,
după[2350] obiceiul Tău față de cei ce iubesc Numele Tău!
133 Întărește-mi[2351] pașii în Cuvântul Tău
și nu[2352] lăsa nicio nelegiuire să stăpânească peste mine!
134 Izbăvește-mă de[2353] asuprirea oamenilor,
ca să păzesc poruncile Tale!
135 Fă să strălucească Fața[2354] Ta peste robul Tău
și învață-mă[2355] orânduirile Tale!
136 Ochii îmi varsă șiroaie[2356] de ape,
pentru că Legea Ta nu este păzită.
137 Tu ești drept[2357], Doamne,
și judecățile Tale sunt fără prihană.
138 Tu Îți întemeiezi învățăturile[2358] pe dreptate
și pe cea mai mare credincioșie.
139 Râvna[2359] mea mă mănâncă,
pentru că potrivnicii mei uită cuvintele Tale.
140 Cuvântul Tău este cu totul încercat[2360],
și robul Tău îl iubește.
141 Sunt mic și disprețuit,
dar nu uit poruncile Tale.
142 Dreptatea Ta este o dreptate veșnică
și Legea Ta este adevărul[2361].
143 Necazul și strâmtorarea mă ajung,
dar poruncile Tale sunt desfătarea[2362] mea.
144 Învățăturile Tale sunt drepte pe vecie:
dă-mi pricepere[2363], ca să trăiesc!
145 Te chem din toată inima mea: ascultă-mă, Doamne,
ca să păzesc orânduirile Tale.
146 Te chem: mântuiește-mă,
ca să păzesc învățăturile Tale!
147 O iau înaintea[2364] zorilor și strig;
nădăjduiesc[2365] în făgăduințele Tale.
148 O iau înaintea[2366] străjilor de noapte și deschid ochii,
ca să mă gândesc adânc la Cuvântul Tău.
149 Ascultă-mi glasul, după bunătatea Ta,
înviorează-mă[2367], Doamne, după judecata Ta!
150 Se apropie cei ce urmăresc mișelia
și se depărtează de Legea Ta.
151 Dar Tu ești aproape[2368], Doamne,
și[2369] toate poruncile Tale sunt adevărul.
152 De multă vreme știu, din învățăturile Tale,
că le-ai așezat pentru[2370] totdeauna.
153 Vezi-mi[2371] ticăloșia și izbăvește-mă,
căci nu uit Legea Ta.
154 Apără-mi[2372] pricina și răscumpără-mă,
înviorează-mă[2373], după făgăduința Ta.
155 Mântuirea este departe[2374] de cei răi,
căci ei nu caută orânduirile Tale.
156 Mari sunt îndurările Tale, Doamne!
Înviorează-mă[2375] după judecățile Tale!
157 Mulți sunt prigonitorii și potrivnicii mei,
dar nu[2376] mă depărtez de învățăturile Tale.
158 Văd cu scârbă[2377] pe cei necredincioși Ție,
care nu păzesc Cuvântul Tău.
159 Vezi cât de mult iubesc eu poruncile Tale:
înviorează-mă[2378], Doamne, după bunătatea Ta!
160 Temelia Cuvântului Tău este adevărul
și toate legile Tale cele drepte sunt veșnice.
161 Niște[2379] voievozi mă prigonesc fără temei,
dar inima mea nu tremură decât de cuvintele Tale.
162 Mă bucur de Cuvântul Tău,
ca cel ce găsește o mare pradă.
163 Urăsc și nu pot suferi minciuna,
dar iubesc Legea Ta.
164 De șapte ori pe zi Te laud
din pricina legilor Tale celor drepte.
165 Multă[2380] pace au cei ce iubesc Legea Ta
și nu li se întâmplă nicio nenorocire.
166 Eu nădăjduiesc[2381] în mântuirea Ta, Doamne,
și împlinesc poruncile Tale.
167 Sufletul meu ține învățăturile Tale
și le iubesc mult de tot!
168 Păzesc poruncile și învățăturile Tale,
căci[2382] toate căile mele sunt înaintea Ta.
169 Să ajungă strigătul meu până la Tine, Doamne!
Dă-mi pricepere[2383], după făgăduința Ta.
170 Să ajungă cererea mea până la Tine!
Izbăvește-mă, după făgăduința Ta!
171 Buzele[2384] mele să vestească lauda Ta,
căci Tu mă înveți orânduirile Tale!
172 Să cânte limba mea Cuvântul Tău,
căci toate poruncile Tale sunt drepte!
173 Mâna Ta să-mi fie într-ajutor,
căci am[2385] ales poruncile Tale.
174 Suspin[2386] după mântuirea Ta, Doamne,
și Legea[2387] Ta este desfătarea mea.
175 Să-mi trăiască sufletul și să Te laude,
și judecățile Tale să mă sprijine!
176 Rătăcesc[2388] ca o oaie pierdută: caută pe robul Tău,
căci nu uit poruncile Tale.
O cântare a treptelor
Către Domnul strig în strâmtorarea[2389] mea,
și El m-ascultă.
2 Doamne, scapă-mi sufletul de buza mincinoasă,
de limba înșelătoare!
3 Ce-ți dă El ție, ce-ți aduce El ție,
limbă înșelătoare!
4 Săgeți ascuțite de războinic,
cu cărbuni aprinși de ienupăr.
5 Vai de mine că locuiesc la Meșec[2390],
că[2391] locuiesc în corturile Chedarului!
6 Destul mi-a locuit sufletul
lângă cei ce urăsc pacea.
7 Eu sunt pentru pace,
dar de îndată ce vorbesc eu, ei sunt pentru război.
O cântare a treptelor
Îmi ridic ochii spre munți…
De unde-mi va veni ajutorul?
2 Ajutorul[2392] îmi vine de la Domnul,
care a făcut cerurile și pământul.
3 Da, El nu[2393] va îngădui să ți se clatine piciorul;
Cel ce te păzește nu[2394] va dormita.
4 Iată că nu dormitează, nici nu doarme
Cel ce păzește pe Israel.
5 Domnul este Păzitorul tău,
Domnul este umbra[2395] ta pe mâna ta cea[2396] dreaptă.
6 De aceea nu te va bate soarele[2397] ziua,
nici luna noaptea.
7 Domnul te va păzi[2398] de orice rău,
îți va păzi sufletul.
8 Domnul te va păzi[2399] la plecare și la venire,
de acum și până în veac.
O cântare a treptelor.
Un psalm al lui David
Mă bucur când mi se zice;
„Haidem[2400] la Casa Domnului!”
2 Picioarele mi se opresc
în porțile tale, Ierusalime!
3 Ierusalime, tu ești zidit
ca o cetate făcută[2401] dintr-o bucată!
4 Acolo[2402] se suie semințiile, semințiile Domnului,
după legea[2403] lui Israel,
ca să laude Numele Domnului.
5 Căci[2404] acolo sunt scaunele de domnie pentru judecată,
scaunele de domnie ale casei lui David.
6 Rugați-vă[2405] pentru pacea Ierusalimului!
Cei ce te iubesc să se bucure de odihnă.
7 Pacea să fie între zidurile tale
și liniștea, în casele tale domnești!
8 Din pricina fraților și a prietenilor mei,
doresc pacea în sânul tău.
9 Din pricina Casei Domnului, Dumnezeului nostru,
fac urări pentru fericirea[2406] ta.
O cântare a treptelor
La Tine îmi[2407] ridic ochii,
la Tine, care locuiești[2408] în ceruri.
2 Cum se uită ochii robilor la mâna stăpânilor lor
și ochii roabei la mâna stăpânei ei,
așa se uită ochii noștri la Domnul, Dumnezeul nostru,
până va avea milă de noi.
3 Ai milă de noi, Doamne, ai milă de noi,
căci suntem sătui de dispreț;
4 ne este sătul sufletul
de batjocurile celor îngâmfați,
de disprețul celor trufași.
O cântare a treptelor.
Un psalm al lui David
De n-ar fi fost Domnul de partea noastră,
să spună[2409] Israel acum!
2 De n-ar fi fost Domnul de partea noastră
când s-au ridicat oamenii împotriva noastră,
3 ne-ar[2410] fi înghițit de vii
când li s-a aprins mânia împotriva noastră;
4 ne-ar fi înecat apele,
ar fi trecut râurile peste sufletul nostru;
5 ar fi trecut peste sufletul nostru valurile năpraznice.
6 Binecuvântat să fie Domnul,
care nu ne-a dat pradă dinților lor!
7 Sufletul ne-a scăpat ca[2411] pasărea din lațul păsărarului;
lațul s-a rupt, și noi am scăpat.
8 Ajutorul[2412] nostru este în Numele Domnului,
care[2413] a făcut cerurile și pământul.
O cântare a treptelor
Cei ce se încred în Domnul sunt ca Muntele Sionului, care nu se clatină, ci stă întărit pe vecie.
2 Cum este înconjurat Ierusalimul de munți,
așa înconjoară Domnul pe poporul Său,
de acum și până în veac.
3 Căci toiagul[2414] de cârmuire al răutății nu va rămâne pe moștenirea celor neprihăniți,
pentru ca cei neprihăniți să nu întindă mâinile spre nelegiuire.
4 Doamne, varsă-Ți binefacerile peste cei buni
și peste cei cu inima fără prihană!
5 Dar pe cei ce apucă pe căi[2415] lăturalnice,
să-i nimicească Domnul împreună cu cei ce fac rău!
Pacea[2416] să fie peste Israel!
O cântare a treptelor
Când a adus Domnul înapoi pe prinșii de război ai Sionului, parcă[2417] visam.
2 Atunci, gura[2418] ne era plină de strigăte de bucurie
și limba, de cântări de veselie.
Atunci se spunea printre neamuri:
„Domnul a făcut mari lucruri pentru ei!”
3 Da, Domnul a făcut mari lucruri pentru noi,
și de aceea suntem plini de bucurie.
4 Doamne, adu înapoi pe prinșii noștri de război,
ca pe niște râuri în partea de miazăzi!
5 Cei[2419] ce seamănă cu lacrimi vor secera cu cântări de veselie.
6 Cel ce umblă plângând când aruncă sămânța
se întoarce cu veselie când își strânge snopii.
O cântare a treptelor.
Un psalm al lui Solomon
Dacă nu zidește Domnul o casă,
degeaba lucrează cei ce o zidesc;
dacă nu[2420] păzește Domnul o cetate,
degeaba veghează cel ce o păzește.
2 Degeaba vă sculați de dimineață și vă culcați târziu
ca să mâncați[2421] o pâine câștigată cu durere,
căci preaiubiților Lui El le dă pâine ca în somn.
3 Iată, fiii[2422] sunt o moștenire de la Domnul,
rodul[2423] pântecelui este o răsplată dată de El.
4 Ca săgețile în mâna unui războinic,
așa sunt fiii făcuți la tinerețe.
5 Ferice de omul care își umple tolba de săgeți cu ei!
Căci ei[2424] nu vor rămâne de rușine
când vor vorbi cu vrăjmașii lor la poartă.
O cântare a treptelor
Ferice de[2425] oricine se teme de Domnul
și umblă pe căile Lui!
2 Căci[2426] atunci te bucuri de lucrul mâinilor tale,
ești fericit și-ți merge bine.
3 Nevastă-ta este ca[2427] o viță roditoare înăuntrul casei tale;
copiii tăi stau ca[2428] niște lăstari de măslin împrejurul mesei tale.
4 Așa este binecuvântat
omul care se teme de Domnul.
5 Să te binecuvânteze[2429] Domnul din Sion,
să vezi fericirea Ierusalimului în toate zilele vieții tale
6 și să vezi[2430] pe copiii copiilor tăi!
Pacea[2431] să fie peste Israel!
O cântare a treptelor
Destul m-au asuprit din tinerețe[2432] –
s-o spună[2433] Israel! –
2 destul m-au asuprit din tinerețe,
dar nu m-au biruit.
3 Plugarii au arat pe spinarea mea,
au tras brazde lungi pe ea.
4 Domnul este drept:
El a tăiat funiile celor răi.
5 Să se umple de rușine și să dea înapoi
toți cei ce urăsc Sionul!
6 Să fie ca iarba[2434] de pe acoperișuri,
care se usucă înainte de a fi smulsă!
7 Secerătorul nu-și umple mâna cu ea,
cel ce leagă snopii nu-și încarcă brațul cu ea
8 și trecătorii nu zic:
„Binecuvântarea[2435] Domnului să fie peste voi!
Vă binecuvântăm în Numele Domnului!”
O cântare a treptelor
Din fundul[2436] adâncului, Te chem, Doamne!
2 Doamne, ascultă-mi glasul!
Să ia aminte urechile Tale
la glasul cererilor mele!
3 Dacă[2437] ai păstra, Doamne, aducerea-aminte a nelegiuirilor,
cine ar putea sta în picioare, Doamne?
4 Dar la Tine este iertare[2438],
ca să fii temut[2439].
5 Eu nădăjduiesc[2440] în Domnul, sufletul meu nădăjduiește
și aștept[2441] făgăduința Lui.
6 Sufletul[2442] meu așteaptă pe Domnul,
mai mult decât așteaptă străjerii dimineața,
da, mai mult decât așteaptă străjerii dimineața.
7 Israele, pune-ți nădejdea[2443] în Domnul,
căci la[2444] Domnul este îndurarea
și la El este belșug de răscumpărare!
8 El[2445] va răscumpăra pe Israel
din toate nelegiuirile lui.
O cântare a treptelor.
Un psalm al lui David
Doamne, eu n-am o inimă îngâmfată, nici priviri trufașe,
nu mă îndeletnicesc cu lucruri prea mari
și[2446] prea înalte pentru mine.
2 Dimpotrivă, sufletul îmi este liniștit și potolit,
ca[2447] un copil înțărcat, care stă lângă mamă-sa;
da, sufletul meu este ca un copil înțărcat.
3 Pune-ți nădejdea[2448] în Domnul, Israele,
de acum și până în veac!
O cântare a treptelor
Doamne, adu-Ți aminte de David
și de toate necazurile lui!
2 Adu-Ți aminte cum a jurat el Domnului
și a făcut[2449] următoarea juruință Puternicului[2450] lui Iacov:
3 „Nu voi intra în cortul în care locuiesc,
nu mă voi sui în patul în care mă odihnesc,
4 nu[2451] voi da somn ochilor mei,
nici ațipire pleoapelor mele
5 până nu voi găsi[2452] un loc pentru Domnul,
o locuință pentru Puternicul lui Iacov.” –
6 Iată, am auzit vorbindu-se despre el la[2453] Efrata,
l-am găsit[2454] în[2455] ogorul Iaar…
7 „Haidem la locuința Lui,
să[2456] ne închinăm înaintea așternutului picioarelor Lui!…
8 Scoală-Te[2457], Doamne, vino la locul Tău de odihnă,
Tu și Chivotul[2458] măreției Tale!
9 Preoții Tăi să se îmbrace[2459] în neprihănire
și credincioșii Tăi să scoată strigăte de bucurie!
10 Pentru robul Tău David,
nu lepăda pe unsul Tău!” –
11 Domnul[2460] a jurat lui David adevărul
și nu Se va întoarce de la ce a jurat: „Voi pune pe scaunul tău de domnie un fiu din[2461] trupul tău.
12 Dacă fiii tăi vor păzi legământul Meu
și învățăturile Mele pe care li le voi da,
vor ședea și fiii lor în veci pe scaunul tău de domnie.”
13 Da[2462], Domnul a ales Sionul,
l-a dorit ca locuință a Lui și a zis:
14 „Acesta[2463] este locul Meu de odihnă pe vecie;
voi locui în el, căci l-am dorit.
15 Îi voi[2464] binecuvânta din belșug hrana,
voi sătura cu pâine pe săracii lui.
16 Voi îmbrăca în[2465] mântuire pe preoții lui
și[2466] credincioșii lui vor scoate strigăte de bucurie.
17 Acolo[2467] voi înălța puterea lui David,
voi pregăti[2468] o candelă unsului Meu,
18 voi îmbrăca[2469] cu rușine pe vrăjmașii lui
și peste el va străluci cununa lui.”
O cântare a treptelor.
Un psalm al lui David
Iată ce plăcut și ce dulce este să locuiască frații[2470] împreună!
2 Este ca untdelemnul[2471] de preț, care, turnat pe capul lui,
se pogoară pe barbă,
pe barba lui Aaron,
se pogoară pe marginea veșmintelor lui.
3 Este ca roua Hermonului[2472],
care se pogoară pe Munții Sionului,
căci acolo[2473] dă Domnul binecuvântarea,
viața, pentru veșnicie.
O cântare a treptelor
Iată, binecuvântați pe Domnul, toți[2474] robii Domnului,
care[2475] stați noaptea în Casa Domnului!
2 Ridicați-vă[2476] mâinile spre Sfântul Locaș
și binecuvântați pe Domnul!
3 Domnul să te binecuvânteze din[2477] Sion,
El, care[2478] a făcut cerurile și pământul!
1 Lăudați pe Domnul!
Lăudați Numele Domnului,
lăudați-L[2479], robi ai Domnului,
2 care[2480] stați în Casa Domnului,
în curțile[2481] Casei Dumnezeului nostru!
3 Lăudați pe Domnul, căci Domnul este bun[2482];
cântați Numele Lui, căci[2483] este binevoitor!
4 Căci Domnul Și-a ales pe Iacov[2484],
pe Israel, ca să fie al Lui.
5 Știu că Domnul este mare[2485]
și că Domnul nostru este mai presus de toți dumnezeii.
6 Domnul face tot[2486] ce vrea
în ceruri și pe pământ,
în mări și în toate adâncurile.
7 El[2487] ridică norii de la marginile pământului,
dă[2488] naștere la fulgere și ploaie
și scoate vântul din cămările[2489] lui.
8 El[2490] a lovit pe întâii născuți ai Egiptului,
de la oameni până la dobitoace.
9 A trimis[2491] semne și minuni în mijlocul tău, Egiptule:
împotriva[2492] lui Faraon și împotriva tuturor slujitorilor lui.
10 A[2493] lovit multe neamuri
și a ucis împărați puternici:
11 pe Sihon, împăratul amoriților,
pe Og, împăratul Basanului,
și pe toți împărații[2494] Canaanului
12 și[2495] le-a dat țara de moștenire,
de moștenire poporului Său Israel.
13 Doamne, Numele[2496] Tău rămâne pe vecie;
Doamne, pomenirea Ta ține din neam în neam,
14 căci[2497] Domnul va judeca pe poporul Său
și va avea milă de robii Săi.
15 Idolii[2498] neamurilor sunt argint și aur,
lucrare făcută de mâinile oamenilor.
16 Au gură, și nu vorbesc,
au ochi, și nu văd,
17 au urechi, și totuși n-aud,
da, n-au suflare în gură.
18 Ca ei sunt cei ce-i fac,
toți cei ce se încred în ei.
19 Casa lui Israel, binecuvântați[2499] pe Domnul!
Casa lui Aaron, binecuvântați pe Domnul!
20 Casa lui Levi, binecuvântați pe Domnul!
Cei ce vă temeți de Domnul, binecuvântați pe Domnul!
21 Domnul să fie binecuvântat din[2500] Sion,
El, care locuiește în Ierusalim!
Lăudați pe Domnul!
1 Lăudați[2501] pe Domnul, căci este bun,
căci[2502] în veac ține îndurarea Lui!
2 Lăudați pe Dumnezeul[2503] dumnezeilor,
căci în veac ține îndurarea Lui!
3 Lăudați pe Domnul domnilor,
căci în veac ține îndurarea Lui!
4 Pe Cel ce[2504] singur face minuni mari,
căci în veac ține îndurarea Lui!
5 Pe Cel[2505] ce a făcut cerurile cu pricepere,
căci în veac ține îndurarea Lui!
6 Pe Cel[2506] ce a întins pământul pe ape,
căci în veac ține îndurarea Lui!
7 Pe Cel[2507] ce a făcut luminători mari,
căci în veac ține îndurarea Lui!
8 Soarele[2508], ca să stăpânească ziua,
căci în veac ține îndurarea Lui!
9 Luna și stelele, ca să stăpânească noaptea,
căci în veac ține îndurarea Lui!
10 Pe Cel[2509] ce a lovit pe egipteni în întâii lor născuți,
căci în veac ține îndurarea Lui!
11 Și[2510] a scos pe Israel din mijlocul lor,
căci în veac ține îndurarea Lui!
12 Cu[2511] mână tare și cu braț întins,
căci în veac ține îndurarea Lui!
13 Pe Cel[2512] ce a tăiat în două Marea Roșie,
căci în veac ține îndurarea Lui!
14 Care a trecut pe Israel prin mijlocul ei,
căci în veac ține îndurarea Lui!
15 Și[2513] a aruncat pe Faraon și oștirea lui în Marea Roșie,
căci în veac ține îndurarea Lui!
16 Pe Cel[2514] ce a călăuzit pe poporul Său în pustie,
căci în veac ține îndurarea Lui!
17 Pe Cel[2515] ce a lovit împărați mari,
căci în veac ține îndurarea Lui!
18 Pe[2516] Cel ce a ucis împărați puternici,
căci în veac ține îndurarea Lui!
19 Pe Sihon[2517], împăratul amoriților,
căci în veac ține îndurarea Lui!
20 Și pe Og[2518], împăratul Basanului,
căci în veac ține îndurarea Lui!
21 Și[2519] le-a dat țara de moștenire,
căci în veac ține îndurarea Lui!
22 De moștenire robului Său Israel,
căci în veac ține îndurarea Lui!
23 Pe Cel ce Și-a adus[2520] aminte de noi când eram smeriți,
căci în veac ține îndurarea Lui!
24 Și ne-a izbăvit de asupritorii noștri,
căci în veac ține îndurarea Lui!
25 Pe Cel[2521] ce dă hrană oricărei făpturi,
căci în veac ține îndurarea Lui!
26 Lăudați pe Dumnezeul cerurilor,
căci în veac ține îndurarea Lui!
1 Pe malurile râurilor Babilonului,
ședeam jos și plângeam
când ne aduceam aminte de Sion.
2 În sălciile din ținutul acela
ne atârnaserăm harpele.
3 Căci acolo, biruitorii noștri ne cereau cântări
și asupritorii[2522] noștri ne cereau bucurie zicând:
„Cântați-ne câteva din cântările Sionului!”
4 Cum să cântăm noi cântările Domnului
pe un pământ străin?
5 Dacă te voi uita, Ierusalime,
să-și uite dreapta mea destoinicia ei!
6 Să mi se lipească limba[2523] de cerul gurii,
dacă nu-mi voi aduce aminte de tine,
dacă nu voi face din Ierusalim
culmea bucuriei mele!
7 Adu-Ți aminte, Doamne, de copiii[2524] Edomului,
care, în ziua nenorocirii Ierusalimului,
ziceau: „Radeți-l, radeți-l
din temelii!”
8 Ah! fiica Babilonului, sortită pustiirii[2525],
ferice de cine-ți[2526] va întoarce la fel
răul pe care ni l-ai făcut!
9 Ferice de cine va apuca pe pruncii tăi
și-i va zdrobi[2527] de stâncă!
Un psalm al lui David
Te laud din toată inima,
cânt laudele Tale înaintea[2528] dumnezeilor.
2 Mă[2529] închin în[2530] Templul Tău cel sfânt
și laud Numele Tău pentru bunătatea și credincioșia Ta,
căci Ți s-a mărit[2531] faima prin împlinirea făgăduințelor Tale.
3 În ziua când Te-am chemat, m-ai ascultat,
m-ai îmbărbătat și mi-ai întărit sufletul.
4 Toți[2532] împărații pământului Te vor lăuda, Doamne,
când vor auzi cuvintele gurii Tale;
5 ei vor lăuda căile Domnului,
căci mare este slava Domnului!
6 Domnul este[2533] înălțat, totuși vede[2534] pe cei smeriți
și cunoaște de departe pe cei îngâmfați.
7 Când[2535] umblu în mijlocul strâmtorării, Tu mă înviorezi,
Îți întinzi mâna spre mânia vrăjmașilor mei
și dreapta Ta mă mântuiește.
8 Domnul[2536] va sfârși ce a început pentru mine.
Doamne, bunătatea Ta ține în veci:
nu[2537] părăsi lucrările mâinilor Tale.
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al lui David
Doamne, Tu mă cercetezi[2538] de aproape și mă cunoști,
2 știi[2539] când stau jos și când mă scol
și de departe îmi pătrunzi[2540] gândul.
3 Știi[2541] când umblu și când mă culc
și cunoști toate căile mele.
4 Căci nu-mi ajunge cuvântul pe limbă,
și Tu[2542], Doamne, îl și cunoști în totul.
5 Tu mă înconjuri pe dinapoi și pe dinainte
și-Ți pui mâna peste mine.
6 O știință[2543] atât de minunată este mai presus de puterile mele:
este prea înaltă, ca s-o pot prinde.
7 Unde[2544] mă voi duce departe de Duhul Tău
și unde voi fugi departe de Fața Ta?
8 Dacă[2545] mă voi sui în cer, Tu ești acolo;
dacă[2546] mă voi culca în Locuința morților, iată-Te și acolo.
9 Dacă voi lua aripile zorilor
și mă voi duce să locuiesc la marginea mării,
10 și acolo mâna Ta mă va călăuzi
și dreapta Ta mă va apuca.
11 Dacă voi zice: „Cel puțin întunericul mă va acoperi,
și se va face noapte lumina dimprejurul meu!”
12 iată că nici chiar întunericul[2547] nu este întunecos pentru Tine,
ci noaptea strălucește ca ziua
și întunericul, ca lumina.
13 Tu mi-ai întocmit rărunchii,
Tu m-ai țesut în pântecele mamei mele:
14 Te laud că sunt o făptură așa de minunată.
Minunate sunt lucrările Tale,
și ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!
15 Trupul[2548] meu nu era ascuns de Tine
când am fost făcut într-un loc tainic,
țesut în chip ciudat, ca în adâncimile pământului.
16 Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau
și în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite,
mai înainte de a fi fost vreuna din ele.
17 Cât[2549] de nepătrunse mi se par gândurile Tale, Dumnezeule,
și cât de mare este numărul lor!
18 Dacă le număr, sunt mai multe decât boabele de nisip.
Când mă trezesc, sunt tot cu Tine.
19 O, Dumnezeule, de ai ucide[2550] pe cel rău!
Depărtați-vă[2551] de la mine, oameni setoși de sânge!
20 Ei vorbesc[2552] despre Tine în chip nelegiuit,
Îți iau Numele ca să mintă, ei, vrăjmașii Tăi!
21 Să[2553] nu urăsc eu, Doamne, pe cei ce Te urăsc
și să nu-mi fie scârbă de cei ce se ridică împotriva Ta?
22 Da, îi urăsc cu o ură desăvârșită;
îi privesc ca pe vrăjmași ai mei.
23 Cercetează-mă[2554], Dumnezeule, și cunoaște-mi inima!
Încearcă-mă și cunoaște-mi gândurile!
24 Vezi dacă sunt pe o cale rea
și du-mă[2555] pe calea veșniciei!
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al lui David
Scapă-mă, Doamne, de oamenii cei răi!
Păzește-mă[2556] de oamenii asupritori,
2 care cugetă lucruri rele în inima lor
și sunt totdeauna[2557] gata să ațâțe războiul!
3 Ei își ascut limba ca un șarpe,
au pe buze o otravă de năpârcă[2558].
4 Păzește-mă[2559], Doamne, de mâinile celui rău!
Ferește-mă[2560] de oamenii asupritori,
care se gândesc să mă doboare!
5 Niște[2561] îngâmfați îmi întind curse și lațuri,
pun rețele de-a lungul drumului
și îmi întind capcane.
6 Eu zic Domnului: „Tu ești Dumnezeul meu!
Ia aminte, Doamne, la glasul rugăciunilor mele!
7 Doamne, Dumnezeule, tăria mântuirii mele,
Tu-mi acoperi capul în ziua luptei.”
8 Nu împlini, Doamne, dorințele celui rău,
nu lăsa să-i izbutească planurile, ca[2562] să nu se fălească!
9 Asupra capului celor ce mă înconjoară
să cadă[2563] nelegiuirea buzelor lor!
10 Cărbuni[2564] aprinși să cadă peste ei!
În foc să fie aruncați
în adâncuri, de unde să nu se mai scoale!
11 Omul cu limba mincinoasă nu se întărește pe pământ
și pe omul asupritor, nenorocirea îl paște și-l duce la pierzanie.
12 Știu că Domnul face[2565] dreptate celui obijduit,
dreptate celor lipsiți.
13 Da, cei neprihăniți vor lăuda Numele Tău,
oamenii fără prihană vor locui înaintea Ta.
Un psalm al lui David
Doamne, eu Te chem; vino degrabă[2566] la mine!
Ia aminte la glasul meu când Te chem!
2 Ca[2567] tămâia să fie rugăciunea[2568] mea înaintea Ta
și ca[2569] jertfa de seară să fie ridicarea[2570] mâinilor mele!
3 Pune, Doamne, o strajă înaintea gurii mele
și păzește ușa buzelor mele!
4 Nu-mi abate inima la lucruri rele,
la fapte vinovate împreună cu oamenii care fac răul,
și[2571] să nu mănânc din ospețele lor!
5 Lovească-mă cel[2572] neprihănit, căci lovirea lui îmi este binevenită;
pedepsească-mă, căci pedeapsa lui este ca untdelemnul turnat pe capul meu.
Să nu-mi întorc capul de la ea:
dar rugăciunea mea se va înălța întruna împotriva răutății lor.
6 Când li se vor prăvăli judecătorii de-a lungul stâncilor,
atunci vor asculta cuvintele mele și vor vedea că sunt plăcute.
7 Cum se brăzdează și se spintecă pământul,
așa ni se risipesc oasele la[2573] gura mormântului.
8 De aceea, către Tine, Doamne, Dumnezeule, îmi îndrept[2574] ochii,
la Tine caut adăpost; nu-mi părăsi sufletul!
9 Păzește-mă de[2575] cursa pe care mi-o întind ei
și de piedicile celor ce fac răul!
10 Să cadă[2576] cei răi în lațurile lor
în timp ce eu să scap!
O cântare a lui David.
O rugăciune făcută când era în peșteră
Cu glasul meu strig către Domnul,
cu glasul meu mă rog către Domnul.
2 Îmi vărs[2577] necazul înaintea Lui
și-mi povestesc strâmtorarea înaintea Lui.
3 Când[2578] îmi este mâhnit duhul în mine, Tu îmi cunoști cărarea.
Pe[2579] drumul pe care umblu, mi-au întins o cursă.
4 Aruncă-Ți[2580] ochii la dreapta și privește! Nimeni[2581] nu mă mai cunoaște,
orice scăpare este pierdută pentru mine, nimănui nu-i pasă de sufletul meu.
5 Doamne, către Tine strig și zic: „Tu[2582] ești scăparea mea,
partea[2583] mea de moștenire pe[2584] pământul celor vii.”
6 Ia aminte la strigătele mele, căci sunt nenorocit[2585] de tot.
Izbăvește-mă de cei ce mă prigonesc, căci sunt mai tari decât mine.
7 Scoate-mi sufletul din temniță, ca să laud Numele Tău!
Cei neprihăniți vor veni să mă înconjoare[2586] când[2587] îmi vei face bine.
Un psalm al lui David
Doamne, ascultă-mi rugăciunea, pleacă-Ți urechea la cererile mele!
Ascultă-mă în[2588] credincioșia și dreptatea Ta!
2 Nu[2589] intra la judecată cu robul Tău!
Căci niciun om viu nu este fără prihană înaintea[2590] Ta.
3 Vrăjmașul îmi urmărește sufletul,
îmi calcă viața în picioare la pământ:
mă face să locuiesc în întuneric, ca cei ce au murit de multă vreme.
4 Îmi[2591] este mâhnit duhul în mine,
îmi este tulburată inima înăuntrul meu.
5 Mi-aduc[2592] aminte de zilele de odinioară,
mă gândesc la toate lucrările Tale,
cuget la lucrarea mâinilor Tale.
6 Îmi întind[2593] mâinile spre Tine;
îmi suspină sufletul[2594] după Tine, ca un pământ uscat.
7 Grăbește de m-ascultă, Doamne!
Mi se topește duhul:
nu-mi ascunde Fața Ta!
Căci[2595] aș ajunge atunci ca cei ce se pogoară în groapă!
8 Fă-mă să aud dis-de-dimineață[2596] bunătatea Ta,
căci mă încred în Tine.
Arată-mi[2597] calea pe care trebuie să umblu,
căci la Tine îmi înalț[2598] sufletul.
9 Scapă-mă de vrăjmașii mei, Doamne,
căci la Tine caut adăpost.
10 Învață-mă[2599] să fac voia Ta, căci Tu ești Dumnezeul meu.
Duhul[2600] Tău cel bun să mă călăuzească pe calea[2601] cea dreaptă!
11 Pentru Numele Tău, Doamne, înviorează-mă[2602];
în dreptatea Ta, scoate-mi sufletul din necaz!
12 În bunătatea Ta, nimicește[2603] pe vrăjmașii mei
și pierde pe toți potrivnicii sufletului meu,
căci eu[2604] sunt robul Tău.
Un psalm al lui David
Binecuvântat să fie Domnul, Stânca mea,
care-mi[2605] deprinde mâinile la luptă,
degetele la bătălie,
2 Binefăcătorul[2606] meu și Cetățuia mea,
Turnul meu de scăpare și Izbăvitorul meu,
Scutul meu de adăpost,
care-mi supune pe poporul meu!
3 Doamne[2607], ce este omul ca să iei cunoștință de el,
fiul omului ca să iei seama la el?
4 Omul[2608] este ca o suflare,
zilele[2609] lui sunt ca umbra care trece.
5 Pleacă[2610] cerurile, Doamne, și pogoară-Te!
Atinge[2611] munții, ca să fumege!
6 Fulgeră[2612] și risipește pe vrăjmașii mei!
Aruncă-Ți săgețile și pune-i pe fugă!
7 Întinde-Ți[2613] mâinile de sus,
izbăvește-mă[2614] și scapă-mă din apele cele mari,
din mâna fiilor[2615] celui străin,
8 a căror gură spune neadevăruri[2616]
și a căror dreaptă este o dreaptă mincinoasă.
9 Dumnezeule, Îți voi cânta o cântare[2617] nouă,
Te voi lăuda cu alăuta cu zece coarde.
10 Tu, care[2618] dai împăraților biruința,
care ai scăpat de sabie ucigașă pe robul Tău David,
11 izbăvește-mă[2619] și scapă-mă din mâna fiilor celui străin,
a căror gură spune neadevăruri
și a căror dreaptă este o dreaptă mincinoasă!…
12 Fiii noștri sunt ca[2620] niște odrasle, care cresc în tinerețea lor;
fetele noastre, ca niște stâlpi săpați frumos, care fac podoaba caselor împărătești.
13 Grânarele noastre sunt pline și gem de tot felul de merinde;
turmele ni se înmulțesc cu miile, cu zecile de mii, în câmpiile noastre:
14 vițelele noastre sunt prăsitoare;
nu-i nicio pagubă, nicio robie,
niciun țipăt în ulițele noastre!
15 Ferice[2621] de poporul care stă astfel!
Ferice de poporul al cărui Dumnezeu este Domnul!
O cântare[2622] de laudă a lui David
Te voi înălța, Dumnezeule, Împăratul meu,
și voi binecuvânta Numele tău în veci de veci!
2 În fiecare zi Te voi binecuvânta
și voi lăuda Numele Tău în veci de veci!
3 Mare[2623] este Domnul și foarte vrednic de laudă,
și mărimea[2624] Lui este nepătrunsă.
4 Fiecare[2625] neam de om să laude lucrările Tale
și să vestească isprăvile Tale cele mari!
5 Voi spune strălucirea slăvită a măreției Tale
și voi cânta minunile Tale.
6 Oamenii vor vorbi de puterea Ta cea înfricoșată,
și eu voi povesti mărimea Ta.
7 Să se trâmbițeze aducerea-aminte de nemărginita Ta bunătate,
și să se laude dreptatea Ta!
8 Domnul este milostiv și plin de îndurare[2626],
îndelung răbdător și plin de bunătate.
9 Domnul este bun[2627] față de toți
și îndurările Lui se întind peste toate lucrările Lui.
10 Toate[2628] lucrările Tale Te vor lăuda, Doamne!
Și credincioșii Tăi Te vor binecuvânta.
11 Vor spune slava Împărăției Tale
și vor vesti puterea Ta,
12 ca să facă cunoscut fiilor oamenilor puterea Ta
și strălucirea plină de slavă a împărăției Tale.
13 Împărăția[2629] Ta este o împărăție veșnică
și stăpânirea Ta rămâne în picioare în toate veacurile.
14 Domnul sprijină pe toți cei ce cad
și îndreaptă[2630] pe cei încovoiați.
15 Ochii[2631] tuturor nădăjduiesc în Tine,
și Tu[2632] le dai hrana la vreme.
16 Îți deschizi mâna
și[2633] saturi după dorință tot ce are viață.
17 Domnul este drept în toate căile Lui
și milostiv în toate faptele Lui.
18 Domnul este lângă[2634] toți cei ce-L cheamă,
lângă cei ce-L cheamă cu toată[2635] inima.
19 El împlinește dorințele celor ce se tem de El,
le aude strigătul și-i scapă.
20 Domnul[2636] păzește pe toți cei ce-L iubesc
și nimicește pe toți cei răi.
21 Gura mea să vestească lauda Domnului
și orice făptură să binecuvânteze Numele Lui cel sfânt în veci de veci!
1 Lăudați pe Domnul!
Laudă[2637], suflete, pe Domnul!
2 Voi lăuda pe Domnul cât[2638] voi trăi,
voi lăuda pe Dumnezeul meu cât voi fi.
3 Nu[2639] vă încredeți în cei mari,
în fiii oamenilor, în care nu este ajutor.
4 Suflarea lor trece[2640], se întorc în pământ
și în aceeași zi le pier și planurile[2641] lor.
5 Ferice[2642] de cine are ca ajutor pe Dumnezeul lui Iacov,
ferice de cine-și pune nădejdea în Domnul, Dumnezeul său!
6 El[2643] a făcut cerurile și pământul,
marea și tot ce este în ea.
El ține credincioșia în veci.
7 El[2644] face dreptate celor asupriți;
dă[2645] pâine celor flămânzi.
Domnul[2646] izbăvește pe prinșii de război;
8 Domnul[2647] deschide ochii orbilor;
Domnul[2648] îndreaptă pe cei încovoiați;
Domnul iubește pe cei neprihăniți.
9 Domnul[2649] ocrotește pe cei străini,
sprijină pe orfan și pe văduvă,
dar[2650] răstoarnă calea celor răi.
10 Domnul[2651] împărățește în veci;
Dumnezeul tău, Sioane, rămâne din veac în veac!
Lăudați pe Domnul!
1 Lăudați pe Domnul!
Căci[2652] este frumos să lăudăm pe Dumnezeul nostru,
căci este[2653] plăcut și se cuvine să-L lăudăm[2654].
2 Domnul zidește[2655] iarăși Ierusalimul,
strânge[2656] pe surghiuniții lui Israel;
3 tămăduiește[2657] pe cei cu inima zdrobită
și le leagă rănile.
4 El socotește[2658] numărul stelelor
și le dă nume la toate.
5 Mare[2659] este Domnul nostru și puternic prin tăria[2660] Lui,
priceperea[2661] Lui este fără margini.
6 Domnul[2662] sprijină pe cei nenorociți
și doboară pe cei răi la pământ.
7 Cântați Domnului cu mulțumiri,
lăudați pe Dumnezeul nostru cu harpa!
8 El[2663] acoperă cerul cu nori,
pregătește ploaia pentru pământ
și face să răsară iarba pe munți.
9 El[2664] dă hrană vitelor
și puilor[2665] corbului când strigă.
10 Nu[2666] de puterea calului Se bucură El,
nu-Și găsește plăcerea în picioarele omului.
11 Domnul iubește pe cei ce se tem de El,
pe cei ce nădăjduiesc în bunătatea Lui.
12 Laudă pe Domnul, Ierusalime,
laudă pe Dumnezeul tău, Sioane!
13 Căci El întărește zăvoarele porților,
El binecuvântează pe fiii tăi în mijlocul tău;
14 El[2667] dă pace ținutului tău
și te satură cu cel mai bun grâu[2668].
15 El[2669] Își trimite poruncile pe pământ,
Cuvântul Lui aleargă cu iuțeală mare.
16 El[2670] dă zăpada ca lâna,
El presară bruma albă ca cenușa.
17 El Își azvârle gheața în bucăți:
cine poate sta înaintea frigului Său?
18 El[2671] Își trimite Cuvântul Său și le topește;
pune să sufle vântul Lui, și apele curg.
19 El[2672] descoperă lui Iacov Cuvântul Său,
lui Israel legile[2673] și poruncile Sale.
20 El n-a[2674] lucrat așa cu toate neamurile
și ele nu cunosc poruncile Lui.
Lăudați pe Domnul!
1 Lăudați pe Domnul!
Lăudați pe Domnul din înălțimea cerurilor,
lăudați-L în locurile cele înalte!
2 Lăudați-L[2675], toți îngerii Lui!
Lăudați-L, toate oștirile Lui!
3 Lăudați-L, Soare și Lună,
Lăudați-L, toate stelele luminoase!
4 Lăudați-L, cerurile[2676] cerurilor,
și voi, ape[2677], care sunteți mai presus de ceruri!
5 Să laude Numele Domnului,
căci[2678] El a poruncit și au fost făcute,
6 le-a[2679] întărit pe veci de veci;
le-a dat legi și nu le va călca.
7 Lăudați pe Domnul de jos de pe pământ,
balauri[2680] de mare și adâncuri toate;
8 foc și grindină, zăpadă și ceață,
vânturi năpraznice, care[2681] împliniți poruncile Lui,
9 munți[2682] și dealuri toate,
pomi roditori și cedri, toți,
10 fiare și vite, toate,
târâtoare și păsări înaripate,
11 împărați ai pământului și popoare toate,
voievozi și toți judecătorii pământului,
12 tineri și tinere,
bătrâni și copii!
13 Să laude Numele Domnului!
Căci numai Numele[2683] Lui este înălțat:
măreția[2684] Lui este mai presus de pământ și ceruri.
14 El[2685] a înălțat tăria poporului Său:
iată o pricină de laudă[2686] pentru toți credincioșii Lui,
pentru copiii lui Israel, popor[2687] de lângă El.
Lăudați pe Domnul!
1 Lăudați pe Domnul!
Cântați[2688] Domnului o cântare nouă,
cântați laudele Lui în adunarea credincioșilor Lui!
2 Să se bucure Israel de Cel ce l-a făcut[2689],
să se veselească fiii Sionului de Împăratul[2690] lor!
3 Să laude[2691] Numele Lui cu jocuri,
să-L laude cu toba și cu harpa!
4 Căci Domnul[2692] are plăcere de poporul Său
și slăvește[2693] pe cei nenorociți mântuindu-i.
5 Să salte de bucurie credincioșii Lui îmbrăcați în slavă,
să scoată strigăte[2694] de bucurie în așternutul lor!
6 Laudele lui Dumnezeu să fie în gura lor
și sabia[2695] cu două tăișuri, în mâna lor,
7 ca să facă răzbunare asupra neamurilor
și să pedepsească popoarele;
8 să lege pe împărații lor cu lanțuri
și pe mai-marii lor cu obezi de fier,
9 ca[2696] să aducă la îndeplinire împotriva lor judecata scrisă!
Aceasta[2697] este o cinste pentru toți credincioșii Lui.
Lăudați pe Domnul!
1 Lăudați pe Domnul!
Lăudați pe Dumnezeu în Locașul Lui cel Sfânt,
lăudați-L în întinderea cerului, unde se arată puterea Lui!
2 Lăudați-L[2698] pentru isprăvile Lui cele mari,
lăudați-L după mărimea[2699] Lui nemărginită!
3 Lăudați-L[2700] cu sunet de trâmbiță,
lăudați-L cu alăuta și harpa!
4 Lăudați-L cu[2701] timpane și cu jocuri,
lăudați-L cântând cu instrumente cu[2702] coarde și cu cavalul!
5 Lăudați-L cu[2703] chimvale sunătoare,
lăudați-L cu chimvale zăngănitoare!
6 Tot ce are suflare să laude pe Domnul!
Lăudați pe Domnul!
- ↑ Prov 4.14 15
- ↑ Ps 26.4; Ier 15.17
- ↑ Ps 119.35 47 92
- ↑ Ios 1.8; Ps 119.1 97
- ↑ Ier 17.8; Ezec 47.12
- ↑ Gen 39.3 23; Ps 128.2; Isa 3.10
- ↑ Iov 21.18; Ps 35.5; Isa 17.13; 29.5; Osea 13.3
- ↑ Ps 37.18; Zah 1.7; Ioan 10.14; 2 Tim 2.19
- ↑ Ps 46.6; Fapte 4.25 26
- ↑ Ps 45.7; Ioan 1.41
- ↑ Ier 5.5; Luca 19.14
- ↑ Ps 11.4
- ↑ Ps 37.13; 59.8; Prov 1.26
- ↑ 2 Sam 5.7
- ↑ Ps 11.4
- ↑ Ps 22.27; 72.8; 89.27; Dan 7.13 14; Ioan 17.4 5; 19.15
- ↑ Ps 89.23; Apoc 2.27; 12.5
- ↑ Evr 12.28
- ↑ Fil 2.12
- ↑ Gen 41.40; 1 Sam 10.1; Ioan 5.23
- ↑ Apoc 6.16 17
- ↑ Ps 34.8; 84.12; Prov 16.20; Isa 30.18; Ier 17.7; Rom 9.33; 10.11; 1 Pet 2.6
- ↑ 2 Sam 15.16-18
- ↑ 2 Sam 16.8; Ps 71.11
- ↑ Gen 15.1; Ps 28.8; 119.114
- ↑ Ps 27.6
- ↑ Ps 34.4
- ↑ Ps 2.6; 43.3; 99.9
- ↑ Lev 26.6; Ps 4.8; Prov 3.24
- ↑ Ps 27.3
- ↑ Ps 27.3
- ↑ Prov 21.31; Isa 43.11; Ier 3.23; Osea 13.4; Iona 2.9; Apoc 7.10; 19.1
- ↑ 2 Tim 2.19; 2 Pet 2.9
- ↑ Efes 4.26
- ↑ Ps 77.6; 2 Cor 13.5
- ↑ Deut 33.10; Ps 50.14; 51.19; 2 Sam 15.12
- ↑ Ps 37.3; 62.8
- ↑ Num 6.26; Ps 80.3 7 19; 119.135
- ↑ Isa 9.3
- ↑ Iov 11.18 19; Ps 3.5
- ↑ Lev 25.18 19; 26.5; Deut 12.10
- ↑ Ps 3.4
- ↑ Ps 65.2
- ↑ Ps 30.5; 88.13; 130.6
- ↑ Hab 1.13
- ↑ Apoc 21.8
- ↑ Ps 55.23
- ↑ 1 Împ 8.29 30 35 38; Ps 28.2; 132.7; 138.2
- ↑ Ps 25.5
- ↑ Ps 25.4; 27.11
- ↑ Luca 11.44; Rom 3.13
- ↑ Ps 62.4
- ↑ Ps 25.5
- ↑ Isa 65.13
- ↑ Ps 115.13
- ↑ Ps 38.1; Ier 10.24; 46.28
- ↑ Ps 41.4
- ↑ Osea 6.1
- ↑ Ps 90.13
- ↑ Ps 30.9; 88.11; 115.17; 118.17; Isa 38.18
- ↑ Iov 17.7; Ps 31.9; 38.10; 88.9; Plâng 5.17
- ↑ Ps 119.115; Mat 7.23; 25.41; Luca 13.27
- ↑ Ps 3.4
- ↑ Ps 31.15
- ↑ Isa 38.13
- ↑ Ps 50.22
- ↑ 2 Sam 16.7 8
- ↑ 1 Sam 24.11
- ↑ 1 Sam 24.7; 26.9
- ↑ 2 Sam 16.7 8
- ↑ Ps 44.23
- ↑ Ps 18.20; 35.24
- ↑ 1 Sam 16.7; 1 Cron 28.9; Ps 139.1; Ier 11.20; 17.10; 20.12; Apoc 2.23
- ↑ Ps 125.4
- ↑ Deut 32.41
- ↑ Deut 32.23 42; Ps 64.7
- ↑ Iov 15.35; Isa 33.11; 59.4; Iac 1.15
- ↑ Estera 7.10; Iov 4.8; Ps 9.15; 10.2; 35.8; 94.23; 141.10; Prov 5.22; 26.27; Ecl 10.8
- ↑ 1 Împ 2.32; Estera 9.25
- ↑ Ps 148.13
- ↑ Ps 113.4
- ↑ Mat 11.25; 21.16; 1 Cor 1.27
- ↑ Ps 44.14
- ↑ Ps 111.2
- ↑ Iov 7.17; Ps 144.3; Evr 2.6
- ↑ Gen 1.26 28
- ↑ 1 Cor 15.27; Evr 2.8
- ↑ Ps 8.1
- ↑ Ps 5.11
- ↑ Ps 56.2; 83.18
- ↑ Deut 9.14; Prov 10.7
- ↑ Ps 102.12 26; Evr 1.11
- ↑ Ps 96.13; 98.9
- ↑ Ps 32.7; 37.39; 46.1; 91.2
- ↑ Ps 91.14
- ↑ Ps 107.22
- ↑ Gen 9.5
- ↑ Ps 13.5; 20.5; 35.9
- ↑ Ps 7.15 16; 35.8; 57.6; 94.23; Prov 5.22; 22.8; 26.27
- ↑ Exod 7.5; 14.4 10 31
- ↑ Ps 19.14; 92.3
- ↑ Iov 8.13; Ps 50.22
- ↑ Ps 9.12; Ps 12.5
- ↑ Prov 23.18; 24.14
- ↑ Ps 7.16; 9.15 16; Prov 5.22
- ↑ Ps 94.4
- ↑ Prov 28.4; Rom 1.32
- ↑ Ps 14.2
- ↑ Ps 14.1; 53.1
- ↑ Prov 24.7; Isa 26.11
- ↑ Ps 12.5
- ↑ Ps 30.6; Ecl 8.11; Isa 56.12
- ↑ Apoc 18.7
- ↑ Rom 3.14
- ↑ Iov 20.12
- ↑ Ps 12.2
- ↑ Rom 3.14
- ↑ Ps 17.11
- ↑ Ps 17.12; Mica 7.2
- ↑ Iov 22.13; Ps 73.11; 94.7; Ezec 8.12; 9.9
- ↑ Mica 5.9
- ↑ Mica 5.9
- ↑ Ps 68.5; Osea 14.3
- ↑ Ps 37.17
- ↑ Ps 29.10; 145.13; 146.10; Ier 10.10; Plâng 5.19; Dan 4.34; 6.26; 1 Tim 1.17
- ↑ 1 Cron 29.18
- ↑ Ps 82.3; Isa 11.4
- ↑ Ps 56.11
- ↑ 1 Sam 26.19 20
- ↑ Ps 64.3 4
- ↑ Ps 21.12
- ↑ Ps 82.5
- ↑ Hab 2.20
- ↑ Ps 2.4; Isa 66.1; Mat 5.34; 23.22; Fapte 7.49; Apoc 4.2
- ↑ Ps 33.13; 34.15 16; 66.7
- ↑ Gen 22.1; 1.12
- ↑ Gen 19.24; Ezec 38.22
- ↑ 1 Sam 1.4; 9.23; Ps 75.8
- ↑ Ps 45.7; 146.8
- ↑ Iov 36.7; Ps 33.18; 34.15; 1 Pet 3.12
- ↑ Isa 57.1; Mica 7.2
- ↑ Ps 10.7
- ↑ Ps 28.3; 62.4; Ier 9.8; Rom 16.18
- ↑ 1 Sam 2.3; Ps 17.10; Dan 7.8 25
- ↑ Exod 3.7 8; Isa 33.10
- ↑ Ps 10.5
- ↑ 2 Sam 22.31; Ps 18.30; 19.8; 119.140; Prov 30.5
- ↑ Deut 31.17; Iov 13.24; Ps 44.24; 88.14; 89.46; Isa 59.2
- ↑ Ezra 9.8
- ↑ Ier 51.39
- ↑ Ps 25.2; 35.19; 38.16
- ↑ Ps 33.21
- ↑ Ps 116.7; 119.17
- ↑ Ps 10.4; 53.1
- ↑ Gen 6.11 12; Rom 3.10
- ↑ Ps 33.13; 102.19
- ↑ Rom 3.10-12
- ↑ Rom 3.10-12
- ↑ Ps 79.6; Isa 64.7
- ↑ Ps 9.9; 142.5
- ↑ Ps 53.6
- ↑ Rom 3.10-12
- ↑ Ps 24.3
- ↑ Ps 2.6; 3.4
- ↑ Isa 33.15
- ↑ Zah 8.16; Efes 4.25
- ↑ Lev 19.16; Ps 34.13
- ↑ Exod 23.1
- ↑ Estera 3.2
- ↑ Iuda 11.35
- ↑ Exod 22.25; Lev 25.36; Deut 23.19; Ezec 18.8; 22.12
- ↑ Exod 23.8; Deut 16.19
- ↑ Ps 16.8; 2 Pet 1.10
- ↑ Ps 25.20
- ↑ Iov 22.2 3; 35.7 8; Ps 50.9; Rom 11.35
- ↑ Exod 23.13; Ios 23.7; Osea 2.16 17
- ↑ Deut 32.9; Ps 73.26; 119.57; 142.5; Ier 10.16; Plâng 3.24
- ↑ Ps 11.6
- ↑ Ps 17.3
- ↑ Fapte 2.25
- ↑ Ps 73.23; 110.5; 121.5
- ↑ Ps 15.5
- ↑ Ps 30.12; 57.8
- ↑ Ps 49.15; Fapte 2.27 31; 13.35
- ↑ Lev 19.28; Num 6.6
- ↑ Mat 7.14
- ↑ Ps 17.15; 21.6; Mat 5.8; 1 Cor 13.12; 1 Ioan 3.2
- ↑ Ps 36.8
- ↑ Ps 16.7
- ↑ Iov 23.10; Ps 26.2; 66.10; 139.2; Zah 13.9; Mal 3.2 3; 1 Pet 1.7
- ↑ Ps 119.133
- ↑ Ps 116.2
- ↑ Ps 31.21
- ↑ Deut 32.10; Zah 2.8
- ↑ Rut 2.12; Ps 36.7; 57.1; 61.4; 63.7; 91.1 4; Mat 23.37
- ↑ Deut 32.15; Iov 15.27; Ps 73.7; 119.70
- ↑ 1 Sam 2.3; Ps 31.18
- ↑ 1 Sam 23.26
- ↑ Ps 10.8-10
- ↑ Isa 10.5
- ↑ 1 Sam 23.26
- ↑ 1 Ioan 3.2
- ↑ Ps 4.6 7; 16.11; 65.4
- ↑ Ps 144.1
- ↑ 1 Ioan 3.2
- ↑ Ps 76.4
- ↑ Ps 116.3
- ↑ Fapte 4.31
- ↑ Ps 144.5
- ↑ Ps 99.1
- ↑ Ps 104.3
- ↑ Ps 99.1
- ↑ Ps 97.3
- ↑ Ps 97.3
- ↑ Ios 10.10; Ps 144.6; Isa 30.30
- ↑ Exod 15.8; Ps 106.9
- ↑ Ps 144.7
- ↑ Ps 31.8; 118.5
- ↑ 1 Sam 24.19
- ↑ 1 Sam 26.23
- ↑ 1 Împ 8.32
- ↑ Lev 26.23 24 27 28; Prov 3.34
- ↑ Ps 101.1; Prov 6.17
- ↑ Iov 18.6
- ↑ Deut 32.4; Dan 4.37; Apoc 15.3
- ↑ Ps 12.6; 119.140; Prov 30.5
- ↑ Ps 17.7
- ↑ Deut 32.31 39; 1 Sam 2.2; Ps 86.8; Isa 45.5
- ↑ Ps 91.2
- ↑ 2 Sam 2.18; Hab 3.19
- ↑ Deut 32.13; 33.29
- ↑ Cetățuile de pe munți.
- ↑ Ps 144.1
- ↑ Prov 4.12
- ↑ Iov 27.9; 35.12; Prov 1.28; Isa 1.15; Ier 11.11; 14.12; Ezec 8.18; Mica 3.4; Zah 7.13
- ↑ Zah 10.5
- ↑ 2 Sam 2.9 10; 3.1
- ↑ 2 Sam 8
- ↑ Isa 52.15; 55.5
- ↑ Deut 33.29; Ps 66.3; 81.15
- ↑ Mica 7.17
- ↑ Ps 47.3
- ↑ 2 Sam 2.9 10; 3.1
- ↑ Rom 15.9
- ↑ Ps 144.10
- ↑ 2 Sam 7.13
- ↑ Gen 1.6; Isa 40.22; Rom 1.19 20
- ↑ Rom 10.18
- ↑ Ecl 1.5
- ↑ Ps 111.7
- ↑ Ps 12.6
- ↑ Ps 13.3
- ↑ Ps 119.72 127; Prov 8.10 11 19
- ↑ Ps 119.103
- ↑ Prov 29.18
- ↑ Ps 40.12
- ↑ Lev 4.2
- ↑ Ps 90.8
- ↑ Gen 20.6; 1 Sam 25.32-34 39
- ↑ Ps 119.133; Rom 6.12 14
- ↑ Ps 51.15
- ↑ Isa 43.14; 44.6; 47.4; 1 Tes 1.10
- ↑ Prov 18.10
- ↑ 1 Împ 6.16; 2 Cron 20.8; Ps 73.17
- ↑ Ps 21.2
- ↑ Ps 9.14
- ↑ Exod 17.15; Ps 60.4
- ↑ Ps 2.2
- ↑ Ps 33.16 17; Prov 21.31; Isa 31.1
- ↑ 2 Cron 32.8
- ↑ Ps 33.16 17; Prov 21.31; Isa 31.1
- ↑ Ps 20.4 5
- ↑ 2 Sam 12.30; 1 Cron 20.2
- ↑ Ps 61.5 6
- ↑ 2 Sam 7.19; Ps 91.16
- ↑ Ps 16.11; 45.7; Fapte 2.28
- ↑ Ps 16.8
- ↑ 1 Sam 31.3
- ↑ Mal 4.1
- ↑ Ps 56.1 2
- ↑ Ps 18.8; Isa 26.11
- ↑ Ps 2.1
- ↑ Mat 27.46; Marc 15.34
- ↑ Evr 5.7
- ↑ Deut 10.21
- ↑ Ps 25.2 3; 31.1; 71.1; Isa 49.23; Rom 9.33
- ↑ Iov 25.6; Isa 41.14
- ↑ Isa 53.3
- ↑ Mat 27.39; Marc 15.29; Luca 23.35
- ↑ Iov 16.4; Ps 109.25
- ↑ Mat 27.43
- ↑ Ps 91.14
- ↑ Ps 71.6
- ↑ Isa 46.3; 49.1
- ↑ Deut 32.14; Ps 68.30; Ezec 39.18; Amos 4.1
- ↑ Iov 16.10; Ps 35.21; Plâng 2.16; 3.46
- ↑ Dan 5.6
- ↑ Ios 7.5; Iov 23.16
- ↑ Prov 17.22
- ↑ Iov 29.10; Plâng 4.4; Ioan 19.28
- ↑ Apoc 22.15
- ↑ Mat 27.35; Marc 15.24; Luca 23.33; Ioan 19.23 37; 20.25
- ↑ Luca 23.27 35
- ↑ Luca 23.34; Ioan 19.23 24
- ↑ Ps 22.16
- ↑ Ps 35.17
- ↑ 2 Tim 4.17
- ↑ Isa 34.7; Fapte 4.27
- ↑ Ps 40.9; Evr 2.12
- ↑ Ioan 20.17; Rom 8.29
- ↑ Ps 135.19 20
- ↑ Evr 5.7
- ↑ Ps 35.18; 40.9 10; 111.1
- ↑ Ps 66.13; 116.14; Ecl 5.4
- ↑ Lev 7.11 12 15 16; Ps 69.32; Isa 65.13
- ↑ Ioan 6.51
- ↑ Ps 2.8; 72.11; 86.9; 98.3; Isa 49.6
- ↑ Ps 96.7
- ↑ Ps 47.8; Obad 21; Zah 14.9; Mat 6.13
- ↑ Ps 45.12
- ↑ Isa 26.19; 2.10
- ↑ Ps 87.6
- ↑ Ps 78.6; 86.9; 102.18
- ↑ Isa 60.3; Rom 3.21 22
- ↑ Isa 40.11; Ier 23.4; Ezec 34.11 12 23; Ioan 10.11; 1 Pet 2.25; Apoc 7.17
- ↑ Fil 4.19
- ↑ Ezec 34.14
- ↑ Apoc 7.17
- ↑ Ezec 34.14
- ↑ Iov 3.5; 10.21 22; 24.17; Ps 44.19
- ↑ Ps 3.6; 27.1; 118.6
- ↑ Isa 43.2
- ↑ Ps 104.15
- ↑ Ps 92.10
- ↑ Exod 9.29; 19.5; Deut 10.14; Iov 41.11; Ps 50.12; 1 Cor 10.26 28
- ↑ Gen 1.9; Iov 38.6; Ps 104.5; 136.6; 2 Pet 3.5
- ↑ Ps 15.1
- ↑ Isa 33.15 16
- ↑ Iov 17.9; 1 Tim 2.8
- ↑ Mat 5.8
- ↑ Ps 15.4
- ↑ Ps 27.8; 105.4
- ↑ Isa 26.2
- ↑ Ps 97.6; Hag 2.7; Mal 3.1; 1 Cor 2.8
- ↑ Ps 86.4; 143.8; Plâng 3.41
- ↑ Ps 22.5; 31.1; 34.8; Isa 28.16; 49.23; Rom 10.11
- ↑ Ps 13.4
- ↑ Exod 33.13; Ps 5.8; 27.11; 86.11; 119.1; 143.8 10
- ↑ Ps 103.17; 106.1; 107.1; Isa 63.15; Ier 33.11
- ↑ Iov 13.26; 20.11; Ier 3.25
- ↑ Ps 51.1
- ↑ Ps 31.3; 79.9; 109.21; 143.11
- ↑ Rom 5.20
- ↑ Ps 37.23
- ↑ Prov 19.23
- ↑ Ps 37.11 22 29
- ↑ Prov 3.32; Ioan 7.17; 15.15
- ↑ Ps 141.8
- ↑ Ps 69.16; 86.16
- ↑ 2 Sam 16.12
- ↑ Ps 25.2
- ↑ Ps 130.8
- ↑ Ps 7.8
- ↑ Ps 26.11; 2 Împ 20.3; Prov 20.7
- ↑ Ps 28.7; 31.14; Prov 29.25
- ↑ Ps 7.9; 17.3; 66.10; 139.23; Zah 13.9
- ↑ 2 Împ 20.3
- ↑ Ps 1.1; Ier 15.17
- ↑ Ps 31.6; 139.21 22
- ↑ Ps 1.1
- ↑ Exod 30.19 20; Ps 73.13; 1 Tim 2.8
- ↑ Ps 27.4
- ↑ 1 Sam 25.29; Ps 28.3
- ↑ Exod 23.8; Deut 16.19; 1 Sam 8.3; Isa 33.15
- ↑ Ps 26.1
- ↑ Ps 40.2
- ↑ Ps 27.11
- ↑ Ps 22.22; 107.32; 111.1
- ↑ Ps 84.11; Isa 60.19 20; Mica 7.8
- ↑ Exod 15.2
- ↑ Ps 62.2 6; 118.14 21; Isa 12.2
- ↑ Ps 14.4
- ↑ Ps 3.6
- ↑ Ps 26.8
- ↑ Ps 65.4; Luca 2.37
- ↑ Ps 90.17
- ↑ Ps 31.20; 83.3; 91.1; Isa 4.6
- ↑ Ps 40.2
- ↑ Ps 3.3
- ↑ Ps 24.6; 105.4
- ↑ Ps 69.17; 143.7
- ↑ Isa 49.15
- ↑ Ps 25.4; 86.11; 119.1
- ↑ Ps 35.25
- ↑ 1 Sam 22.9; 2 Sam 16.7 8; Ps 35.11
- ↑ Fapte 9.1
- ↑ Ps 56.13; 116.9; 142.5; Ier 11.19; Ezec 26.20
- ↑ Ps 31.24; 62.1 5; 130.5; Isa 25.9; Hab 2.3
- ↑ Ps 83.1
- ↑ Ps 88.4; 143.7
- ↑ 1 Împ 6.22 23; 8.28 29; Ps 5.7
- ↑ Ps 138.2
- ↑ Ps 26.9
- ↑ Ps 12.2; 55.21; 62.4; Ier 9.8
- ↑ 2 Tim 4.14; Apoc 18.6
- ↑ Iov 34.27; Isa 5.12
- ↑ Ps 18.2
- ↑ Ps 13.5; 22.4
- ↑ Ps 20.6
- ↑ Deut 9.29; 1 Împ 8.51 53
- ↑ Ezra 1.4
- ↑ 1 Cron 16.28 29; Ps 96.7 8 9
- ↑ 2 Cron 20.21
- ↑ 1 Cron 16.28 29; Ps 96.7 8 9
- ↑ Isa 2.13
- ↑ Ps 114.4
- ↑ Deut 3.9
- ↑ Num 13.26
- ↑ Iov 39.1 2 3
- ↑ Gen 6.17; Iov 38.8 25; Ps 10.16
- ↑ Ps 28.8
- ↑ Ps 28.9
- ↑ Ps 25.2; 35.19 24
- ↑ Ps 6.2; 103.3
- ↑ Ps 86.13
- ↑ Ps 28.1
- ↑ 1 Cron 16.4; Ps 97.12
- ↑ Ps 103.9; Isa 26.20; 54.7 8; 2 Cor 4.17
- ↑ Ps 63.3
- ↑ Ps 126.5
- ↑ Iov 29.18
- ↑ Ps 104.29
- ↑ Iov 29.18
- ↑ 2 Sam 6.14; Isa 61.3; Ier 31.4
- ↑ Ps 22.5; 25.2; 71.1; Isa 49.23
- ↑ Ps 143.1
- ↑ Ps 71.2
- ↑ Ps 18.2
- ↑ Ps 23.3; 25.11
- ↑ Luca 23.46; Fapte 7.59
- ↑ Iona 2.8
- ↑ Ioan 10.27
- ↑ Deut 32.30; 1 Sam 17.46; 24.18
- ↑ Ps 4.1; 18.19
- ↑ Ps 6.7
- ↑ Ps 32.3; 102.3
- ↑ Ps 41.8; Isa 53.4
- ↑ Iov 19.13; Ps 38.11; 88.8 18
- ↑ Ps 64.8
- ↑ Ps 88.4 5
- ↑ Ier 20.10
- ↑ Ier 6.25; 20.3; Plâng 2.22
- ↑ Mat 27.1
- ↑ Num 6.25 26; Ps 4.6; 67.1
- ↑ Ps 25.2
- ↑ 1 Sam 2.9; Ps 115.17
- ↑ Ps 12.3
- ↑ 1 Sam 2.3; Ps 94.4; Iuda 15
- ↑ Isa 64.4; 1 Cor 2.9
- ↑ Ps 27.5; 32.7
- ↑ Iov 5.21
- ↑ Ps 27.5; 32.7
- ↑ 1 Sam 23.7
- ↑ 1 Sam 23.26; Ps 116.11
- ↑ Isa 38.11 12; Plâng 3.54; Iona 2.4
- ↑ Ps 34.9
- ↑ Ps 27.14
- ↑ Ps 85.2; Rom 4.6 7 8
- ↑ 2 Cor 5.19
- ↑ Ioan 1.47
- ↑ 1 Sam 5.6 11; Iov 33.7; Ps 38.2
- ↑ 2 Cor 5.19
- ↑ 1 Tim 1.16
- ↑ Isa 55.6; Ioan 7.34
- ↑ Ps 9.9; 27.5; 31.20; 119.114
- ↑ Exod 15.1; Iuda 5.1; 2 Sam 22.1
- ↑ Prov 26.3; Iac 3.3
- ↑ Iov 35.11
- ↑ Prov 13.21; Rom 2.9
- ↑ Ps 34.8; 84.12; Prov 16.20; Ier 17.7
- ↑ Ps 64.10; 68.3
- ↑ Ps 32.11; 97.12
- ↑ Ps 147.1
- ↑ Ps 92.3; 144.9
- ↑ Ps 96.1; 98.1; 144.9; 149.1; Isa 42.10; Apoc 5.9
- ↑ Ps 11.7; 45.7
- ↑ Ps 119.64
- ↑ Gen 1.6 7; Evr 11.3; 2 Pet 3.5
- ↑ Iov 26.13
- ↑ Gen 2.1
- ↑ Gen 1.9; Iov 26.10; 38.8
- ↑ Gen 1.3; Ps 148.5
- ↑ Isa 8.10; 19.3
- ↑ Iov 23.13; Prov 19.21; Isa 46.10
- ↑ Ps 65.4; 144.15
- ↑ Exod 19.5; Deut 7.6
- ↑ 2 Cron 16.9; Iov 28.24; Ps 11.4; 14.2; Prov 15.3
- ↑ Iov 34.21; Ier 32.19
- ↑ Ps 44.6
- ↑ Ps 20.7; 147.10; Prov 21.31
- ↑ Iov 36.7; Ps 34.15; 1 Pet 3.12
- ↑ Ps 147.11
- ↑ Iov 5.20; Ps 37.19
- ↑ Ps 62.1 5; 130.6
- ↑ Ps 115.9-11
- ↑ Ps 13.5; Zah 10.7; Ioan 16.22
- ↑ Efes 5.20; 1 Tes 5.18; 2 Tes 1.3; 2.13
- ↑ Ier 9.24; 1 Cor 1.31; 2 Cor 10.17
- ↑ Ps 119.74; 142.7
- ↑ Ps 69.30; Luca 1.46
- ↑ Mat 7.7; Luca 11.9
- ↑ Ps 3.4
- ↑ Ps 34.17 19; 2 Sam 22.1
- ↑ Dan 6.22; Evr 1.14
- ↑ Gen 32.1 2; 2 Împ 6.17; Zah 9.8
- ↑ 1 Pet 2.3
- ↑ Ps 2.12
- ↑ Ps 31.23
- ↑ Iov 4.10 11
- ↑ Ps 84.11
- ↑ Ps 32.8
- ↑ 1 Pet 2.22
- ↑ Ps 37.27; Isa 1.16 17
- ↑ Rom 12.18; Evr 12.14
- ↑ Iov 36.7; Ps 33.18; 1 Pet 3.12
- ↑ Ps 34.6 17
- ↑ Lev 17.10; Ier 44.11; Amos 9.4
- ↑ Prov 10.7
- ↑ Ps 34.6 15 19; Ps 145.19 20
- ↑ Ps 145.18
- ↑ Ps 51.17; Isa 57.15; 61.1; 66.2
- ↑ Prov 24.16; 2 Tim 3.11 12
- ↑ Ps 34.6 17
- ↑ Ioan 19.36
- ↑ Ps 94.23
- ↑ 2 Sam 4.9; 1 Împ 1.29; Ps 103.4; Plâng 3.58
- ↑ Ps 43.1; 119.154; Plâng 3.58
- ↑ Exod 14.25
- ↑ Isa 42.13
- ↑ Ps 35.26; Ps 40.14 15; 70.2 3
- ↑ Ps 129.5
- ↑ Iov 21.18; Ps 1.4; 83.13; Isa 29.5; Osea 13.3
- ↑ Ps 73.18; Ier 23.12
- ↑ Ps 9.15
- ↑ 1 Tes 5.3
- ↑ Ps 7.15 16; 57.6; 141.9 10; Prov 5.22
- ↑ Ps 13.5
- ↑ Ps 51.8
- ↑ Exod 15.11; Ps 71.19
- ↑ Ps 27.12
- ↑ Ps 38.20; 109.3-5; Ier 18.20; Ioan 10.32
- ↑ Iov 30.25; Ps 69.10 11
- ↑ Mat 10.13; Luca 10.6
- ↑ Iov 30.1 8 12
- ↑ Iov 16.9
- ↑ Iov 16.9; Ps 37.12; Plâng 2.16
- ↑ Hab 1.13
- ↑ Ps 22.25 31; 40.9 10; 111.1
- ↑ Ps 13.4; 25.2; 38.16
- ↑ Ps 69.4; 109.3; 119.161; Plâng 3.52; Ioan 15.25
- ↑ Iov 15.12; Prov 6.13; 10.10
- ↑ Ps 22.13
- ↑ Ps 40.15; 54.7; 70.3
- ↑ Exod 3.7; Fapte 7.34
- ↑ Ps 28.1; 83.1
- ↑ Ps 10.1; 22.11 19; 38.21; 71.12
- ↑ Ps 44.23; 80.2
- ↑ Ps 26.1
- ↑ 2 Tes 1.6
- ↑ Ps 35.19
- ↑ Ps 27.12; 70.3; 140.8
- ↑ Plâng 2.16
- ↑ Ps 35.4; Ps 40.14
- ↑ Ps 109.29; 132.18
- ↑ Ps 38.16
- ↑ Rom 12.15; 1 Cor 12.26
- ↑ Ps 70.4
- ↑ Ps 149.4
- ↑ Ps 50.15; 51.14; 71.24
- ↑ Rom 3.18
- ↑ Deut 29.19; Ps 10.3; 49.18
- ↑ Ps 12.2
- ↑ Ier 4.22
- ↑ Prov 4.16; Mica 2.1
- ↑ Isa 65.2
- ↑ Ps 57.10; 108.4
- ↑ Iov 11.8; Ps 77.19; Rom 11.33
- ↑ Iov 7.20; Ps 145.9; 1 Tim 4.10
- ↑ Ps 31.19
- ↑ Rut 2.12; Ps 17.8; 91.4
- ↑ Ps 65.4
- ↑ Iov 20.17; Apoc 22.1
- ↑ Ps 16.11
- ↑ Ier 2.13; Ioan 4.10 14
- ↑ 1 Pet 2.9
- ↑ Ier 22.16
- ↑ Ps 7.10; 94.15; 97.11
- ↑ Ps 1.5
- ↑ Ps 37.7; Ps 73.3; Prov 23.17; 24.1 19
- ↑ Ps 90.5 6
- ↑ Isa 58.14
- ↑ Ps 55.22; Prov 16.8; Mat 6.25; Luca 12.22; 1 Pet 5.7
- ↑ Iov 11.17; Mica 7.9
- ↑ Ps 62.1
- ↑ Isa 30.15; Plâng 3.26
- ↑ Ps 37.1 8; Ier 12.1
- ↑ Ps 73.3; Efes 4.26
- ↑ Iov 27.13 14
- ↑ Ps 37.11 22 29; Isa 57.13
- ↑ Evr 10.36 37
- ↑ Iov 7.10; 20.9
- ↑ Mat 5.5
- ↑ Ps 35.16
- ↑ Ps 2.4
- ↑ 1 Sam 26.10
- ↑ Mica 5.6
- ↑ Prov 15.16; 16.8; 1 Tim 6.6
- ↑ Iov 38.15; Ps 10.15; Ezec 30.21
- ↑ Ps 1.6
- ↑ Isa 60.21
- ↑ Iov 5.20; Ps 33.19
- ↑ Ps 102.3
- ↑ Ps 112.5 9
- ↑ Prov 3.33
- ↑ Ps 37.9
- ↑ 1 Sam 2.9; Prov 16.9
- ↑ Ps 34.19 20; 40.2; 91.12; Prov 24.16; Mica 7.8; 2 Cor 4.9
- ↑ Iov 15.23; Ps 59.15; 109.10
- ↑ Deut 15.8 10; Ps 112.5 9
- ↑ Ps 34.14; Isa 1.16 17
- ↑ Ps 11.7
- ↑ Ps 21.10; Prov 2.22; Isa 14.20
- ↑ Prov 2.21
- ↑ Mat 12.35
- ↑ Deut 6.6; Ps 40.8; 119.98; Isa 51.7
- ↑ Ps 10.8
- ↑ 2 Pet 2.9
- ↑ Ps 109.31
- ↑ Ps 37.9; Ps 27.14; Prov 20.22
- ↑ Iov 5.3
- ↑ Iov 20.5
- ↑ Isa 32.17; 57.2
- ↑ Ps 1.4; 52.5
- ↑ Ps 3.8
- ↑ Ps 9.9
- ↑ Isa 31.5
- ↑ 1 Cron 5.20; Dan 3.17 28; 6.23
- ↑ Ps 6.1
- ↑ Iov 6.4
- ↑ Ps 32.4
- ↑ Ps 6.2
- ↑ Ezra 9.6; Ps 40.12
- ↑ Mat 11.28
- ↑ Ps 35.14
- ↑ Iov 30.28; Ps 42.9; 43.2
- ↑ Iov 7.5
- ↑ Ps 38.3
- ↑ Iov 3.24; Ps 22.1; Isa 59.11
- ↑ Ps 6.7; 88.9
- ↑ Ps 31.11
- ↑ Luca 10.31 32
- ↑ Luca 23.49
- ↑ 2 Sam 17.1-3
- ↑ 2 Sam 16.7 8
- ↑ Ps 35.20
- ↑ 2 Sam 16.10
- ↑ Ps 39.2 9
- ↑ 2 Sam 16.12; Ps 39.7
- ↑ Ps 13.4
- ↑ Ps 35.26
- ↑ Deut 32.35
- ↑ Ps 32.5; Prov 28.13
- ↑ 2 Cor 7.9 10
- ↑ Ps 35.19
- ↑ Ps 35.12
- ↑ 1 Pet 3.13; Ioan 3.12
- ↑ Ps 35.22
- ↑ Ps 27.1; 62.2 6; Isa 12.2
- ↑ 1 Împ 2.4; 2 Împ 10.31
- ↑ Ps 141.3; Iac 3.2
- ↑ Col 4.5
- ↑ Ps 38.13
- ↑ Ier 20.9
- ↑ Ps 90.12; 119.84
- ↑ Ps 90.4
- ↑ Ps 39.11; Ps 62.9; 144.4
- ↑ 1 Cor 7.31; Iac 4.14
- ↑ Iov 27.17
- ↑ Ps 38.15
- ↑ Ps 44.13; 79.4
- ↑ Lev 10.3; Iov 40.4 5; Ps 38.13
- ↑ 2 Sam 16.10; Iov 2.10
- ↑ Iov 9.34; 13.21
- ↑ Iov 9.34; 13.21
- ↑ Ps 39.5
- ↑ Lev 25.23; 1 Cron 29.15; Ps 119.19; 2 Cor 5.6; Evr 11.13; 1 Pet 1.11; 2.11
- ↑ Gen 47.9
- ↑ Iov 10.20 21; 14.5 6
- ↑ Iov 14.10-12
- ↑ Ps 27.14; 37.7
- ↑ Ps 69.2 14
- ↑ Ps 27.5
- ↑ Ps 37.23
- ↑ Ps 33.3
- ↑ Ps 52.6
- ↑ Ps 34.8; Ier 17.7
- ↑ Ps 101.3 7
- ↑ Ps 125.5
- ↑ Exod 15.11; Iov 5.9; 9.10; Ps 71.15; 92.5; 139.6 17
- ↑ Isa 55.8
- ↑ 1 Sam 15.22; Ps 50.8; 51.16; Isa 1.11; 66.3; Osea 6.6; Mat 9.13; 12.7; Evr 10.5
- ↑ Luca 24.44
- ↑ Ps 119.16 24 47 92; Ioan 4.34; Rom 7.22
- ↑ Ps 37.31; Ier 31.33; 2 Cor 3.3
- ↑ Ps 22.22 25; 35.18
- ↑ Ps 119.13
- ↑ Ps 139.2
- ↑ Fapte 20.20 27
- ↑ Ps 43.3; 57.3; 61.7
- ↑ Ps 38.4
- ↑ Ps 73.26
- ↑ Ps 70.1
- ↑ Ps 35.4 26; 70.2 3; 71.13
- ↑ Ps 70.3
- ↑ Ps 73.19
- ↑ Ps 70.4
- ↑ Ps 35.27
- ↑ Ps 70.5
- ↑ 1 Pet 5.7
- ↑ Prov 14.21
- ↑ Ps 27.12
- ↑ 2 Cron 30.20; Ps 6.2; 147.3
- ↑ Ps 12.2; Prov 26.24-26
- ↑ 2 Sam 15.12; Iov 19.19; Ps 55.12 13 20; Ier 20.10
- ↑ Obad 1.7; Ioan 13.18
- ↑ Iov 36.7; Ps 34.15
- ↑ Ps 106.48
- ↑ Ps 63.1; 84.2; Ioan 7.37
- ↑ 1 Tes 1.9
- ↑ Ps 80.5; 102.9
- ↑ Ps 42.10; Ps 79.10; Ps 115.2
- ↑ Iov 30.16; Ps 62.8
- ↑ Isa 30.29
- ↑ Ps 42.11; Ps 43.5
- ↑ Plâng 3.24
- ↑ Ier 4.20; Ezec 7.26
- ↑ Ps 88.7; Iona 2.3
- ↑ Lev 25.21; Deut 28.8; Ps 133.3
- ↑ Iov 35.10; Ps 32.7; 63.6; 149.5
- ↑ Ps 38.6; 43.2
- ↑ Ps 42.3; Ioel 2.17; Mica 7.10
- ↑ Ps 42.5; Ps 43.5
- ↑ Ps 26.1; 35.24
- ↑ Ps 35.1
- ↑ Ps 28.7
- ↑ Ps 42.9
- ↑ Ps 40.11; 57.3
- ↑ Ps 3.4
- ↑ Ps 42.5 11
- ↑ Exod 12.26 27; Ps 78.3
- ↑ Exod 15.17; Deut 7.1; Ps 78.55; 80.8
- ↑ Deut 8.17; Ios 24.12
- ↑ Deut 4.37; 7.7 8
- ↑ Ps 74.12
- ↑ Dan 8.4
- ↑ Ps 33.16; Osea 1.7
- ↑ Ps 40.14
- ↑ Ps 34.2; Ier 9.24; Rom 2.17
- ↑ Ps 60.1 10; 74.1; 88.14; 89.38; 108.11
- ↑ Lev 26.17; Deut 28.25; Ios 7.8 12
- ↑ Rom 8.36
- ↑ Deut 4.27; 28.64; Ps 60.1
- ↑ Isa 52.3 4; Ier 15.13
- ↑ Deut 1.28 37; Ps 79.4; 80.6
- ↑ Ier 24.9
- ↑ 2 Împ 19.21; Iov 16.4; Ps 22.7
- ↑ Ps 8.2
- ↑ Dan 9.13
- ↑ Iov 23.11; Ps 119.51 157
- ↑ Isa 34.13; 35.7
- ↑ Ps 23.4
- ↑ Iov 11.13; Ps 68.31
- ↑ Iov 31.14; Ps 139.1; Ier 17.10
- ↑ Rom 8.36
- ↑ Ps 7.6; 35.23; 59.4 5; 78.65
- ↑ Ps 44.9
- ↑ Iov 13.24; Ps 13.1; 88.14
- ↑ Ps 119.25
- ↑ Luca 4.22
- ↑ Isa 9.6
- ↑ Isa 49.2; Evr 4.12; Apoc 1.16; 19.15
- ↑ Apoc 6.2
- ↑ Ps 93.2; Evr 1.8
- ↑ Ps 33.5
- ↑ Isa 61.1
- ↑ 1 Împ 1.39 40
- ↑ Ps 21.6
- ↑ Cânt 1.3
- ↑ Cânt 6.8
- ↑ 1 Împ 2.19
- ↑ Deut 21.13
- ↑ Ps 95.6; Isa 54.5
- ↑ Ps 22.29; 72.10; Isa 49.23; 60.3
- ↑ Apoc 7.8
- ↑ Cânt 1.4
- ↑ 1 Pet 2.9; Apoc 1.6; 5.10; 20.6
- ↑ Mal 1.11
- ↑ Ps 62.7 8; 91.2; 142.5
- ↑ Deut 4.7; Ps 145.18
- ↑ Ps 93.3 4; Ier 5.22; Mat 7.25
- ↑ Isa 8.7
- ↑ Ps 48.1 8; Isa 60.14
- ↑ Deut 23.14; Isa 12.6; Ezec 43.7 9; Osea 11.9; Ioel 2.27; Țef 3.15; Zah 2.5 10 11; 8.3
- ↑ Ps 2.1
- ↑ Ios 2.9 24
- ↑ Ps 46.11; Num 14.9; 2 Cron 13.12
- ↑ Ps 66.5
- ↑ Isa 2.4
- ↑ Ps 76.3
- ↑ Ezec 39.9
- ↑ Isa 2.4
- ↑ Ps 46.7
- ↑ Isa 55.12
- ↑ Deut 7.21; Neem 1.5; Ps 76.12
- ↑ Mal 1.14
- ↑ Ps 18.47
- ↑ 1 Pet 1.4
- ↑ Ps 68.24 25
- ↑ Zah 14.9
- ↑ 1 Cor 14.15 16
- ↑ 1 Cron 16.31; Ps 93.1; 96.10; 97.1; 99.1; Apoc 19.6
- ↑ 1 Cron 16.31; Ps 93.1; 96.10; 97.1; 99.1; Apoc 19.6
- ↑ Ps 89.18
- ↑ Ps 46.4; 87.3
- ↑ Isa 2.2 3; Mica 4.1; Zah 8.3
- ↑ Ps 50.2; Ier 3.19; Plâng 2.15; Dan 8.9; 11.16
- ↑ Ezec 20.6
- ↑ Isa 14.13
- ↑ Mat 5.35
- ↑ 2 Sam 10.6 14 16 18 19
- ↑ Exod 15.15
- ↑ Osea 13.13
- ↑ Ier 18.17
- ↑ Ezec 27.26
- ↑ Ps 48.1 2
- ↑ Isa 2.2; Mica 4.1
- ↑ Ps 26.3; 40.10
- ↑ Deut 28.58; Ios 7.9; Ps 113.3; Mal 1.11 14
- ↑ Isa 58.11
- ↑ Ps 62.9
- ↑ Ps 78.2; Mat 13.35
- ↑ Ps 38.4
- ↑ Iov 31.24 25; Ps 52.7; 62.10; Marc 10.24; 1 Tim 6.17
- ↑ Mat 16.26
- ↑ Iov 36.18 19
- ↑ Ps 89.48
- ↑ Ecl 2.16
- ↑ Prov 11.4; Ecl 2.18 21
- ↑ Gen 4.17
- ↑ Ps 49.20; Ps 39.5; Ps 82.7
- ↑ Luca 12.20
- ↑ Ps 47.3; Dan 7.22; Mal 4.3; Luca 22.30; 1 Cor 6.2; Apoc 2.26; 20.4
- ↑ Iov 4.21; Ps 39.11
- ↑ Ps 56.13; Osea 13.14
- ↑ Iov 27.19
- ↑ Deut 29.19; Luca 12.19
- ↑ Gen 15.15
- ↑ Iov 33.30; Ps 56.13
- ↑ Ps 49.12
- ↑ Ecl 3.19
- ↑ Neem 9.32; Isa 9.6; Ier 32.18
- ↑ Ps 48.2
- ↑ Deut 33.2; Ps 80.1
- ↑ Lev 10.2; Num 16.35; Ps 97.3; Dan 7.10
- ↑ Deut 4.26; 31.28; 32.1; Isa 1.2; Mica 6.1 2
- ↑ Deut 33.3; Isa 13.3
- ↑ Exod 24.7
- ↑ Ps 97.6
- ↑ Ps 75.7
- ↑ Ps 81.8
- ↑ Exod 20.2
- ↑ Osea 6.6
- ↑ Isa 1.11; Ier 7.22
- ↑ Mica 6.6; Fapte 17.25
- ↑ Exod 19.5; Deut 10.14; Iov 41.11; Ps 24.1; 1 Cor 10.26 28
- ↑ Osea 14.2; Evr 13.15
- ↑ Deut 23.21; Iov 22.27; Ps 76.11; Ecl 5.4 5
- ↑ Iov 22.27; Ps 91.15; 107.6 13 19 28; Zah 13.9
- ↑ Ps 50.23; Ps 22.23
- ↑ Rom 2.21 22
- ↑ Neem 9.26
- ↑ Rom 1.32
- ↑ 1 Tim 5.22
- ↑ Ps 52.2
- ↑ Ecl 8.11 12; Isa 26.10; 57.11
- ↑ Rom 2.4
- ↑ Ps 90.8
- ↑ Iov 8.13; Ps 9.17; Isa 51.13
- ↑ Ps 27.6; Rom 12.1
- ↑ Gal 6.16
- ↑ Ps 51.9; Isa 43.25; Isa 44.22; Col 2.14
- ↑ Evr 9.14; 1 Ioan 1.7 9; Apoc 1.5
- ↑ Ps 32.5; 38.18
- ↑ Gen 20.6; 39.9; Lev 5.19; 6.2; 2 Sam 12.13
- ↑ Luca 15.21
- ↑ Rom 3.4
- ↑ Iov 14.4; Ps 58.8; Ioan 3.6; Rom 5.12; Efes 2.3
- ↑ Iov 14.4
- ↑ Iov 38.36
- ↑ Lev 14.4 6 49; Num 19.18; Evr 9.19
- ↑ Isa 1.18
- ↑ Mat 5.4
- ↑ Ier 16.17
- ↑ Ps 51.1
- ↑ Fapte 15.9; Efes 2.10
- ↑ Gen 4.14; 2 Împ 13.23
- ↑ Rom 8.9; Efes 4.30
- ↑ 2 Cor 3.1
- ↑ 2 Sam 11.17; 12.9
- ↑ Ps 35.28
- ↑ Num 15.27 30; Ps 40.6; 50.8; Isa 1.11; Ier 7.22; Osea 6.6
- ↑ Ps 34.18; Isa 57.15; 66.2
- ↑ Ps 4.5; Mal 3.3
- ↑ 1 Sam 21.7
- ↑ Ps 50.19
- ↑ Ps 57.4; 59.7; 64.3
- ↑ Ier 9.4 5
- ↑ Prov 2.22
- ↑ Iov 22.19; Ps 37.34; 40.3; 64.9; Mal 1.5
- ↑ Ps 58.10
- ↑ Ps 49.6
- ↑ Ier 11.16; Osea 14.6
- ↑ Ps 54.6
- ↑ Ps 10.4; 14.1
- ↑ Rom 3.10
- ↑ Ps 33.13
- ↑ 2 Cron 15.2; 19.3
- ↑ Ier 4.22
- ↑ Lev 26.17 36; Prov 28.1
- ↑ Ezec 6.5
- ↑ Ps 14.7
- ↑ Ps 86.14
- ↑ Ps 118.7
- ↑ Ps 89.49
- ↑ Ps 52.9
- ↑ Ps 50.10; 92.11
- ↑ Isa 38.14
- ↑ 2 Sam 16.7 8; 19.19
- ↑ Ps 16.3
- ↑ Ier 6.7
- ↑ Ps 41.9
- ↑ Ps 35.26; 38.16
- ↑ 2 Sam 15.12; 16.23; Ps 41.9; Ier 9.4
- ↑ Ps 42.4
- ↑ Num 16.30
- ↑ Dan 6.10; Luca 18.1; Fapte 3.1; 10.3 9 30; 1 Tes 5.17
- ↑ 2 Cron 32.7 8
- ↑ Deut 33.27
- ↑ Fapte 12.1
- ↑ Ps 7.4
- ↑ Ps 28.3; 57.4; 62.4; 64.3; Prov 5.3 4; 12.18
- ↑ Ps 37.5; Mat 6.25; Luca 12.22; 1 Pet 5.7
- ↑ Ps 37.24
- ↑ Ps 5.6
- ↑ Iov 15.32; Prov 10.27; Ecl 7.17
- ↑ Ps 5.1
- ↑ Ps 57.3
- ↑ Ps 56.10 11
- ↑ Ps 59.3; 140.2
- ↑ Ps 71.10
- ↑ Mal 3.16
- ↑ Rom 8.31
- ↑ Ps 56.4
- ↑ Ps 116.8
- ↑ Iov 33.30
- ↑ Ps 56.1
- ↑ Ps 17.8; 63.7
- ↑ Isa 26.20
- ↑ Ps 138.8
- ↑ Ps 144.5 7
- ↑ Ps 56.1
- ↑ Ps 40.11; 43.3; 61.7
- ↑ Prov 30.14
- ↑ Ps 55.21; 64.3
- ↑ Ps 57.11; Ps 108.5
- ↑ Ps 7.15 16; 9.15
- ↑ Ps 108.1
- ↑ Ps 16.9; 30.12; 108.1 2
- ↑ Ps 108.3
- ↑ Ps 36.5; 71.19; 103.11; 108.4
- ↑ Ps 57.5
- ↑ Ps 94.20; Isa 10.1
- ↑ Ps 51.5; Isa 48.8
- ↑ Ps 140.3; Ecl 10.11
- ↑ Ier 8.17
- ↑ Iov 4.10; Ps 3.7
- ↑ Ios 7.5; Ps 112.10
- ↑ Iov 3.16; Ecl 6.3
- ↑ Prov 10.25
- ↑ Ps 52.6; 64.10; 107.42
- ↑ Ps 68.23
- ↑ Ps 92.15
- ↑ Ps 67.4; 96.13; 98.9
- ↑ Ps 18.48
- ↑ Ps 18.48
- ↑ 1 Sam 24.11
- ↑ Ps 35.23; 44.23
- ↑ Ps 59.14
- ↑ Ps 57.4; Prov 12.18
- ↑ Ps 10.11 13; 64.5; 73.11; 94.7
- ↑ 1 Sam 19.16; Ps 2.4
- ↑ Ps 59.17; Ps 62.2
- ↑ Ps 21.3
- ↑ Ps 54.7; 92.11; 112.8
- ↑ Gen 4.12 15
- ↑ Prov 12.13; 18.7
- ↑ Ps 7.9
- ↑ Ps 83.18
- ↑ Ps 59.6
- ↑ Iov 15.23; Ps 109.10
- ↑ Ps 18.1
- ↑ Ps 59.9 10
- ↑ Ps 44.9
- ↑ 2 Cron 7.14
- ↑ Ps 71.20
- ↑ Isa 51.17 22; Ier 25.15
- ↑ Ps 20.5
- ↑ Ps 108.6
- ↑ Ps 89.35
- ↑ Ios 1.6
- ↑ Gen 12.6
- ↑ Ios 13.27
- ↑ Deut 33.17
- ↑ Gen 49.10
- ↑ 2 Sam 8.2
- ↑ 2 Sam 8.14; Ps 108.9
- ↑ 2 Sam 8.1
- ↑ Ps 60.1; Ps 44.9; Ps 108.11
- ↑ Ios 7.12
- ↑ Ps 118.8; 146.3
- ↑ Num 24.18; 1 Cron 19.13
- ↑ Isa 63.3
- ↑ Prov 18.10
- ↑ Ps 27.4
- ↑ Ps 17.8; 57.1; 91.4
- ↑ Ps 21.4
- ↑ Ps 40.11; Prov 20.28
- ↑ Ps 62.6
- ↑ Ps 37.24
- ↑ Isa 30.13
- ↑ Ps 28.3
- ↑ Ps 62.1 2
- ↑ Ier 3.23
- ↑ Ier 3.23
- ↑ Ps 18.2
- ↑ Ps 39.5 11; Isa 40.15 17; Rom 3.4
- ↑ Iov 31.25; Ps 52.7; Luca 12.15; 1 Tim 6.17
- ↑ Iov 33.14
- ↑ Apoc 19.1
- ↑ Ps 86.15; 103.8; Dan 9.9
- ↑ Iov 34.11; Prov 24.12; Ier 32.19; Ezec 7.27; 33.20; Mat 16.27; Rom 2.6; 1 Cor 3.8; 2 Cor 5.10; Efes 6.8; Col 3.25; 1 Pet 1.17; Apoc 22.12
- ↑ Ps 86.15; 103.8; Dan 9.9
- ↑ 1 Sam 4.21; 1 Cron 16.11; Ps 27.4; 78.61
- ↑ Ps 30.5
- ↑ Ps 104.33; 146.2
- ↑ Ps 36.8
- ↑ Ps 42.8; 119.55; 149.5
- ↑ Ps 61.4
- ↑ Ezec 35.5
- ↑ Deut 6.13; Isa 45.23; 65.16; Țef 1.5
- ↑ Ps 11.2; 57.4
- ↑ Ps 58.7; Ier 9.3
- ↑ Prov 1.11
- ↑ Ps 10.11; 59.7
- ↑ Ps 10.11; 59.7
- ↑ Ps 7.12 13
- ↑ Ps 31.11; 52.6
- ↑ Ps 40.3
- ↑ Ier 50.28; 51.10
- ↑ Ps 58.10; 68.3
- ↑ Isa 66.23
- ↑ Ps 38.4; 40.12
- ↑ Ps 51.2; 79.9; Isa 6.7; Evr 9.14; 1 Ioan 1.7 9
- ↑ Ps 33.12; 84.4
- ↑ Ps 4.3
- ↑ Ps 36.8
- ↑ Ps 22.27
- ↑ Ps 93.1
- ↑ Ps 89.9; 107.29; Mat 8.26
- ↑ Ps 16.10; Isa 17.12 13
- ↑ Deut 11.12
- ↑ Ps 68.9 10; 104.13; Ier 5.24
- ↑ Ps 46.4
- ↑ Isa 55.12
- ↑ Ps 100.1
- ↑ Ps 65.5
- ↑ Ps 18.44
- ↑ Ps 67.3; 117.1
- ↑ Ps 96.1 2
- ↑ Ps 46.8
- ↑ Exod 14.21
- ↑ Ios 3.14 16
- ↑ Ps 11.4
- ↑ Ps 17.3; Isa 48.10
- ↑ Zah 13.9; 1 Pet 1.6 7
- ↑ Plâng 1.13
- ↑ Isa 51.23
- ↑ Isa 43.2
- ↑ Ps 100.4; 116.14,17-19
- ↑ Ecl 5.4
- ↑ Ps 34.11
- ↑ Iov 27.9; Prov 15.29; 28.9; Isa 1.15; Ioan 9.31; Iac 4.3
- ↑ Ps 116.1 2
- ↑ Num 6.25; Ps 4.6; 31.16; 80.3 7 19; 119.135
- ↑ Fapte 18.25
- ↑ Luca 2.30 31; Tit 2.11
- ↑ Ps 96.10 13; 98.9
- ↑ Lev 26.4; Ps 85.12; Ezec 34.27
- ↑ Ps 22.27
- ↑ Num 10.35; Isa 33.3
- ↑ Isa 9.18; Osea 13.3
- ↑ Ps 57.5; Mica 1.4
- ↑ Ps 32.11; 58.10; 64.10
- ↑ Ps 66.4
- ↑ Deut 33.26; Ps 68.33
- ↑ Exod 6.3
- ↑ Ps 10.14 18; 146.9
- ↑ 1 Sam 2.5; Ps 113.9
- ↑ Ps 107.10 14; 146.7; Fapte 12.6
- ↑ Exod 13.21; Iuda 4.14; Hab 3.13
- ↑ Exod 19.16 18; Iuda 5.4; Isa 64.1 3
- ↑ Deut 11.11 12; Ezec 34.26
- ↑ Deut 26.5 9; Ps 74.19
- ↑ Num 31.8 9 54; Ios 10.16; 12.8
- ↑ Ps 81.6
- ↑ Ps 105.37
- ↑ Num 21.3; Ios 10.10; 12.1
- ↑ Ps 114.4 6
- ↑ Deut 12.5 11; 1 Împ 9.3; Ps 87.1 2; 132.13 14
- ↑ Deut 33.2; 2 Împ 6.16 17; Dan 7.10; Evr 12.22; Apoc 9.16
- ↑ Fapte 1.9; Efes 4.8
- ↑ Iuda 5.12
- ↑ Fapte 2.4 33
- ↑ 1 Tim 1.13
- ↑ Ps 78.60
- ↑ Deut 32.29; Prov 4.23; Apoc 1.18; 20.1
- ↑ Ps 110.6; Hab 3.13
- ↑ Ps 55.23
- ↑ Num 21.33
- ↑ Exod 14.22
- ↑ Ps 58.10
- ↑ 1 Împ 21.19
- ↑ 1 Cron 13.8; 15.16; Ps 47.5
- ↑ Deut 33.28; Isa 48.1
- ↑ 1 Sam 9.21
- ↑ Ps 42.8
- ↑ 1 Împ 10.10 24 25; 2 Cron 32.23; Ps 72.10; 76.11; Isa 60.16 17
- ↑ Ps 22.12
- ↑ 2 Sam 8.2 6
- ↑ Isa 19.19 21
- ↑ Ps 72.9; Isa 45.14; Țef 3.10; Fapte 8.27
- ↑ Ps 44.20
- ↑ Ps 18.10; 104.3; Ps 68.4
- ↑ Ps 29.3
- ↑ Ps 29.1
- ↑ Ps 45.4; 65.5; 66.5; 76.12
- ↑ Ps 69.2 14 15; Iona 2.5
- ↑ Ps 40.2
- ↑ Ps 6.6
- ↑ Ps 119.82 123; Isa 38.14
- ↑ Ps 35.19; Ioan 15.25
- ↑ Ps 31.11; Isa 53.3; Ioan 1.11; 7.5
- ↑ Ps 119.139; Ioan 2.17
- ↑ Ps 89.50 51; Rom 15.3
- ↑ Ps 35.13 14
- ↑ 1 Împ 9.7; Ier 24.9
- ↑ Iov 30.9; Ps 35.15 16
- ↑ Isa 49.8; 55.6; 2 Cor 6.2
- ↑ Ps 144.7
- ↑ Ps 69.1 2 15
- ↑ Num 16.33
- ↑ Ps 63.6
- ↑ Ps 25.16; 86.16
- ↑ Ps 27.9; 102.2
- ↑ Ps 22.6 7; Isa 53.3; Evr 12.2
- ↑ Ps 142.4; Isa 63.5
- ↑ Iov 16.2
- ↑ Mat 27.34 48; Marc 15.23; Ioan 19.29
- ↑ Rom 11.9 10
- ↑ Isa 6.9 10; Ioan 12.39 40
- ↑ 1 Tes 2.16
- ↑ Mat 23.38; Fapte 1.20
- ↑ 2 Cron 28.9; Zah 1.15
- ↑ Isa 53.4
- ↑ Rom 1.28
- ↑ Isa 26.10; Rom 9.31
- ↑ Exod 32.32; Fil 4.3; Apoc 3.5; 13.8
- ↑ Ezec 13.9; Luca 10.20; Evr 12.23
- ↑ Ps 28.7
- ↑ Ps 50.13 14 23
- ↑ Ps 34.2
- ↑ Ps 22.26
- ↑ Efes 3.1
- ↑ Ps 96.11; 148.1; Isa 44.23; 49.13
- ↑ Isa 55.12
- ↑ Ps 51.18; Isa 44.26
- ↑ Ps 102.28
- ↑ Ps 40.13; 71.12
- ↑ Ps 35.4 26; 71.13
- ↑ Ps 40.15
- ↑ Ps 40.17
- ↑ Ps 141.1
- ↑ Ps 25.2 3; 31.1
- ↑ Ps 31.1
- ↑ Ps 17.6
- ↑ Ps 31.2 3
- ↑ Ps 44.4
- ↑ Ps 140.1 4
- ↑ Ier 17.7 17
- ↑ Ps 22.9 10; Isa 46.3
- ↑ Isa 8.18; Zah 3.8; 1 Cor 4.9
- ↑ Ps 35.28
- ↑ Ps 71.18
- ↑ 2 Sam 17.1; Mat 27.1
- ↑ Ps 22.11 19; 35.22; 38.21 22
- ↑ Ps 70.1
- ↑ Ps 71.24; Ps 35.4 26; 40.14; 70.2
- ↑ Ps 71.8 24; Ps 35.28
- ↑ Ps 40.5; 139.17 18
- ↑ Ps 71.9
- ↑ Ps 57.10
- ↑ Ps 35.10; 86.8; 89.6 8
- ↑ Osea 6.1 2
- ↑ Osea 6.1 2
- ↑ Ps 92.1-3; 150.3
- ↑ 2 Împ 19.22; Isa 60.9
- ↑ Ps 103.4
- ↑ Ps 71.8 15
- ↑ Ps 71.13
- ↑ Isa 11.2 3 4; 32.1
- ↑ Ps 85.10; Isa 32.17; 52.7
- ↑ Isa 11.4
- ↑ Ps 72.7 17; Ps 89.36 37
- ↑ 2 Sam 23.4; Osea 6.3
- ↑ Isa 2.4; Dan 2.44; Luca 1.33
- ↑ Exod 23.31; 1 Împ 4.21 24; Ps 2.8; 80.11; 89.25; Zah 9.10
- ↑ Ps 74.14
- ↑ Isa 49.23; Mica 7.17
- ↑ 2 Cron 9.21; Ps 45.12; 68.29; Isa 49.7; 60.6 9
- ↑ Isa 49.22 23
- ↑ Iov 29.12
- ↑ Ps 116.15
- ↑ 1 Împ 4.20
- ↑ Ps 89.36
- ↑ Gen 12.3; 22.18; Ier 4.2
- ↑ Luca 1.48
- ↑ 1 Cron 29.10; Ps 41.13; 106.48
- ↑ Exod 15.11; Ps 77.14; 136.4
- ↑ Neem 9.5
- ↑ Num 14.21; Zah 14.9
- ↑ Iov 21.7; Ps 37.1; Ier 12.1
- ↑ Iov 21.9
- ↑ Ps 109.18
- ↑ Iov 15.27; Ps 17.10; 119.70; Ier 5.28
- ↑ Ps 53.1
- ↑ Osea 7.16
- ↑ 2 Pet 2.18; Iuda 16
- ↑ Apoc 13.6
- ↑ Ps 75.8
- ↑ Iov 22.13; Ps 10.11; 94.7
- ↑ Ps 73.3
- ↑ Iov 21.15; 34.9; 35.3; Mal 3.14
- ↑ Ps 26.6
- ↑ Ecl 8.17
- ↑ Ps 77.13
- ↑ Ps 37.38
- ↑ Ps 35.1
- ↑ Iov 20.8; Ps 90.5 6; Isa 29.7 8
- ↑ Ps 78.65
- ↑ Ps 73.3
- ↑ Ps 92.6; Prov 30.2
- ↑ Ps 32.8; Isa 58.8
- ↑ Fil 3.8
- ↑ Ps 84.2; 119.81
- ↑ Ps 16.5; 119.57
- ↑ Ps 119.155
- ↑ Exod 34.15; Num 15.39; Iac 4.4
- ↑ Evr 10.22
- ↑ Ps 44.9 23; 60.1 10; 77.7; Ier 31.37; 33.24
- ↑ Deut 29.20
- ↑ Ps 95.7; 100.3
- ↑ Exod 15.16; Deut 9.29
- ↑ Deut 32.9; Ier 10.16
- ↑ Plâng 2.7
- ↑ Dan 6.27
- ↑ 1 Împ 6.18 29 32 35
- ↑ 2 Împ 25.9
- ↑ Ps 89.39
- ↑ Ps 83.4
- ↑ 2 Împ 25.9
- ↑ Plâng 2.3
- ↑ Ps 44.4
- ↑ Exod 14.21
- ↑ Isa 51.9 10; Ezec 29.3; 32.3
- ↑ Sau: crocodilului.
- ↑ Num 14.9
- ↑ Ps 72.9
- ↑ Exod 17.5 6; Num 20.11; Ps 105.41; Isa 48.21
- ↑ Ios 3.13
- ↑ Gen 1.14
- ↑ Fapte 17.26
- ↑ Gen 8.22
- ↑ Ps 74.22; Apoc 16.19
- ↑ Ps 39.8
- ↑ Cânt 2.14
- ↑ Ps 68.10
- ↑ Gen 17.7 8; Lev 26.44 45; Ps 106.45; Ier 33.21
- ↑ Ps 74.18; Ps 89.51
- ↑ Zah 1.21
- ↑ Ps 50.6; 58.11
- ↑ 1 Sam 2.7; Dan 2.21
- ↑ Iov 21.20; Ps 60.3; Ier 25.15; Apoc 14.10; 16.19
- ↑ Prov 23.30
- ↑ Ps 101.8; Ier 48.25
- ↑ Ps 89.17; 148.14
- ↑ Ps 48.1
- ↑ Ps 46.9; Ezec 39.9
- ↑ Ezec 38.12 13; 39.4
- ↑ Isa 46.12
- ↑ Ps 13.3; Ier 51.39
- ↑ Exod 15.1 21; Ezec 39.20; Zah 2.13; 12.4
- ↑ Zah 1.6
- ↑ Ezec 38.20
- ↑ 2 Cron 20.29 30
- ↑ Ps 9.7 8 9; 72.4
- ↑ Ecl 5.4-6
- ↑ 2 Cron 32.22 23; Ps 68.29; 89.7
- ↑ Ps 68.35
- ↑ Ps 3.4
- ↑ Ps 50.15
- ↑ Isa 26.9 16
- ↑ Ps 142.3; 143.4
- ↑ Deut 32.7; Ps 143.5; Isa 51.9; Ps 42.8
- ↑ Ps 42.8
- ↑ Ps 4.4
- ↑ Ps 74.1
- ↑ Ps 85.1
- ↑ Rom 9.6
- ↑ Isa 49.15
- ↑ Ps 31.22
- ↑ Ps 143.5
- ↑ Ps 73.17
- ↑ Exod 15.11
- ↑ Exod 6.6; Deut 9.29
- ↑ Exod 14.21; Ios 3.15 16; Ps 14.3; Hab 3.8
- ↑ 2 Sam 22.15; Hab 3.11
- ↑ Ps 97.4
- ↑ 2 Sam 22.8
- ↑ Hab 3.15
- ↑ Exod 14.28
- ↑ Exod 13.21; 14.19; Ps 78.52; 80.1; Isa 63.11 12; Osea 12.13
- ↑ Isa 51.4
- ↑ Ps 49.4; Mat 13.35
- ↑ Ps 44.1
- ↑ Deut 4.9; 6.7; Ioel 1.3
- ↑ Exod 12.26 27; 13.8 14; Ios 4.6 7
- ↑ Ps 147.19
- ↑ Deut 4.9; 6.7; 11.19
- ↑ Ps 102.18
- ↑ 2 Împ 17.14; Ezec 20.18
- ↑ Exod 32.9; 33.3; 34.9; Deut 9.6 13; 31.27; Ps 68.6
- ↑ 2 Împ 17.15
- ↑ Ps 106.13
- ↑ Exod 7.8-12
- ↑ Gen 32.3; Num 13.22; Ps 78.43; Isa 19.11 13; Ezec 30.14
- ↑ Exod 14.21
- ↑ Exod 15.8; Ps 33.7
- ↑ Exod 13.21; 14.24; Ps 105.39
- ↑ Exod 17.6; Num 20.11; Ps 105.41; 1 Cor 10.4
- ↑ Deut 9.21; Ps 105.41
- ↑ Deut 9.22; Ps 95.8; Evr 3.16
- ↑ Exod 16.2
- ↑ Num 11.4
- ↑ Exod 17.6; Num 20.11
- ↑ Num 11.1 10
- ↑ Evr 3.18; Iuda 5
- ↑ Exod 16.4 14; Ps 105.40; Ioan 6.31; 1 Cor 10.3
- ↑ Num 11.31
- ↑ Num 11.10
- ↑ Num 11.33
- ↑ Num 14.16 17
- ↑ Ps 78.22
- ↑ Num 14.29 35; 26.64 65
- ↑ Osea 5.15
- ↑ Deut 32.4 15 31
- ↑ Exod 15.13; Deut 7.8; Isa 41.14; 44.6; 63.9
- ↑ Ezec 33.31
- ↑ Ps 78.8
- ↑ Num 14.18 20
- ↑ Isa 48.9
- ↑ 1 Împ 21.29
- ↑ Ps 103.14 16
- ↑ Gen 6.3; Ioan 3.6
- ↑ Iov 7.7 16; Iac 4.14
- ↑ Ps 78.17; Ps 95.9 10; Isa 7.13; 63.10; Efes 4.30; Evr 3.16 17
- ↑ Num 14.22; Deut 6.16
- ↑ Ps 78.20
- ↑ Ps 78.12; Ps 105.27
- ↑ Exod 7.20; Ps 105.29
- ↑ Exod 8.24; Ps 105.31
- ↑ Exod 8.6; Ps 105.30
- ↑ Exod 10.13 15; Ps 105.34 35
- ↑ Exod 9.23 25; Ps 105.33
- ↑ Exod 9.23-25; Ps 105.32
- ↑ Exod 12.29; Ps 105.36; 136.10
- ↑ Ps 106.22
- ↑ Ps 77.20
- ↑ Exod 14.19 20
- ↑ Exod 14.27 28; 15.10
- ↑ Exod 15.17
- ↑ Ps 44.3
- ↑ Ps 44.2
- ↑ Ios 13.7; 19.51; Ps 136.21 22
- ↑ Iuda 2,11,12
- ↑ Ps 78.41; Ezec 20.27 28
- ↑ Osea 7.16
- ↑ Deut 32.16 21; Iuda 2.12 20; Ezec 20.28
- ↑ Deut 12.2 4; 1 Împ 11.17; 12.31
- ↑ 1 Sam 4.11; Ier 7.12 14; 26.6 9
- ↑ Iuda 18.30
- ↑ 1 Sam 4.10
- ↑ Ier 7.34; 16.9; 25.10
- ↑ 1 Sam 4.11; 22.18
- ↑ Iov 27.15; Ezec 24.23
- ↑ Ps 44.23
- ↑ Isa 42.13
- ↑ 1 Sam 5.6 12; 6.4
- ↑ Ps 87.2
- ↑ 1 Împ 6.1
- ↑ 1 Sam 16.11 12; 2 Sam 7.8
- ↑ Gen 33.13; Isa 40.11
- ↑ 2 Sam 5.2; 1 Cron 11.2
- ↑ 1 Împ 9.4
- ↑ Exod 15.17; Ps 74.2
- ↑ Ps 74.7
- ↑ 2 Împ 24.9 10; 2 Cron 36.19; Mica 3.12
- ↑ Ier 7.33; 16.4; 34.20
- ↑ Ps 141.7; Ier 14.16; 16.4; Apoc 11.9
- ↑ Ps 44.13; 80.6
- ↑ Ps 74.1 9 10; 85.5; 89.46
- ↑ Țef 1.18; 3.8
- ↑ Ier 10.25; Apoc 16.1
- ↑ Isa 45.4 5; 2 Tes 1.8
- ↑ Ps 53.4
- ↑ Isa 64.9
- ↑ Deut 28.43; Ps 142.6
- ↑ 2 Cron 14.11
- ↑ Ier 14.7 21
- ↑ Ps 42.10; 115.2
- ↑ Ps 102.20
- ↑ Gen 4.15; Isa 65.6 7; Ier 32.18; Luca 6.38
- ↑ Ps 74.18 22
- ↑ Ps 74.1; 95.7; 100.3
- ↑ Isa 43.21
- ↑ Ps 77.20
- ↑ Exod 25.20 22; 1 Sam 4.4; 2 Sam 6.2; Ps 99.1
- ↑ Deut 33.2; Ps 50.2; 94.1
- ↑ Num 2.18-23
- ↑ Ps 80.7 19; Plâng 5.21
- ↑ Num 6.25; Ps 4.6; Ps 67.1
- ↑ Ps 42.3; 102.9; Isa 30.20
- ↑ Ps 44.13; 79.4
- ↑ Ps 80.3 19
- ↑ Isa 5.1 7; Ier 2.21; Ezec 15.6; 17.6; 19.10
- ↑ Ps 44.2; 78.55
- ↑ Exod 23.28; Ios 24.12
- ↑ Ps 72.8
- ↑ Ps 89.40 41; Isa 5.5; Naum 2.2
- ↑ Isa 63.15
- ↑ Isa 49.5
- ↑ Ps 39.11; 76.7
- ↑ Ps 89.21
- ↑ Ps 80.3 7
- ↑ Lev 23.24; Num 10.10
- ↑ Ps 114.1
- ↑ Isa 9.4; 10.27; Exod 1.14
- ↑ Exod 2.23; 14.10; Ps 50.15
- ↑ Exod 19.19
- ↑ Exod 17.6 7; Num 20.13
- ↑ Ps 50.7
- ↑ Deut 32.12; Isa 43.12
- ↑ Exod 20.3 5
- ↑ Exod 20.2
- ↑ Ps 37.3 4; Ioan 15.7; Efes 3.20
- ↑ Exod 32.1; Deut 32.15 18
- ↑ Fapte 7.42; 14.16; Rom 1.24 26
- ↑ Deut 5.29; 10.12 13; 32.29; Isa 48.18
- ↑ Ps 18.45; Rom 1.30
- ↑ Deut 32.13 14; Ps 147.14
- ↑ Iov 29.6
- ↑ 2 Cron 19.6; Ecl 5.8
- ↑ Exod 21.6; 22.28
- ↑ Deut 1.17; 2 Cron 19.7; Prov 18.5
- ↑ Ier 22.3
- ↑ Iov 29.12; Prov 24.11
- ↑ Mica 3.1
- ↑ Ps 11.3; 75.3
- ↑ Exod 22.9 28; Ps 82.1; Ioan 10.34
- ↑ Iov 21.32; Ps 49.12; Ezec 31.14
- ↑ Mica 7.2 7
- ↑ Ps 2.8; Apoc 11.15
- ↑ Ps 28.1; 35.22; 109.1
- ↑ Ps 2.1; Fapte 4.25
- ↑ Ps 81.15
- ↑ Ps 27.5; 31.20
- ↑ Estera 3.6 9; Ier 11.19; 31.36
- ↑ 2 Cron 20.1 10 11
- ↑ Num 31.7
- ↑ Iuda 7.22; 4.15 24; 5.21
- ↑ 2 Împ 9.37; Țef 1.17
- ↑ Iuda 7.25
- ↑ Iuda 8.12 21
- ↑ Isa 17.13 14
- ↑ Ps 35.5
- ↑ Deut 32.22
- ↑ Iov 9.17
- ↑ Ps 35.4 26
- ↑ Ps 59.13
- ↑ Exod 6.3
- ↑ Ps 92.8
- ↑ Ps 27.4
- ↑ Ps 42.1 2; 63.1; 73.26; 119.20
- ↑ Ps 65.4
- ↑ 2 Sam 5.22 23
- ↑ Prov 4.18; 2 Cor 3.18
- ↑ Deut 16.16; Zah 14.16
- ↑ Gen 15.1; Ps 84.11
- ↑ Isa 60.19
- ↑ Gen 15.1; Ps 84.9; Ps 115.9-11; Ps 119.114; Prov 2.7
- ↑ Ps 34.9 10
- ↑ Ps 2.12
- ↑ Ezra 1.11; 2.1; Ps 14.7; Ier 30.18; 31.23; Ezec 39.25; Ioel 3.1
- ↑ Ps 32.1
- ↑ Ps 80.7
- ↑ Ps 74.1; 79.5; 80.4
- ↑ Hab 3.2
- ↑ Hab 2.1
- ↑ Zah 9.10
- ↑ 2 Pet 2.20 21
- ↑ Isa 46.13
- ↑ Zah 2.5; Ioan 1.14
- ↑ Ps 72.3; Isa 32.17; Luca 2.14
- ↑ Isa 45.8
- ↑ Ps 84.11; Iac 1.17
- ↑ Ps 67.6
- ↑ Ps 89.14
- ↑ Isa 26.3
- ↑ Ps 56.1; 57.1
- ↑ Ps 25.1; 143.8
- ↑ Ps 86.15; Ps 130.7; 145.9; Ioel 2.13
- ↑ Ps 50.15
- ↑ Exod 15.11; Ps 89.6
- ↑ Deut 3.24
- ↑ Ps 22.31; 102.18; Isa 43.7; Apoc 15.4
- ↑ Exod 15.11; Ps 72.18; 77.14
- ↑ Deut 6.4; 32.39; Isa 37.16; 44.6; Marc 12.29; 1 Cor 8.4; Efes 4.6
- ↑ Ps 25.4; 27.11; 119.33; 143.8
- ↑ Ps 56.13; 116.8
- ↑ Ps 54.3
- ↑ Exod 34.6; Num 14.18; Neem 9.17; Ps 86.5; Ps 103.8; Ps 111.4; 130.4 7; 145.8; Ioel 2.13
- ↑ Ps 25.16; 69.16
- ↑ Ps 116.16
- ↑ Ps 48.1
- ↑ Ps 78.67 68
- ↑ Isa 60.1
- ↑ Ps 89.10; Isa 51.9
- ↑ Ps 22.30
- ↑ Ezec 13.9
- ↑ Ps 27.9; 51.14
- ↑ Luca 18.7
- ↑ Ps 107.18
- ↑ Ps 28.1
- ↑ Ps 31.12
- ↑ Isa 53.8
- ↑ Ps 42.7
- ↑ Iov 19.13 19; Ps 31.11; 142.4
- ↑ Plâng 3.7
- ↑ Ps 38.10
- ↑ Ps 86.3
- ↑ Iov 11.13; Ps 143.6
- ↑ Ps 6.5; 30.9; 115.17; 118.17; Isa 38.18
- ↑ Iov 10.21; Ps 143.3
- ↑ Ps 31.12; Ps 88.5; Ecl 8.10; Ecl 9.5
- ↑ Ps 5.3; 119.147
- ↑ Ps 43.2
- ↑ Iov 13.24; Ps 13.1
- ↑ Iov 6.4
- ↑ Ps 22.16
- ↑ Iov 19.13; Ps 31.11; 38.11
- ↑ Ps 101.1
- ↑ Ps 119.89
- ↑ 1 Împ 8.16; Isa 42.1
- ↑ 2 Sam 7.11; 1 Cron 17.10; Ier 30.9; Ezec 34.23; Osea 3.5
- ↑ Ps 89.29 36
- ↑ Ps 89.1; Luca 1.32 33
- ↑ Ps 19.1; 97.6; Apoc 7.10-12
- ↑ Ps 89.7
- ↑ Ps 40.5; 71.19; 86.8; 113.5
- ↑ Ps 76.7 11
- ↑ Exod 15.11; 1 Sam 2.2; Ps 35.10; 71.19
- ↑ Ps 65.7; 93.3 4; 107.29
- ↑ Exod 14.26-28; Ps 87.4; Isa 30.7; 51.9
- ↑ Gen 1.1; 1 Cron 29.11; Ps 24.1 2; 50.12
- ↑ Iov 26.7
- ↑ Ios 19.22
- ↑ Ios 12.1
- ↑ Ps 97.2
- ↑ Ps 85.13
- ↑ Num 10.10; 23.21; Ps 98.6
- ↑ Ps 4.6; 44.3
- ↑ Ps 89.24; Ps 75.10; Ps 92.10; 132.17
- ↑ Ps 89.3; 1 Împ 11.34
- ↑ 1 Sam 16.1 12
- ↑ Ps 80.17
- ↑ 2 Sam 7.13
- ↑ 2 Sam 7.9
- ↑ Ps 61.7
- ↑ Ps 89.17
- ↑ Ps 72.8; 80.11
- ↑ 2 Sam 7.14; 1 Cron 22.10
- ↑ 2 Sam 22.47
- ↑ Ps 2.7; Col 1.15 18
- ↑ Num 24.7
- ↑ Isa 55.3
- ↑ Ps 89.34
- ↑ Ps 89.4 6
- ↑ Ps 89.4; Isa 9.7; Ier 33.17
- ↑ Deut 11.21
- ↑ 2 Sam 7.14
- ↑ Ps 119.53; Ier 9.13
- ↑ 2 Sam 7.14; 1 Împ 11.31
- ↑ 2 Sam 7.13
- ↑ Amos 4.2
- ↑ 2 Sam 7.16; Luca 1.33; Ioan 12.34; Ps 89.4 29
- ↑ Ps 72.5 17; Ier 33.20
- ↑ 1 Cron 28.9; Ps 44.9; 60.1 10
- ↑ Deut 32.19; Ps 78.59
- ↑ Ps 74.7; Plâng 5.16
- ↑ Ps 80.12
- ↑ Ps 44.13; 79.4
- ↑ Ps 89.39
- ↑ Ps 79.5
- ↑ Ps 78.63
- ↑ Iov 7.7; 10.9; 14.1; Ps 39.5; 119.84
- ↑ Ps 49.9
- ↑ Evr 11.5
- ↑ 2 Sam 7.15; Isa 55.3
- ↑ Ps 54.5
- ↑ Ps 69.9 19
- ↑ Ps 74.22
- ↑ Ps 41.13
- ↑ Deut 33.27; Ezec 11.16
- ↑ Prov 8.25 26
- ↑ Gen 3.19; Ecl 12.7
- ↑ 2 Pet 3.8
- ↑ Ps 73.20
- ↑ Ps 103.15; Isa 40.6
- ↑ Iov 14.2; Ps 92.7
- ↑ Ps 50.21; Ier 16.17
- ↑ Ps 19.12
- ↑ Ps 39.4
- ↑ Deut 32.36; Ps 135.14
- ↑ Ps 85.6; 149.4
- ↑ Hab 3.2
- ↑ Ps 27.4
- ↑ Isa 26.12
- ↑ Ps 27.5; 31.20; 32.7
- ↑ Ps 17.8
- ↑ Ps 142.5
- ↑ Ps 124.7
- ↑ Ps 17.8; 57.1; 61.4
- ↑ Iov 5.19; Ps 112.7; 121.6; Prov 3.23 24; Isa 43.2
- ↑ Ps 37.34; Mal 1.5
- ↑ Ps 91.2
- ↑ Ps 71.3; Ps 90.1
- ↑ Prov 12.21
- ↑ Ps 34.7; 71.3; Mat 4.6; Luca 4.10 11; Evr 1.14
- ↑ Iov 5.23; Ps 37.24
- ↑ Ps 9.10
- ↑ Ps 50.15
- ↑ Isa 43.2
- ↑ 1 Sam 2.30
- ↑ Ps 147.1
- ↑ Ps 89.1
- ↑ 1 Cron 23.5; Ps 33.2
- ↑ Ps 40.5; 139.17
- ↑ Isa 28.29; Rom 11.33 34
- ↑ Ps 73.22; 94.8
- ↑ Iov 12.8; 21.7; Ps 37.1 2 35 38; Ier 12.1 2; Mal 3.15
- ↑ Ps 56.2; 83.18
- ↑ Ps 68.1; 89.10
- ↑ Ps 89.17 24
- ↑ Ps 23.5
- ↑ Ps 54.7; 59.10; 112.8
- ↑ Ps 52.8; Isa 65.22; Osea 14.5 6
- ↑ Ps 100.4; 135.2
- ↑ Deut 32.4
- ↑ Rom 9.14
- ↑ Ps 96.10; 97.1; 99.1; Isa 52.7; Apoc 19.6
- ↑ Ps 104.1
- ↑ Ps 65.6
- ↑ Ps 96.10
- ↑ Ps 45.6; Prov 8.22
- ↑ Ps 65.7; 89.9
- ↑ Deut 32.35; Zah 1.2
- ↑ Ps 7.6
- ↑ Gen 18.25
- ↑ Iov 20.5
- ↑ Ps 31.18; Iuda 15
- ↑ Ps 10.11 13; 59.7
- ↑ Ps 73.22; 92.6
- ↑ Exod 4.11; Prov 20.12
- ↑ Iov 35.11; Isa 28.26
- ↑ 1 Cor 3.20
- ↑ Iov 5.17; Prov 3.11; 1 Cor 11.32; Evr 12.5
- ↑ 1 Sam 12.22; Rom 11.1 2
- ↑ Ps 124.1 2
- ↑ Ps 38.16
- ↑ Amos 6.3
- ↑ Ps 58.2; Isa 10.1
- ↑ Mat 27.1
- ↑ Exod 23.7; Prov 17.15
- ↑ Ps 59.9; 62.2 6
- ↑ Ps 7.16; Prov 2.22; 5.22
- ↑ Ps 100.1
- ↑ Deut 32.15; 2 Sam 22.47
- ↑ Ps 96.4; 97.9; 135.5
- ↑ Gen 1.9 10
- ↑ 1 Cor 6.20
- ↑ Ps 79.13; 80.1; 100.3
- ↑ Evr 3.7 15; 4.7
- ↑ Exod 17.2 7; Num 14.22; Deut 6.16
- ↑ Ps 78.18 40 56; 1 Cor 10.9
- ↑ Num 14.22
- ↑ Evr 3.10 17
- ↑ Num 14.23 28 30; Evr 3.11 18; 4.3 5
- ↑ 1 Cron 16.23-33; Ps 33.3
- ↑ Ps 145.3
- ↑ Ps 18.3
- ↑ Ps 95.3
- ↑ Ier 10.11 12
- ↑ Ps 115.15; Isa 42.5
- ↑ Ps 29.2
- ↑ Ps 29.1 2
- ↑ Ps 29.2; 110.3
- ↑ Ps 93.1; 97.1
- ↑ Apoc 11.15; 19.6
- ↑ Ps 69.34
- ↑ Ps 98.7
- ↑ Ps 67.4; Apoc 19.11
- ↑ Ps 96.10
- ↑ Isa 60.2
- ↑ 1 Împ 8.12; Ps 18.11
- ↑ Ps 89.14
- ↑ Ps 18.8; 50.3; Dan 7.10; Hab 3.5
- ↑ Exod 19.18; Ps 77.18; 104.32
- ↑ Iuda 5.5; Mica 1.4; Naum 1.5
- ↑ Ps 19.1; 50.6
- ↑ Exod 20.4; Lev 26.1; Deut 5.8; 27.15
- ↑ Evr 1.6
- ↑ Ps 83.18
- ↑ Exod 18.11; Ps 95.3; 96.4
- ↑ Ps 34.14; 37.27; 101.3; Amos 5.15; Rom 12.9
- ↑ Ps 31.23; 37.28; 145.20; Prov 2.8
- ↑ Ps 37.39 40; Dan 3.28; 6.22 27
- ↑ Iov 22.28; Ps 112.4; Prov 4.18
- ↑ Ps 33.1
- ↑ Ps 30.4
- ↑ Ps 33.3; 96.1; Isa 42.10
- ↑ Exod 15.11; Ps 77.14; 86.10; 105.5; 136.4; 139.14
- ↑ Exod 15.6; Isa 59.16; 63.5
- ↑ Isa 52.10; Luca 2.30 31
- ↑ Isa 62.2; Rom 3.25 26
- ↑ Luca 1.54 55 72
- ↑ Isa 49.6; 52.10; Luca 2.30 31; 3.6; Fapte 13.47; 28.28
- ↑ Ps 95.1; 100.1
- ↑ Num 10.10; 1 Cron 15.28; 2 Cron 29.27
- ↑ Ps 96.11
- ↑ Isa 55.12
- ↑ Ps 96.10 13
- ↑ Ps 93.1
- ↑ Exod 25.22; Ps 18.10; 80.1
- ↑ Ps 97.9
- ↑ Deut 28.58; Apoc 15.4
- ↑ Iov 36.5-7
- ↑ Ps 99.9
- ↑ 1 Cron 28.2; Ps 132.7
- ↑ Lev 19.2
- ↑ Ier 15.1
- ↑ Exod 14.15; 15.25; 1 Sam 7.9; 12.18
- ↑ Exod 33.9
- ↑ Num 14.20; Ier 46.28; Țef 3.7
- ↑ Exod 32.2; Num 20.12 24; Deut 9.12
- ↑ Ps 99.5; Exod 15.2; Ps 34.3; Ps 118.28
- ↑ Ps 95.1; 98.4
- ↑ Ps 119.73; 139.13; 149.2; Efes 2.10
- ↑ Ps 95.7; Ezec 34.30 31
- ↑ Ps 66.3; 116.17-19
- ↑ Ps 136.1
- ↑ Ps 89.1
- ↑ 1 Sam 18.14
- ↑ 1 Împ 9.4; 11.4
- ↑ Ps 97.10
- ↑ Ios 23.6; 1 Sam 12.20 21; Ps 40.4; 125.5
- ↑ Mat 7.23; 2 Tim 2.19
- ↑ Ps 18.27; Prov 6.17
- ↑ Ps 75.10; Ier 21.12
- ↑ Ps 48.2 8
- ↑ Exod 2.23; 1 Sam 9.16; Ps 18.6
- ↑ Ps 27.9; 69.17
- ↑ Ps.71.2; 88.2
- ↑ Ps 119.83; Iac 4.14
- ↑ Iov 30.30; Ps 31.10; Plâng 1.13
- ↑ Ps 37.2; Ps 102.11
- ↑ Iov 19.20; Plâng 4.8
- ↑ Iov 30.29
- ↑ Isa 34.11; Țef 2.14
- ↑ Ps 77.4
- ↑ Ps 38.11
- ↑ Fapte 26.11
- ↑ Fapte 23.12
- ↑ Ps 42.3; 80.5
- ↑ Ps 30.7
- ↑ Iov 14.2; Ps 109.23; 144.4; Ecl 6.12
- ↑ Ps 102.4; Isa 40.6-8; Iac 1.10
- ↑ Ps 102.26; Ps 9.7; Plâng 5.19
- ↑ Ps 135.13
- ↑ Isa 60.10; Zah 1.12
- ↑ Isa 40.2
- ↑ Ps 79.1
- ↑ 1 Împ 8.43; Ps 138.4; Isa 60.3
- ↑ Isa 60.1 2; Neem 1.6 11; 2.8
- ↑ Rom 15.4; 1 Cor 10.11
- ↑ Ps 22.31; Isa 43.21
- ↑ Deut 26.15; Ps 14.2; 33.13 14
- ↑ Ps 79.11
- ↑ Ps 22.22
- ↑ Iov 21.21
- ↑ Isa 38.10
- ↑ Ps 90.2; Hab 1.12
- ↑ Gen 1.1; 2.1; Evr 1.10
- ↑ Isa 34.4; 51.6; 65.17; 66.22; Rom 8.20; 2 Pet 3.7,10-12
- ↑ Ps 102.12
- ↑ Mal 3.6; Evr 13.8; Iac 1.17
- ↑ Ps 69.36
- ↑ Ps 103.22; Ps 104.1; Ps 146.1
- ↑ Ps 130.8; Isa 33.24; Mat 9.2 6; Marc 2.5 10 11; Luca 7.47
- ↑ Exod 15.26; Ps 147.3; Ier 17.14
- ↑ Ps 34.22; 56.13
- ↑ Ps 5.12
- ↑ Isa 40.31
- ↑ Ps 146.7
- ↑ Ps 147.19
- ↑ Exod 34.6 7; Num 14.18; Deut 5.10; Neem 9.17; Ps 86.15; Ier 32.18
- ↑ Ps 30.5; Isa 57.16; Ier 3.5; Mica 7.18
- ↑ Ezra 9.13
- ↑ Ps 57.10; Efes 3.18
- ↑ Isa 43.25; Mica 7.18
- ↑ Mal 3.17
- ↑ Ps 78.39
- ↑ Gen 3.19; Ecl 12.7
- ↑ Ps 90.5 6; 1 Pet 1.24
- ↑ Iov 14.1 2; Iac 1.10 11
- ↑ Iov 7.10; 20.9
- ↑ Exod 20.6
- ↑ Deut 7.9
- ↑ Ps 11.4
- ↑ Ps 47.2; Dan 4.25 34 35
- ↑ Ps 148.2
- ↑ Mat 6.10; Evr 1.14
- ↑ Gen 32.2; Ios 5.14; Ps 68.17
- ↑ Dan 7.9 10; Evr 1.14
- ↑ Ps 145.10
- ↑ Ps 103.1
- ↑ Ps 103.1; Ps 104.35
- ↑ Ps 93.1
- ↑ Dan 7.9
- ↑ Isa 40.22; 45.12
- ↑ Amos 9.6
- ↑ Isa 19.1
- ↑ Ps 18.10
- ↑ Evr 1.7
- ↑ 2 Împ 2.11; 6.17
- ↑ Iov 26.7; 38.4 6; Ps 24.2; 136.6; Ecl 1.4
- ↑ Gen 7.19
- ↑ Gen 8.1
- ↑ Gen 8.5
- ↑ Iov 38.10 11
- ↑ Iov 26.10; Ps 33.7; Ier 5.22
- ↑ Gen 9.11 15
- ↑ Ps 147.8
- ↑ Ps 65.9 10
- ↑ Ier 10.13; 14.22
- ↑ Gen 1.29 30; 3.18; 9.3; Ps 147.8
- ↑ Iov 28.5; Ps 136.25; 147.9
- ↑ Iuda 9.13; Ps 23.5; Prov 31.6 7
- ↑ Num 24.6
- ↑ Prov 30.26
- ↑ Gen 1.14
- ↑ Iov 38.12
- ↑ Isa 45.7
- ↑ Iov 38.39; Ioel 1.20
- ↑ Gen 3.19
- ↑ Prov 3.19
- ↑ Iov 41.1
- ↑ Ps 136.25; 145.15; 147.9
- ↑ Iov 34.14 15; Ps 146.6; Ecl 12.7
- ↑ Isa 32.15; Ezec 37.9
- ↑ Gen 1.31
- ↑ Hab 3.10
- ↑ Ps 144.5
- ↑ Ps 63.4; 146.2
- ↑ Ps 37.38; Prov 2.22
- ↑ Ps 104.1
- ↑ 1 Cron 16.8-22; Isa 12.4
- ↑ Ps 145.4 5 11
- ↑ Ps 77.12; 119.27
- ↑ Ps 27.8
- ↑ Ps 77.11
- ↑ Isa 26.9
- ↑ Luca 1.72
- ↑ Gen 17.2; 22.16; 26.3; 22.16; 28.13; 22.16; 35.11; Luca 1.73; Evr 6.17
- ↑ Gen 13.15; 15.18
- ↑ Gen 34.30; Deut 7.7; 26.5
- ↑ Evr 11.9
- ↑ Gen 35.5
- ↑ Gen 12.17; 20.3 7
- ↑ Gen 41.54
- ↑ Lev 26.26; Isa 3.1; Ezec 4.16
- ↑ Gen 45.5; 50.20
- ↑ Gen 37.28 36
- ↑ Gen 39.20; 40.15
- ↑ Gen 41.25
- ↑ Gen 41.14
- ↑ Gen 41.40
- ↑ Gen 46.6
- ↑ Ps 78.51; 106.22
- ↑ Exod 1.7
- ↑ Exod 1.8
- ↑ Exod 3.10; 4.12 14
- ↑ Num 16.5; 17.5
- ↑ Exod 7.12; Ps 78.43
- ↑ Ps 106.22
- ↑ Exod 10.22
- ↑ Ps 99.7
- ↑ Exod 7.20; Ps 78.44
- ↑ Exod 8.6; Ps 78.45
- ↑ Exod 8.17 24; Ps 78.45
- ↑ Exod 9.23 25; Ps 78.48
- ↑ Ps 78.47
- ↑ Exod 10.4 13 14; Ps 78.46
- ↑ Exod 12.29; Ps 78.51
- ↑ Gen 49.3
- ↑ Exod 12.35
- ↑ Exod 12.33
- ↑ Exod 13.21; Neem 9.12
- ↑ Exod 16.12; Ps 78.18 27
- ↑ Ps 78.24 25
- ↑ Exod 17.6; Num 20.11; Ps 78.15 16; 1 Cor 10.4
- ↑ Gen 15.14
- ↑ Deut 6.10 11; Ios 13.7; Ps 78.55
- ↑ Deut 4.1 40; 6.21-25
- ↑ 1 Cron 16.34
- ↑ Ps 107.1; 118.1; 136.1
- ↑ Ps 40.5
- ↑ Ps 15.2
- ↑ Fapte 24.16; Gal 6.9
- ↑ Ps 119.132
- ↑ Lev 26.40; 1 Împ 8.47; Dan 9.5
- ↑ Exod 14.11 12
- ↑ Ezec 20.14
- ↑ Exod 9.16
- ↑ Exod 14.21; Ps 18.15; Naum 1.4
- ↑ Isa 63.11-14
- ↑ Exod 14.30
- ↑ Exod 14.27 28; 15.5
- ↑ Exod 14.31; 15.1
- ↑ Exod 15.24; 16.2; 17.2; Ps 78.18
- ↑ Num 11.4 33; Ps 78.18; 1 Cor 10.6
- ↑ Num 11.31; Ps 78.29
- ↑ Isa 10.16
- ↑ Num 16.1
- ↑ Num 16.31 32; Deut 11.6
- ↑ Num 16.35 46
- ↑ Exod 32.4
- ↑ Ier 2.11; Rom 1.23
- ↑ Ps 78.11
- ↑ Ps 78.51; 105.23 27
- ↑ Exod 32.10 11 32; Deut 9.19 25; 10.10
- ↑ Ezec 20.13; 13.5; 22.30
- ↑ Deut 8.7; Ier 3.19; Ezec 20.6
- ↑ Evr 3.18
- ↑ Num 14.2 27
- ↑ Num 14.28; Ps 95.11; Ezec 20.15; Evr 3.11 18
- ↑ Exod 6.8; Deut 32.40
- ↑ Lev 26.33; Ps 44.11; Ezec 20.23
- ↑ Num 25.2 3; 31.16; Deut 4.3; 32.17; Osea 9.10; Apoc 2.14
- ↑ Num 25.7 8
- ↑ Num 25.11-13
- ↑ Num 20.3 13; Ps 81.7
- ↑ Num 20.12; Deut 1.37; 3.26
- ↑ Num 20.10
- ↑ Iuda 1.21,27-29
- ↑ Deut 7.2 16; Iuda 2.2
- ↑ Iuda 2.2; 3.5 6; Isa 2.6; 1 Cor 5.6
- ↑ Iuda 2.12 13 17 19; 3.6 7
- ↑ Exod 23.33; Deut 7.16; Iuda 2.3 14 15
- ↑ 2 Împ 16.3; Isa 57.5; Ezec 16.20; 20.26
- ↑ Lev 17.7; Deut 32.17; 2 Cron 11.15; 1 Cor 10.20
- ↑ Num 35.33
- ↑ Ezec 20.18 30 31
- ↑ Lev 17.7; Num 15.39; Ezec 20.30
- ↑ Iuda 14.1; Ps 78.59 62
- ↑ Deut 9.29
- ↑ Iuda 2.14; Neem 9.27
- ↑ Iuda 2.16; Neem 9.27
- ↑ Iuda 3.9; 4.3; 6.7; 10.10; Neem 9.27
- ↑ Lev 26.41 42
- ↑ Iuda 2.18
- ↑ Ps 51.1; 69.16; Isa 63.7; Plâng 3.32
- ↑ Ezra 9.9; Ier 42.12
- ↑ 1 Cron 16.35 36
- ↑ Ps 41.13
- ↑ Ps 106.1; 118.1; 136.1
- ↑ Ps 119.68; Mat 19.17
- ↑ Ps 106.10
- ↑ Ps 106.47; Isa 43.5 6; Ier 29.14; 31.8 10; Ezec 39.27 28
- ↑ Ps 107.40
- ↑ Deut 32.10
- ↑ Ps 107.13 19 28; Ps 50.15; Osea 5.15
- ↑ Ezra 8.21
- ↑ Ps 107.15 21 31
- ↑ Ps 34.10; Luca 1.53
- ↑ Luca 1.79
- ↑ Iov 36.8
- ↑ Plâng 3.42
- ↑ Ps 73.24; 119.24; Luca 7.30; Fapte 20.27
- ↑ Ps 22.11; Isa 63.5
- ↑ Ps 107.6 19 28
- ↑ Ps 68.6; 146.7; Fapte 12.7
- ↑ Ps 107.8 21 31
- ↑ Isa 45.2
- ↑ Plâng 3.39
- ↑ Iov 33.20
- ↑ Iov 33.22; Ps 9.13; 88.3
- ↑ Ps 107.6 13 28
- ↑ 2 Împ 20.4 5; Ps 147.15 18; Mat 8.8
- ↑ Ps 30.2; 103.3
- ↑ Iov 33.28 30; Ps 30.3; 49.15; 56.13; 103.4
- ↑ Ps 107.8 15 31
- ↑ Lev 7.12; Ps 50.14; 116.17; Evr 13.15
- ↑ Ps 9.11; 73.28; 118.17
- ↑ Iona 1.4
- ↑ Ps 22.14; 119.28; Naum 2.10
- ↑ Ps 107.6 13 19
- ↑ Ps 89.9; Mat 8.26
- ↑ Ps 107.8 15 21
- ↑ Ps 22.22 25; 111.1
- ↑ 1 Împ 17.1 7
- ↑ Gen 13.10; 14.3; 19.25
- ↑ Ps 114.8; Isa 41.18
- ↑ Gen 12.2; 17.16 20
- ↑ Exod 1.7
- ↑ 2 Împ 10.32
- ↑ Iov 12.21 24
- ↑ 1 Sam 2.8; Ps 113.7 8
- ↑ Ps 78.52
- ↑ Iov 22.19; Ps 52.6; 58.10
- ↑ Iov 5.16; Ps 63.11; Prov 10.11; Rom 3.19
- ↑ Ps 64.9; Ier 9.12; Osea 14.9
- ↑ Ps 57.7
- ↑ Ps 57.8-11
- ↑ Ps 57.5 11
- ↑ Ps 60.5
- ↑ Gen 49.10
- ↑ Ps 60.9
- ↑ Ps 60.12
- ↑ Ps 83.1
- ↑ Ps 35.7; 69.4; Ioan 15.25
- ↑ Ps 35.7 12; 38.20
- ↑ Zah 3.1
- ↑ Prov 28.9
- ↑ Fapte 1.20
- ↑ Exod 22.24
- ↑ Iov 5.5; 18.9
- ↑ Iov 18.19; Ps 37.28
- ↑ Prov 10.7
- ↑ Exod 20.5
- ↑ Neem 4.5; Ier 18.23
- ↑ Iov 18.17; Ps 34.16
- ↑ Ps 34.18
- ↑ Prov 14.14; Ezec 35.6
- ↑ Num 5.22
- ↑ Ps 102.11; 144.4
- ↑ Evr 12.12
- ↑ Ps 22.6 7; Mat 27.39
- ↑ Iov 37.7
- ↑ 2 Sam 16.11 12
- ↑ Isa 65.14
- ↑ Ps 35.26; 132.18
- ↑ Ps 35.18; 111.1
- ↑ Ps 16.8; 73.23; 110.5; 121.5
- ↑ Mat 22.44; Marc 12.36; Luca 20.42; Fapte 2.34; 1 Cor 15.25; Evr 1.13; 1 Pet 3.22; Ps 45.6 7
- ↑ Iuda 5.2
- ↑ Ps 96.9
- ↑ Num 23.19
- ↑ Evr 5.6; 6.20; 7.17 21; Zah 6.13
- ↑ Ps 16.8
- ↑ Ps 2.5 12; Rom 2.5; Apoc 11.18
- ↑ Ps 68.21; Hab 3.13
- ↑ Iuda 7.5 6
- ↑ Isa 53.12
- ↑ Ps 35.18; 89.5; 107.32; 109.30; 149.1
- ↑ Iov 38; 39; 40; 41; Ps 92.5; 139.14; Apoc 15.3
- ↑ Ps 143.5
- ↑ Ps 145.4 5 10
- ↑ Ps 86.5; 103.8
- ↑ Mat 6.26 33
- ↑ Apoc 15.3
- ↑ Ps 19.7
- ↑ Isa 40.8; Mat 5.18
- ↑ Ps 19.9; Apoc 15.3
- ↑ Mat 1.21; Luca 1.68
- ↑ Deut 4.6; Iov 28.28; Prov 1.7; 9.10; Ecl 12.13
- ↑ Ps 128.1
- ↑ Ps 119.16 35 47 70 143
- ↑ Ps 25.13; 37.26; 102.28
- ↑ Mat 6.33
- ↑ Iov 11.17; Ps 97.11
- ↑ Ps 37.26; Luca 6.35
- ↑ Efes 5.15; Col 4.5
- ↑ Ps 15.5
- ↑ Prov 10.7
- ↑ Prov 1.33
- ↑ Ps 57.7
- ↑ Ps 64.10
- ↑ Prov 1.33
- ↑ Ps 59.10; 118.7
- ↑ 2 Cor 9.9
- ↑ Deut 24.13; Ps 112.3
- ↑ Ps 75.10
- ↑ Luca 13.28
- ↑ Ps 37.12
- ↑ Ps 58.7 8
- ↑ Prov 10.28; 11.7
- ↑ Ps 135.1
- ↑ Dan 2.20
- ↑ Isa 59.19; Mal 1.11
- ↑ Ps 79.9; 99.2
- ↑ Ps 8.1
- ↑ Ps 89.6
- ↑ Ps 11.4; 138.6; Isa 57.15
- ↑ 1 Sam 2.8; Ps 107.41
- ↑ Iov 36.7
- ↑ 1 Sam 2.5; Ps 68.6; Isa 54.1; Gal 4.27
- ↑ Exod 13.3
- ↑ Ps 81.5
- ↑ Exod 6.7; 19.6; 25.8; 29.45 46; Deut 27.9
- ↑ Exod 14.21; Ps 77.16
- ↑ Ios 3.13 16
- ↑ Ps 29.6; 68.16; Hab 3.6
- ↑ Hab 3.8
- ↑ Exod 17.6; Num 20.11; Ps 107.35
- ↑ Isa 48.11; Ezec 36.32
- ↑ Ps 42.3 10; 79.10; Ioel 2.17
- ↑ 1 Cron 16.26; Ps 135.6; Dan 4.35
- ↑ Deut 4.28; Ps 135.15-17; Ier 10.3
- ↑ Ps 135.18; Isa 44.9-11; Iona 2.8; Hab 2.18 19
- ↑ Ps 118.2-4; 135.19 20
- ↑ Ps 33.20; Prov 30.5
- ↑ Ps 128.1 4
- ↑ Gen 14.19
- ↑ Gen 1.1; Ps 96.5
- ↑ Ps 6.5; 88.10-12; Isa 38.18
- ↑ Ps 113.2; Dan 2.20
- ↑ Ps 18.1
- ↑ Ps 18.4-6
- ↑ Ps 103.8
- ↑ Ezra 9.15; Neem 9.8; Ps 119.137; 145.17
- ↑ Ier 6.16; Mat 11.29
- ↑ Ps 13.6; 119.17
- ↑ Ps 56.13
- ↑ Ps 27.13
- ↑ 2 Cor 4.13
- ↑ Ps 31.22
- ↑ Rom 3.4
- ↑ Ps 116.18; Ps 22.25; Iona 2.9
- ↑ Ps 72.14
- ↑ Ps 119.125; 143.12
- ↑ Ps 86.16
- ↑ Lev 7.12; Ps 50.14; 107.22
- ↑ Ps 116.14
- ↑ Ps 96.8; 100.4; 135.2
- ↑ Rom 15.11
- ↑ Ps 100.5
- ↑ 1 Cron 16.8 34; Ps 106.1; 107.1; 6.1
- ↑ Ps 115.9
- ↑ Ps 120.1
- ↑ Ps 18.19
- ↑ Ps 27.1; 56.4 11; 146.5; Isa 51.12; Evr 13.6
- ↑ Ps 54.4
- ↑ Ps 59.10
- ↑ Ps 40.4; 62.8 9; Ier 17.5 7
- ↑ Ps 146.3
- ↑ Ps 88.17
- ↑ Deut 1.44
- ↑ Ecl 7.6; Naum 1.10
- ↑ Exod 15.2; Isa 12.2
- ↑ Exod 15.6
- ↑ Ps 6.5; Hab 1.12
- ↑ Ps 73.28
- ↑ 2 Cor 6.9
- ↑ Isa 26.2
- ↑ Ps 24.7
- ↑ Isa 35.8; Apoc 21.27; 22.14 15
- ↑ Ps 116.1
- ↑ Ps 118.14
- ↑ Mat 21.42; Marc 12.10; Luca 20.17; Fapte 4.11; Efes 2.20; 1 Pet 2.4 7
- ↑ Mat 21.9; 23.39; Marc 11.9; Luca 19.38; Zah 4.7
- ↑ Estera 8.16; 1 Pet 2.9
- ↑ Exod 15.2; Isa 25.1
- ↑ Ps 118.1
- ↑ Ps 128.1
- ↑ 1 Ioan 3.9; 5.18
- ↑ Iov 22.26; 1 Ioan 2.28
- ↑ Ps 119.171
- ↑ 2 Cron 15.15
- ↑ Ps 119.21 118
- ↑ Ps 37.31; Luca 2.19 51
- ↑ Ps 119.26 33 64 68 108 124 135; Ps 25.4
- ↑ Ps 34.11
- ↑ Ps 1.2; Ps 119.23 48 78
- ↑ Ps 1.2; Ps 119.35 47 70 77
- ↑ Ps 116.7
- ↑ Gen 47.9; 1 Cron 29.15; Ps 39.12; 2 Cor 5.6; Evr 11.13
- ↑ Ps 42.1 2; 63.1; 84.2; Ps 119.40 131
- ↑ Ps 119.10 110 118
- ↑ Ps 39.8
- ↑ Ps 119.15
- ↑ Ps 119.77 92
- ↑ Ps 44.25
- ↑ Ps 119.40; Ps 143.11
- ↑ Ps 119.12; Ps 25.4; Ps 27.11; 86.11
- ↑ Ps 145.5 6
- ↑ Ps 107.26
- ↑ 1 Împ 4.29; Isa 60.5; 2 Cor 6.11
- ↑ Ps 119.12
- ↑ Ps 119.112; Mat 10.22; Apoc 2.26
- ↑ Ps 119.73; Prov 2.6; Iac 1.5
- ↑ Ps 119.16
- ↑ Ezec 33.31; Marc 7.21 22; Luca 12.15; 1 Tim 6.10; Evr 13.5
- ↑ Isa 33.15
- ↑ Prov 23.5
- ↑ Ps 119.40
- ↑ 2 Sam 7.25
- ↑ Ps 119.20
- ↑ Ps 119.25 37 88 107 149 156 159
- ↑ Ps 106.4; Ps 119.77
- ↑ Ps 138.1; Mat 10.18 19; Fapte 26.1 2
- ↑ Ps 119.16
- ↑ Ps 119.15
- ↑ Ps 119.74 81 147
- ↑ Rom 15.4
- ↑ Ier 20.7
- ↑ Iov 23.11; Ps 44.18; Ps 119.157
- ↑ Ezra 9.3
- ↑ Ps 63.6
- ↑ Ps 16.5; Ier 10.16; Plâng 3.24
- ↑ Ps 119.41
- ↑ Luca 15.17 18
- ↑ Fapte 16.25
- ↑ Ps 33.5
- ↑ Ps 119.12 25
- ↑ Ps 119.71; Ier 31.18 19; Evr 12.11
- ↑ Ps 106.1; 107.1; Mat 19.17
- ↑ Ps 119.12 25
- ↑ Iov 13.4; Ps 109.2
- ↑ Ps 17.10; Isa 6.10; Fapte 28.27
- ↑ Ps 119.35
- ↑ Ps 119.67; Evr 12.10 11
- ↑ Ps 119.127; Ps 19.10; Prov 8.10 11 19
- ↑ Iov 10.8; Ps 100.3; 138.8; 139.14
- ↑ Ps 119.34 144
- ↑ Ps 34.2
- ↑ Ps 119.49 147
- ↑ Evr 12.10
- ↑ Ps 119.41
- ↑ Ps 119.24 47 174
- ↑ Ps 25.3
- ↑ Ps 119.86
- ↑ Ps 119.23
- ↑ Ps 73.26; 84.2
- ↑ Ps 119.74 114
- ↑ Ps 119.123; Ps 69.3
- ↑ Iov 30.30
- ↑ Ps 39.4
- ↑ Apoc 6.10
- ↑ Ps 35.7; Prov 16.27
- ↑ Ps 119.78
- ↑ Ps 35.19; Ps 38.19
- ↑ Ps 119.40
- ↑ Ps 89.2; Mat 24.34 35; 1 Pet 1.25
- ↑ Ier 33.25
- ↑ Ps 119.24
- ↑ Mat 5.18; 24.35
- ↑ Ps 1.2
- ↑ Deut 4.6 8
- ↑ 2 Tim 3.15
- ↑ Iov 32.7-9
- ↑ Prov 1.15
- ↑ Ps 19.10; Prov 8.11
- ↑ Ps 119.128
- ↑ Prov 6.23
- ↑ Neem 10.29
- ↑ Ps 119.88
- ↑ Osea 14.2; Evr 13.15
- ↑ Ps 119.12 26
- ↑ Iov 13.14
- ↑ Ps 140.5; 141.9
- ↑ Ps 119.10 21
- ↑ Deut 33.4
- ↑ Ps 119.77 92 174
- ↑ Ps 119.33
- ↑ Ps 32.7; 91.1
- ↑ Ps 119.81
- ↑ Ps 6.8; 139.19; Mat 7.23
- ↑ Ps 25.2; Rom 5.5; 9.33; 10.11
- ↑ Ps 119.21
- ↑ Ezec 22.18
- ↑ Hab 3.16
- ↑ Evr 7.22
- ↑ Ps 119.81 82
- ↑ Ps 119.12
- ↑ Ps 116.16
- ↑ Ps 119.72; Ps 19.10; Prov 8.11
- ↑ Ps 119.104
- ↑ Ps 19.7; Prov 1.4
- ↑ Ps 119.20
- ↑ Ps 106.4
- ↑ 2 Tes 1.6 7
- ↑ Ps 17.5
- ↑ Ps 19.13; Rom 6.12
- ↑ Luca 1.74
- ↑ Ps 4.6
- ↑ Ps 119.12 26
- ↑ Ier 9.1; 14.17; Ezec 9.4
- ↑ Ezra 9.15; Neem 9.33; Ier 12.1; Dan 9.7
- ↑ Ps 19.7-9
- ↑ Ps 69.9; Ioan 2.17
- ↑ Ps 12.6; 18.30; 19.8; Prov 30.5
- ↑ Ps 119.151; Ps 19.9; Ioan 17.17
- ↑ Ps 119.77
- ↑ Ps 119.34 73 169
- ↑ Ps 5.3; 88.13; 130.6
- ↑ Ps 119.74
- ↑ Ps 63.1 6
- ↑ Ps 119.40 154
- ↑ Ps 145.18
- ↑ Ps 119.142
- ↑ Luca 21.33
- ↑ Plâng 5.1
- ↑ 1 Sam 24.15; Ps 35.1; Mica 7.9
- ↑ Ps 119.40
- ↑ Iov 5.4
- ↑ Ps 119.149
- ↑ Ps 44.18; Ps 119.51
- ↑ Ps 119.136; Ezec 9.4
- ↑ Ps 119.136; Ezec 9.4
- ↑ 1 Sam 24.11 14; 26.18; Ps 119.23
- ↑ Prov 3.2; Isa 32.17
- ↑ Gen 49.18; Ps 119.174
- ↑ Prov 5.21
- ↑ Ps 119.144
- ↑ Ps 119.7
- ↑ Ios 24.22; Prov 1.29; Luca 10.42
- ↑ Ps 119.166
- ↑ Ps 119.16 24 47 77 111
- ↑ Isa 53.6; Luca 15.4; 1 Pet 2.25
- ↑ Ps 118.5; Iona 2.2
- ↑ Gen 10.2; Ezec 27.13
- ↑ Gen 25.13; 1 Sam 25.1; Ier 49.28 29
- ↑ Ps 124.8
- ↑ 1 Sam 2.9; Prov 3.23 26
- ↑ Ps 127.1; Isa 27.3
- ↑ Isa 25.4
- ↑ Ps 16.8; 109.31
- ↑ Ps 91.5; Isa 49.10; Apoc 7.16
- ↑ Ps 41.2; 97.10; 145.20
- ↑ Deut 28.6; Prov 2.8; 3.6
- ↑ Isa 2.3; Zah 8.21
- ↑ 2 Sam 5.9
- ↑ Exod 23.17; Deut 16.16
- ↑ Exod 16.34
- ↑ Deut 17.8; 2 Cron 19.8
- ↑ Ps 51.18
- ↑ Neem 2.10
- ↑ Ps 121.1; 141.8
- ↑ Ps 2.4; 11.4; 115.3
- ↑ Ps 129.1
- ↑ Ps 56.1 2; 57.3; Prov 1.12
- ↑ Ps 91.3; Prov 6.5
- ↑ Ps 121.2
- ↑ Gen 1.1; Ps 134.3
- ↑ Prov 22.8; Isa 14.5
- ↑ Prov 2.15
- ↑ Ps 128.6; Gal 6.16
- ↑ Fapte 12.9
- ↑ Iov 8.21
- ↑ Ier 31.9
- ↑ Ps 121.3-5
- ↑ Gen 3.17 19
- ↑ Gen 33.5; 48.4; Ios 24.3 4
- ↑ Deut 28.4
- ↑ Iov 5.4; Prov 27.11
- ↑ Ps 112.1; 115.13; 119.1
- ↑ Isa 3.10
- ↑ Ezec 19.10
- ↑ Ps 52.8; 144.12
- ↑ Ps 134.3
- ↑ Gen 50.23
- ↑ Iov 42.16; Ps 125.5
- ↑ Ezec 23.3; Osea 2.15; 11.1
- ↑ Ps 124.1
- ↑ Ps 37.2
- ↑ Rut 2.4; Ps 118.26
- ↑ Plâng 3.55; Ioan 2.2
- ↑ Ps 143.2; Rom 3.20 23 24
- ↑ Exod 34.7
- ↑ 1 Împ 8.40; Ps 2.11; Ier 33.8 9
- ↑ Ps 27.14; 33.20; 40.1; Isa 8.17; 26.8; 30.18
- ↑ Ps 119.81
- ↑ Ps 63.6; 119.147
- ↑ Ps 131.3
- ↑ Ps 86.5 15; Isa 55.7
- ↑ Ps 103.3 4; Mat 1.21
- ↑ Rom 12.16
- ↑ Mat 18.3; 1 Cor 14.20
- ↑ Ps 130.7
- ↑ Ps 65.1
- ↑ Gen 49.24
- ↑ Prov 6.4
- ↑ Fapte 7.46
- ↑ 1 Sam 17.12
- ↑ 1 Sam 7.1
- ↑ 1 Cron 13.5
- ↑ Ps 5.7; 99.5
- ↑ Num 10.35; 2 Cron 6.41 42
- ↑ Ps 78.61
- ↑ Iov 39.14; Ps 132.16; Isa 61.10
- ↑ Ps 89.3
- ↑ 2 Sam 7.12; 1 Împ 8.25; 2 Cron 6.16; Luca 1.69; Fapte 2.30
- ↑ Ps 48.1 2
- ↑ Ps 68.16
- ↑ Ps 147.14
- ↑ 2 Cron 6.41; Ps 132.9; Ps 149.4
- ↑ Osea 11.12
- ↑ Ezec 29.21; Luca 1.69
- ↑ 1 Împ 15.4; 2 Cron 21.7
- ↑ Ps 35.26; 109.29
- ↑ Gen 13.8; Evr 13.1
- ↑ Exod 30.25 30
- ↑ Deut 4.48
- ↑ Lev 25.21; Deut 28.8; Ps 42.8
- ↑ Ps 135.1 2
- ↑ 1 Cron 9.33
- ↑ 1 Tim 2.8
- ↑ Ps 124.8
- ↑ Ps 128.5; 135.21
- ↑ Ps 113.1; 134.1
- ↑ Luca 2.37
- ↑ Ps 92.13; 96.8; 116.19
- ↑ Ps 119.68
- ↑ Ps 147.1
- ↑ Exod 19.5; Deut 7.6 7; 10.15
- ↑ Ps 95.3; 97.9
- ↑ Ps 115.3
- ↑ Ier 10.13; 51.16
- ↑ Iov 28.25 26; 38.24; Zah 10.1
- ↑ Iov 38.22
- ↑ Exod 12.12 29; Ps 78.51; 136.10
- ↑ Exod 7.8 9; 10.14
- ↑ Ps 136.15
- ↑ Num 21.24-26 34 35; Ps 136.17
- ↑ Ios 12.7
- ↑ Ps 78.55; 136.21 22
- ↑ Exod 3.15; Ps 102.12
- ↑ Deut 32.36
- ↑ Ps 115.4-8
- ↑ Ps 115.9
- ↑ Ps 134.3
- ↑ Ps 106.1; 107.1; 118.1
- ↑ 1 Cron 16.34 41; 2 Cron 20.21
- ↑ Deut 10.17
- ↑ Ps 72.18
- ↑ Gen 1.1; Prov 3.19; Ier 51.15
- ↑ Gen 1.9; Ps 24.2; Ier 10.12
- ↑ Gen 1.14
- ↑ Gen 1.16
- ↑ Exod 12.29; Ps 135.8
- ↑ Exod 12.51; 13.3 17
- ↑ Exod 6.6
- ↑ Exod 14.21 22; Ps 78.13
- ↑ Exod 14.27; Ps 135.9
- ↑ Exod 13.18; 15.22; Deut 8.15
- ↑ Ps 135.10 11
- ↑ Deut 29.7
- ↑ Num 21.21
- ↑ Num 21.33
- ↑ Ios 12.1; Ps 135.12
- ↑ Gen 8.1; Deut 32.36; Ps 113.7
- ↑ Ps 104.27; 145.15; 147.9
- ↑ Ps 79.1
- ↑ Ezec 3.26
- ↑ Ier 49.7; Plâng 4.22; Ezec 25.12; Obad 10
- ↑ Isa 13.1 6; Ier 25.12; 50.2
- ↑ Ier 50.15 29; Apoc 18.6
- ↑ Isa 13.16
- ↑ Ps 119.46
- ↑ Ps 28.2
- ↑ 1 Împ 8.29 30; Ps 5.7
- ↑ Isa 42.21
- ↑ Ps 102.15 22
- ↑ Ps 113.5 6; Isa 57.15
- ↑ Prov 3.34; Iac 4.6; 1 Pet 5.5
- ↑ Ps 23.3 4
- ↑ Ps 57.2; Fil 1.6
- ↑ Iov 10.3 8; 14.15
- ↑ Ps 17.3; Ier 12.3
- ↑ 2 Împ 19.27
- ↑ Mat 9.4; Ioan 2.24 25
- ↑ Iov 31.4
- ↑ Evr 4.13
- ↑ Iov 42.3; Ps 40.5; 131.1
- ↑ Ier 23.24; Iona 1.3
- ↑ Amos 9.2-4
- ↑ Iov 26.6; Prov 15.11
- ↑ Iov 26.6; 34.22; Dan 2.22; Evr 4.13
- ↑ Iov 10.8 9; Ecl 11.5
- ↑ Ps 40.5
- ↑ Isa 14.4
- ↑ Ps 119.115
- ↑ Iuda 1.15
- ↑ 2 Cron 19.2; Ps 119.158
- ↑ Iov 31.6; Ps 26.2
- ↑ Ps 5.8; 143.10
- ↑ Ps 140.4
- ↑ Ps 56.6
- ↑ Ps 58.4; Rom 3.13
- ↑ Ps 71.4
- ↑ Ps 140.1
- ↑ Ps 35.7; 57.6; 119.110; 141.9; Ier 18.22
- ↑ Deut 32.27
- ↑ Ps 7.16; 94.23; Prov 12.13; 18.7
- ↑ Ps 11.6
- ↑ 1 Împ 8.45; Ps 9.4
- ↑ Ps 70.5
- ↑ Apoc 8.3
- ↑ Apoc 5.8; 8.3 4
- ↑ Ps 134.2; 1 Tim 2.8
- ↑ Exod 29.39
- ↑ Prov 23.6
- ↑ Prov 9.8; 19.25; 25.12; Gal 6.1
- ↑ 2 Cor 1.9
- ↑ 2 Cron 20.12; Ps 25.15; 123.1 2
- ↑ Ps 119.110; 140.5; 142.3
- ↑ Ps 35.8
- ↑ Ps 102,titlu Isa 26.16
- ↑ Ps 143.4
- ↑ Ps 140.5
- ↑ Ps 69.20
- ↑ Ps 31.11; 88.8 18
- ↑ Ps 46.1; 91.2
- ↑ Ps 16.5; 73.26; 119.57; Plâng 3.24
- ↑ Ps 27.13
- ↑ Ps 116.6
- ↑ Ps 34.2
- ↑ Ps 13.6; 119.17
- ↑ Ps 13.1
- ↑ Iov 14.3
- ↑ Exod 34.7; Iov 4.17; 9.2; 15.14; 25.4; Ps 130.3; Ecl 7.20; Rom 3.20; Gal 2.16
- ↑ Ps 77.3; 142.3
- ↑ Ps 77.5 10 11
- ↑ Ps 88.9
- ↑ Ps 63.1
- ↑ Ps 28.1
- ↑ Ps 46.5
- ↑ Ps 5.8
- ↑ Ps 25.1
- ↑ Ps 25.4 5; 139.24
- ↑ Neem 9.20
- ↑ Isa 26.10
- ↑ Ps 119.25
- ↑ Ps 54.5
- ↑ Ps 116.16
- ↑ 2 Sam 22.35; Ps 18.34
- ↑ 2 Sam 22.2 3 40 48
- ↑ Iov 7.17; Ps 8.4; Evr 2.6
- ↑ Iov 4.19; 14.2; Ps 39.5; 62.9
- ↑ Ps 102.11
- ↑ Ps 18.9; Isa 64.1
- ↑ Ps 104.32
- ↑ Ps 18.13 14
- ↑ Ps 18.16
- ↑ Ps 144.11; Ps 69.1 2 14
- ↑ Ps 54.3; Mal 2.11
- ↑ Ps 12.2
- ↑ Ps 33.2 3; 40.3
- ↑ Ps 18.50
- ↑ Ps 144.7 8
- ↑ Ps 128.3
- ↑ Deut 33.29; Ps 33.12; 65.4; 146.5
- ↑ Ps 100
- ↑ Ps 96.4; 147.5
- ↑ Iov 5.9; 9.10; Rom 11.33
- ↑ Isa 38.19
- ↑ Exod 34.6 7; Num 14.18; Ps 86.5 15; 103.8
- ↑ Ps 100.5; Naum 1.7
- ↑ Ps 19.1
- ↑ Ps 146.10; 1 Tim 1.17
- ↑ Ps 146.8
- ↑ Ps 104.27
- ↑ Ps 136.25
- ↑ Ps 104.21; 147.9
- ↑ Deut 4.7
- ↑ Ioan 4.24
- ↑ Ps 31.23; 97.10
- ↑ Ps 103.1
- ↑ Ps 104.33
- ↑ Ps 118.8 9; Isa 2.22
- ↑ Ps 104.29; Ecl 12.7; Isa 2.22
- ↑ 1 Cor 2.6
- ↑ Ps 144.15; Ier 17.7
- ↑ Gen 1.1; Apoc 14.7
- ↑ Ps 103.6
- ↑ Ps 107.9
- ↑ Ps 68.6; 107.10 14
- ↑ Mat 9.30; Ioan 9.7-32
- ↑ Ps 145.14; 147.6; Luca 13.13
- ↑ Deut 10.18; Ps 68.5
- ↑ Ps 147.6
- ↑ Exod 15.18; Ps 10.16; 145.13; Apoc 11.15
- ↑ Ps 92.1
- ↑ Ps 135.3
- ↑ Ps 33.1
- ↑ Ps 102.16
- ↑ Deut 30.3
- ↑ Ps 51.17; Isa 57.15; 61.1; Luca 4.18
- ↑ Gen 15.5; Isa 40.26
- ↑ 1 Cron 16.25; Ps 48.1; 96.4; 145.3
- ↑ Naum 1.3
- ↑ Isa 40.28
- ↑ Ps 146.8 9
- ↑ Iov 38.26 27; Ps 104.13 14
- ↑ Iov 38.41; Ps 104.27 28; 136.25; 145.15
- ↑ Iov 38.41; Mat 6.26
- ↑ Ps 33.16-18; Osea 1.7
- ↑ Isa 60.17 18
- ↑ Ps 132.15
- ↑ Iov 37.12; Ps 107.20
- ↑ Iov 37.6
- ↑ Ps 147.15; Iov 37.10
- ↑ Deut 33.2-4; Ps 76.1; 78.5; 103.7
- ↑ Mal 4.4
- ↑ Deut 4.32-34; Rom 3.1 2
- ↑ Ps 103.20 21
- ↑ 1 Împ 8.27; 2 Cor 12.2
- ↑ Gen 1.7
- ↑ Gen 1.1 6 7; Ps 33.6-9
- ↑ Ps 89.37; 119.90 91; Ier 31.35 36; 33.25
- ↑ Isa 43.20
- ↑ Ps 147.15-18
- ↑ Isa 44.23; 49.13; 55.12
- ↑ Ps 8.1; Isa 12.4
- ↑ Ps 113.4
- ↑ Ps 75.10
- ↑ Ps 149.9
- ↑ Efes 2.17
- ↑ Ps 33.3; Isa 42.10
- ↑ Iov 35.10; Ps 100.3; Isa 54.5
- ↑ Zah 9.9; Mat 21.5
- ↑ Ps 81.2; 150.4
- ↑ Ps 35.27
- ↑ Ps 132.16
- ↑ Iov 35.10
- ↑ Evr 4.12; Apoc 1.16
- ↑ Deut 7.1 2
- ↑ Ps 148.14
- ↑ Ps 145.5 6
- ↑ Deut 3.24
- ↑ Ps 81.2; 149.3
- ↑ Exod 15.20
- ↑ Ps 33.2; 92.3; 144.9; Isa 38.20
- ↑ 1 Cron 15.16 19 28; 16.5; 25.1 6