Dumitru Cornilescu/Biblia 1921/Vechiul Testament/Deuteronom
| ←Numeri | Biblia 1921 de Dumitru Cornilescu Deuteronom |
Iosua→ |
1 1 Iată cuvintele pe care le-a spus Moise întregului Israel dincoace[1] de Iordan, în pustie, într-o câmpie, față în față cu Suf, între Paran, Tofel, Laban, Hațerot și Di-Zahab. 2 (De la Horeb până[2] la Cades-Barnea, pe drumul care duce la muntele Seir, este o depărtare de unsprezece zile). 3 În al patruzecilea[3] an, în luna a unsprezecea, în ziua întâi a lunii, Moise a vorbit copiilor lui Israel și le-a spus tot ce-i poruncise Domnul să le spună. 4 Aceasta era după ce a bătut[4] pe Sihon, împăratul amoriților, care locuia la Hesbon, și pe Og, împăratul Basanului, care locuia la Aștarot și la Edrei[5]. 5 Dincoace de Iordan, în țara Moabului, Moise a început să lămurească legea aceasta și a zis: 6 „Domnul, Dumnezeul nostru, ne-a vorbit la Horeb[6], zicând: ‘Ați locuit destulă[7] vreme în muntele acesta. 7 Întoarceți-vă și plecați; duceți-vă la Muntele Amoriților și în toate împrejurimile: în câmpie, pe munte, în vale, în partea de miazăzi, pe țărmul mării, în țara canaaniților și în Liban, până la râul cel mare, râul Eufrat. 8 Vedeți, v-am pus țara înainte, intrați și luați în stăpânire țara pe care Domnul a jurat părinților voștri, Avraam[8], Isaac și Iacov, că o va da lor și seminței lor după ei.’
9 În vremea aceea, v-am spus[9]: ‘Eu nu vă pot purta singur. 10 Domnul, Dumnezeul vostru, v-a înmulțit, și azi sunteți foarte[10] mulți la număr, ca stelele cerului. 11 Domnul[11], Dumnezeul părinților voștri, să vă mărească de o mie de ori pe atât și să vă binecuvânteze, după[12] cum a făgăduit! 12 Cum[13] aș putea să port eu singur pricinile voastre, povara voastră și certurile voastre? 13 Luați[14] din semințiile voastre niște bărbați înțelepți, pricepuți și cunoscuți și-i voi pune în fruntea voastră.’ 14 Voi mi-ați răspuns și ați zis: ‘Ceea ce spui tu să facem este un lucru bun.’ 15 Am luat atunci pe căpeteniile semințiilor voastre, bărbați înțelepți și cunoscuți, și i-am pus[15] în fruntea voastră drept căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci și căpetenii peste zece, ca dregători în semințiile voastre. 16 Am dat, în același timp, următoarea poruncă judecătorilor voștri: ‘Să ascultați pe frații voștri și să judecați[16] după dreptate neînțelegerile fiecăruia cu fratele[17] lui sau cu străinul. 17 Să nu[18] căutați la fața oamenilor în judecățile voastre; să ascultați pe cel mic ca și pe cel mare; să nu vă temeți de nimeni, căci Dumnezeu[19] e Cel care face dreptate. Și când veți găsi o pricină prea grea, s-o aduceți[20] înaintea mea, ca s-o aud.’ 18 Așa v-am poruncit, în vremea aceea, tot ce aveați de făcut.
19 Am plecat din Horeb și am[21] străbătut toată pustia aceea mare și grozavă pe care ați văzut-o; am luat drumul care duce în Muntele Amoriților, cum ne poruncise Domnul, Dumnezeul nostru, și am[22] ajuns la Cades-Barnea. 20 Și eu v-am zis: ‘Ați ajuns la Muntele Amoriților pe care ni-l dă Domnul, Dumnezeul nostru. 21 Iată că Domnul, Dumnezeul tău, îți pune țara înainte; suie-te, ia-o în stăpânire, cum ți-a spus Domnul, Dumnezeul părinților tăi; nu te teme[23] și nu te înspăimânta.’ 22 Voi v-ați apropiat cu toții de mine și ați zis: ‘Să trimitem niște oameni înaintea noastră ca să iscodească țara și să ne aducă răspuns cu privire la drumul pe care ne vom sui în ea și asupra cetăților în care vom ajunge.’ 23 Părerea aceasta mi s-a părut bună și am luat[24] doisprezece oameni dintre voi, câte un om de fiecare seminție. 24 Ei au[25] plecat, au trecut muntele și au ajuns până la valea Eșcol și au iscodit țara. 25 Au luat în mâini din roadele țării și ni le-au adus; ne-au făcut o dare de seamă și au zis: ‘Bună[26] țară ne dă Domnul, Dumnezeul nostru!’ 26 Dar[27] voi n-ați vrut să vă suiți în ea și v-ați răzvrătit împotriva poruncii Domnului, Dumnezeului vostru. 27 Ați cârtit în corturile voastre și ați zis: ‘Pentru că ne urăște[28], de aceea ne-a scos Domnul din țara Egiptului, ca să ne dea în mâinile amoriților și să ne nimicească. 28 Unde să ne suim? Frații noștri ne-au muiat inima, zicând: «Poporul[29] acela este un popor mai mare și mai înalt la statură decât noi; cetățile sunt mari și întărite până la cer; ba încă, am văzut acolo și copii[30] de ai lui Anac.»’ 29 Eu v-am zis: ‘Nu vă înspăimântați și nu vă fie frică de ei. 30 Domnul, Dumnezeul[31] vostru, care merge înaintea voastră, Se va lupta El Însuși pentru voi, potrivit cu tot ce a făcut pentru voi sub ochii voștri în Egipt.’ 31 Apoi, în pustie, ai văzut că Domnul, Dumnezeul tău, te-a purtat[32] cum poartă un om pe fiul său, pe tot drumul pe care l-ați făcut până la sosirea voastră în locul acesta. 32 Cu toate acestea, voi[33] n-ați avut încredere în Domnul, Dumnezeul vostru, 33 care[34] mergea înaintea voastră pe drum, ca[35] să vă caute un loc de poposire: noaptea într-un foc, ca să vă arate drumul pe care trebuia să mergeți și ziua într-un nor. 34 Domnul a auzit glasul cuvintelor voastre. S-a mâniat și a jurat[36] zicând: 35 ‘Niciunul[37] din bărbații care fac parte din acest neam rău nu va vedea țara aceea bună pe care am jurat că o voi da părinților voștri, 36 afară[38] de Caleb, fiul lui Iefune. El o va vedea, și țara în care a mers o voi da lui și copiilor lui, pentru că[39] a urmat în totul calea Domnului.’ 37 Domnul S-a mâniat și pe mine[40] din pricina voastră și a zis: ‘Nici tu nu vei intra în ea. 38 Iosua[41], fiul lui Nun, slujitorul[42] tău, va intra în ea; întărește-l[43], căci el va pune pe Israel în stăpânirea țării aceleia. 39 Și pruncii[44] voștri, despre care ați[45] zis: «Vor fi de jaf!» și fiii voștri, care nu cunosc[46] azi nici binele, nici răul, ei vor intra în ea; da, lor le-o voi da și ei o vor stăpâni. 40 Dar voi, întoarceți-vă[47] și plecați în pustie, înspre Marea Roșie.’ 41 Voi ați răspuns și mi-ați zis: ‘Am păcătuit[48] împotriva Domnului; ne vom sui și ne vom bate, cum ne-a poruncit Domnul, Dumnezeul nostru.’ Și v-ați încins fiecare armele și v-ați încumetat să vă suiți pe munte. 42 Domnul mi-a zis: ‘Spune-le: «Nu[49] vă suiți și nu vă luptați, căci Eu nu sunt în mijlocul vostru; nu căutați să fiți bătuți de vrăjmașii voștri».’ 43 Eu v-am spus, dar n-ați ascultat, ci v-ați răzvrătit împotriva poruncii Domnului și v-ați suit semeți[50] pe munte. 44 Atunci, amoriții, care locuiesc pe muntele acesta, v-au ieșit înainte și v-au urmărit ca albinele[51]; v-au bătut din Seir până la Horma. 45 La întoarcerea voastră, ați plâns înaintea Domnului, dar Domnul nu v-a ascultat glasul și n-a luat aminte la voi. 46 Și așa[52] ați rămas la Cades, unde ați stat multă vreme.
2 1 Ne-am întors și am plecat în pustie, pe drumul care duce la Marea Roșie, cum[53] îmi poruncise Domnul, și am ocolit multă vreme muntele Seir. 2 Domnul mi-a zis: 3 ‘Vă ajunge[54] de când ocoliți muntele acesta. Întoarceți-vă spre miazănoapte. 4 Dă următoarea poruncă poporului: «Acum aveți[55] să treceți prin hotarele fraților voștri, copiii lui Esau, care locuiesc în Seir. Ei se vor teme de voi, dar să vă păziți bine. 5 Să nu vă încăierați cu ei, căci nu vă voi da în țara lor nici măcar o palmă de loc: muntele Seir l-am dat[56] în stăpânire lui Esau. 6 Să cumpărați de la ei, cu preț de argint, hrana pe care o veți mânca și să cumpărați de la ei, cu preț de argint, chiar și apa pe care o veți bea. 7 Căci Domnul, Dumnezeul tău, te-a binecuvântat în tot lucrul mâinilor tale și ți-a cunoscut călătoria în această mare pustie. Iată, de patruzeci de ani[57] de când Domnul, Dumnezeul tău, este cu tine și n-ai dus lipsă de nimic».’ 8 Am[58] trecut pe departe de frații noștri, copiii lui Esau, care locuiesc în Seir, și pe departe de drumul care duce în câmpie, departe de Elat[59] și de Ețion-Gheber; apoi, ne-am întors și am apucat spre pustia Moabului.
9 Domnul mi-a zis: ‘Nu face război cu Moab și nu te apuca la luptă cu el, căci nu-ți voi da nimic să stăpânești în țara lui. Arul[60] l-am dat în stăpânire copiilor[61] lui Lot. 10 (Mai înainte, aici locuiau emimii[62]: un popor mare, mult la număr și de statură înaltă, ca anachimii[63]. 11 Ei treceau drept refaimiți, ca și anachimii, dar moabiții îi numeau emimi. 12 Seir era locuit altădată[64] de horiți; copiii lui Esau i-au izgonit, i-au nimicit dinaintea lor și s-au așezat în locul lor, cum a făcut Israel în țara pe care o stăpânește și pe care i-a dat-o Domnul.) 13 Acum sculați-vă și treceți pârâul[65] Zered.’ Am trecut pârâul Zered. 14 Vremea cât au ținut călătoriile noastre de la Cades-Barnea[66] până la trecerea pârâului Zered a fost de treizeci și opt de ani, până[67] a pierit din mijlocul taberei tot neamul oamenilor de război, cum[68] le jurase Domnul. 15 Mâna Domnului[69] a fost împotriva lor, ca să-i nimicească din mijlocul taberei, până ce au pierit. 16 După ce au pierit toți bărbații de război, murind în mijlocul poporului, 17 Domnul mi-a vorbit și a zis: 18 ‘Să treci azi hotarul Moabului, la cetatea Ar, 19 și să te apropii de copiii lui Amon. Să nu faci război cu ei și să nu te iei la luptă cu ei, căci nu-ți voi da nimic de stăpânit în țara copiilor lui Amon: am dat-o în stăpânire copiilor[70] lui Lot.’ 20 Țara aceasta trecea, de asemenea, ca o țară a lui Refaim; mai înainte, locuiau în ea refaimiții, și amoniții îi numeau[71] zamzumimi: 21 un popor[72] mare, mult la număr și de statură înaltă, ca anachimii. Domnul i-a nimicit dinaintea amoniților, care i-au izgonit și s-au așezat în locul lor. 22 (Așa a făcut Domnul și pentru copiii lui Esau care[73] locuiesc în Seir, când a nimicit pe horiți[74] dinaintea lor; ei i-au izgonit și s-au așezat în locul lor, până în ziua de azi. 23 De asemenea, aviții[75], care locuiau în sate până la Gaza[76], au fost nimiciți de caftoriți[77], ieșiți din Caftor, care s-au așezat în locul lor.) 24 ‘Sculați-vă, plecați și treceți[78] pârâul Arnon. Iată, îți dau în mâini pe Sihon, împăratul Hesbonului, Amoritul, și țara lui. Începe cucerirea, fă război cu el! 25 De azi[79] încolo, voi băga groaza și frica de tine în toate popoarele de sub cer, și, la auzul faimei tale, vor tremura și se vor îngrozi de tine.’
26 Din pustia Chedemot, am trimis soli la Sihon, împăratul Hesbonului[80], cu vorbe de pace. Am trimis să-i spună: 27 ‘Lasă-mă[81] să trec prin țara ta; voi ține drumul mare, fără să mă abat nici la dreapta, nici la stânga. 28 Să-mi vinzi pe preț de argint hrana pe care o voi mânca și să-mi dai cu preț de argint apa pe care o voi bea; nu voi face altceva decât să trec[82] cu piciorul, 29 lucru pe care mi l-au îngăduit[83] copiii lui Esau care locuiesc în Seir și moabiții care locuiesc în Ar – îngăduie-mi și tu lucrul acesta, până voi trece Iordanul, ca să intru în țara pe care ne-o dă Domnul, Dumnezeul nostru.’ 30 Dar Sihon[84], împăratul Hesbonului, n-a vrut să ne lase să trecem pe la el, căci Domnul[85], Dumnezeul tău, i-a făcut[86] duhul neînduplecat și i-a împietrit inima, ca să-l dea în mâinile tale, cum vezi azi. 31 Domnul mi-a zis: ‘Vezi, acum încep să-ți dau[87] pe Sihon și țara lui; începe și tu dar să-i iei în stăpânire țara ca s-o moștenești.’ 32 Sihon[88] ne-a ieșit înainte cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva noastră, la Iahaț. 33 Domnul[89], Dumnezeul nostru, ni l-a dat în mâini și l-am[90] bătut, pe el și pe fiii lui și pe tot poporul lui. 34 I-am luat atunci toate cetățile și le-am nimicit[91] cu desăvârșire: bărbați, femei și prunci i-am nimicit cu desăvârșire și n-am lăsat să scape niciunul măcar. 35 Numai vitele le-am răpit pentru noi, precum și prada din cetățile pe care le luaserăm. 36 De la Aroer[92], care este pe malurile pârâului Arnon, și de la cetatea care este în vale până la Galaad, n-a fost nicio cetate prea tare pentru noi: Domnul, Dumnezeul nostru, ni le-a dat pe toate[93] în mână. 37 Dar de țara copiilor lui Amon nu te-ai apropiat, de toate malurile pârâului Iaboc[94], de cetățile de la munte și de toate[95] locurile pe care te-a oprit Domnul, Dumnezeul tău, să le lovești.
3 1 Ne-am întors și ne-am suit pe drumul care duce la Basan. Og[96], împăratul Basanului, ne-a ieșit înainte, cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva noastră la Edrei[97]. 2 Domnul mi-a zis: ‘Nu te teme de el, căci îl dau în mâinile tale, pe el și tot poporul lui, și țara lui; să te porți cu el cum te-ai purtat cu Sihon[98], împăratul amoriților, care locuia la Hesbon.’ 3 Și Domnul, Dumnezeul nostru, a mai dat în mâinile noastre și pe Og, împăratul Basanului, cu tot poporul lui[99]; l-am bătut și n-am lăsat să scape niciunul din oamenii lui. 4 I-am luat atunci toate cetățile și n-a fost una care să nu cadă în stăpânirea noastră: șaizeci de cetăți, tot ținutul[100] Argob, împărăția lui Og din Basan. 5 Toate cetățile acestea erau întărite, cu ziduri înalte, cu porți și zăvoare, afară de cetățile fără ziduri care erau foarte multe la număr. 6 Le-am nimicit cu desăvârșire, cum făcusem cu Sihon, împăratul Hesbonului[101]; am nimicit cu desăvârșire toate cetățile împreună cu bărbații, femeile și pruncii. 7 Iar toate vitele și prada din cetăți le-am luat pentru noi. 8 Astfel, în vremea aceea am cucerit de la cei doi împărați ai amoriților țara de dincoace de Iordan, de la pârâul Arnon până la muntele Hermon 9 (sidoniții zic Hermonului[102] Sirion și amoriții îl numesc Senir[103]), 10 toate cetățile din[104] câmpie, tot Galaadul și tot Basanul[105] până la Salca și Edrei, cetăți din împărăția lui Og în Basan. 11 (Numai[106] Og, împăratul Basanului, mai rămăsese din neamul[107] refaimiților. Patul lui, un pat de fier, este la Raba[108], cetatea copiilor lui Amon. Lungimea lui este de nouă coți și lățimea, de patru coți, după cotul unui om.)
12 Atunci am luat în stăpânire țara aceasta. Am dat rubeniților și gadiților ținutul de la Aroer[109], care este pe pârâul Arnon, și jumătatea muntelui Galaad cu cetățile[110] lui. 13 Am dat la jumătate[111] din seminția lui Manase ce mai rămânea din Galaad și toată împărăția lui Og din Basan: tot ținutul Argob, cu tot Basanul, care purta numele de Țara Refaimiților. 14 Iair[112], fiul lui Manase, a luat tot ținutul Argob până la[113] hotarul gheșuriților și maacatiților și a pus numele lui târgurilor Basanului, numite[114] și azi Târgurile lui Iair. 15 Am dat[115] Galaadul lui Machir. 16 Rubeniților și gadiților le-am dat o parte din Galaad până la pârâul Arnon, al cărui mijloc slujește ca hotar, și până la pârâul Iaboc, hotarul[116] copiilor lui Amon; 17 le-am mai dat câmpia, mărginită de Iordan, de la Chineret[117] până la marea[118] câmpiei, Marea[119] Sărată, la picioarele muntelui Pisga, spre răsărit. 18 În vremea aceea, v-am dat porunca aceasta: ‘Domnul, Dumnezeul vostru, vă dă în mână țara aceasta ca s-o stăpâniți. Voi[120], toți cei buni de luptă, să mergeți înarmați înaintea copiilor lui Israel. 19 Numai femeile voastre, pruncii și vitele voastre – știu că aveți multe vite – să rămână în cetățile pe care vi le-am dat, 20 până ce Domnul va da odihnă fraților voștri, ca și vouă, și vor lua și ei în stăpânire țara pe care le-o dă Domnul, Dumnezeul vostru, dincolo de Iordan. După aceea, vă veți întoarce[121] fiecare în moștenirea pe care v-am dat-o.’ 21 În vremea aceea, am poruncit lui Iosua[122] și i-am zis: ‘Ochii tăi au văzut tot ce a făcut Domnul, Dumnezeul vostru, acestor doi împărați: așa va face Domnul tuturor împărățiilor împotriva cărora vei merge.’ 22 Nu te teme de ei, căci Domnul[123], Dumnezeul vostru, va lupta El Însuși pentru voi.
23 În vremea aceea, m-am rugat[124] Domnului și am zis: 24 ‘Stăpâne Doamne! Tu ai început să arăți robului Tău mărirea[125] Ta și mâna Ta cea puternică, căci care este dumnezeul[126] acela, în cer și pe pământ, care să poată face lucrări ca ale Tale și să aibă o putere ca a Ta? 25 Lasă-mă, Te rog, să trec și să văd[127] țara aceea bună de dincolo de Iordan, munții aceia frumoși și Libanul!’ 26 Dar Domnul[128] S-a mâniat pe mine din pricina voastră și nu m-a ascultat. Domnul mi-a zis: ‘Destul! Nu-Mi mai vorbi de lucrul acesta. 27 Suie-te[129] pe vârful muntelui Pisga, uită-te spre apus, spre miazănoapte, spre miazăzi și spre răsărit și privește-o doar cu ochii, căci nu vei trece Iordanul acesta. 28 Dă[130] porunci lui Iosua, întărește-l și îmbărbătează-l, căci el va merge înaintea poporului acestuia și-l va pune în stăpânirea țării pe care o vei vedea.’ 29 Și am rămas astfel în[131] vale, în dreptul Bet-Peorului.
4 1 Acum, Israele, ascultă legile[132] și poruncile pe care vă învăț să le păziți. Împliniți-le, pentru ca să trăiți și să intrați în stăpânirea țării pe care v-o dă Domnul, Dumnezeul părinților voștri. 2 Să[133] n-adăugați nimic la cele ce vă poruncesc eu și să nu scădeți nimic din ele, ci să păziți poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, așa cum vi le dau eu. 3 Ați văzut cu ochii voștri ce a făcut Domnul cu prilejul faptei lui Baal-Peor[134]: Domnul, Dumnezeul tău, a nimicit din mijlocul tău pe toți aceia care se duseseră după Baal-Peor. 4 Iar voi, care v-ați alipit de Domnul, Dumnezeul vostru, sunteți toți vii astăzi. 5 Iată, v-am învățat legi și porunci, cum mi-a poruncit Domnul, Dumnezeul meu, ca să le împliniți în țara pe care o veți lua în stăpânire. 6 Să le păziți și să le împliniți, căci aceasta[135] va fi înțelepciunea și priceperea voastră înaintea popoarelor, care vor auzi vorbindu-se de toate aceste legi și vor zice: ‘Acest neam mare este un popor cu totul înțelept și priceput!’ 7 Care este, în adevăr, neamul[136] acela așa de mare încât să fi avut pe dumnezeii[137] lui așa de aproape cum avem noi pe Domnul, Dumnezeul nostru, ori de câte ori Îl chemăm? 8 Și care este neamul acela așa de mare încât să aibă legi și porunci așa de drepte cum este toată legea aceasta pe care v-o pun astăzi înainte? 9 Numai ia seama asupra ta și veghează[138] cu luare aminte asupra sufletului tău în toate zilele vieții tale, ca nu[139] cumva să uiți lucrurile pe care ți le-au văzut ochii și să-ți iasă din inimă; fă-le[140] cunoscut copiilor tăi și copiilor copiilor tăi. 10 Adu-ți aminte de ziua[141] când te-ai înfățișat înaintea Domnului, Dumnezeului tău, la Horeb, când Domnul mi-a zis: ‘Strânge poporul la Mine! Căci vreau să-i fac să audă cuvintele Mele, ca să învețe să se teamă de Mine tot timpul cât vor trăi pe pământ și să învețe și pe copiii lor să le păzească.’ 11 Voi v-ați apropiat și ați stat la poalele muntelui. Muntele[142] era aprins și flăcările se ridicau până în inima cerului. Era întuneric, nori și negură deasă. 12 Și Domnul[143] v-a vorbit din mijlocul focului; voi ați auzit sunetul[144] cuvintelor Lui, dar n-ați văzut niciun chip, ci ați auzit doar[145] un glas. 13 El Și-a vestit[146] legământul Său, pe care v-a poruncit să-l păziți, Cele Zece[147] Porunci, și le-a scris pe[148] două table de piatră. 14 În vremea aceea, Domnul mi-a poruncit[149] să vă învăț legi și porunci, ca să le împliniți în țara pe care o veți lua în stăpânire. 15 Fiindcă n-ați văzut niciun chip[150] în ziua când v-a vorbit Domnul din mijlocul focului, la Horeb, vegheați[151] cu luare aminte asupra sufletelor voastre, 16 ca nu cumva să vă[152] stricați și să vă faceți[153] un chip cioplit sau o înfățișare a vreunui idol, sau chipul[154] vreunui om, sau chipul vreunei femei, 17 sau chipul vreunui dobitoc de pe pământ, sau chipul vreunei păsări care zboară în ceruri, 18 sau chipul vreunui dobitoc care se târăște pe pământ, sau chipul vreunui pește care trăiește în apele de dedesubtul pământului. 19 Veghează asupra sufletului tău, ca nu cumva, ridicându-ți[155] ochii spre cer și văzând Soarele, Luna și stelele, toată oștirea[156] cerurilor, să fii târât să te închini[157] înaintea lor și să le slujești, căci acestea sunt lucruri pe care Domnul, Dumnezeul tău, le-a făcut și le-a împărțit ca să slujească tuturor popoarelor, sub cerul întreg. 20 Dar pe voi, Domnul v-a luat și v-a scos[158] din cuptorul de fier al Egiptului, ca[159] să-I fiți un popor pus deoparte, cum sunteți azi. 21 Și Domnul S-a mâniat[160] pe mine din pricina voastră și a jurat că eu să nu trec Iordanul și să nu intru în țara aceea bună pe care ți-o dă ca moștenire Domnul, Dumnezeul tău. 22 Eu[161] voi muri deci în țara aceasta de aici, nu[162] voi trece Iordanul, dar voi îl veți trece și veți stăpâni țara[163] aceea bună. 23 Vegheați asupra voastră, ca[164] să nu dați uitării legământul pe care l-a încheiat cu voi Domnul, Dumnezeul vostru, și să[165] nu faceți vreun chip cioplit, nici vreo înfățișare oarecare, pe care ți-a oprit Domnul, Dumnezeul tău, s-o faci. 24 Căci Domnul[166], Dumnezeul tău, este un foc mistuitor, un[167] Dumnezeu gelos.
25 Când vei avea copii[168] și copii din copiii tăi și vei fi de multă vreme în țară, dacă vă veți strica, dacă vă veți face chipuri cioplite, înfățișări ale vreunui lucru, dacă veți face[169] ce este rău înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, ca să-L mâniați, 26 iau astăzi martori[170] împotriva voastră cerul și pământul că veți pieri de o moarte repede din țara pe care o veți lua în stăpânire dincolo de Iordan și nu veți avea zile multe în ea, căci veți fi nimiciți de tot. 27 Domnul vă va împrăștia[171] printre popoare și nu veți rămâne decât un mic număr în mijlocul neamurilor unde vă va duce Domnul. 28 Și acolo[172] veți sluji unor dumnezei care sunt o lucrare făcută de mâini omenești, de lemn și de piatră, care nu pot[173] nici să vadă, nici să audă, nici să mănânce, nici să miroasă. 29 Și, dacă de acolo[174] vei căuta pe Domnul, Dumnezeul tău, Îl vei găsi, dacă-L vei căuta din toată inima ta și din tot sufletul tău. 30 Și după ce ți se vor întâmpla toate aceste lucruri în strâmtorarea ta, în zilele de[175] pe urmă, te vei întoarce[176] la Domnul, Dumnezeul tău, și vei asculta glasul Lui, 31 căci Domnul, Dumnezeul tău[177], este un Dumnezeu plin de îndurare, care nu te va părăsi și nu te va nimici; El nu va uita legământul pe care l-a încheiat prin jurământ cu părinții tăi.
32 Întreabă[178] vremurile străvechi, care au fost înaintea ta, din ziua când a făcut Dumnezeu pe om pe pământ, și cercetează de la o margine[179] a cerului la cealaltă: a fost vreodată vreo întâmplare așa de mare și s-a auzit vreodată așa ceva? 33 A fost[180] vreodată vreun popor care să fi auzit glasul lui Dumnezeu vorbind din mijlocul focului, cum l-ai auzit tu, și să fi rămas viu? 34 A fost vreodată vreun dumnezeu care să fi căutat să ia un neam din mijlocul altui neam, prin încercări[181], semne[182], minuni și lupte, cu mână[183] tare și braț[184] întins, și cu minuni[185] înfricoșate, cum a făcut cu voi Domnul, Dumnezeul vostru, în Egipt și sub ochii voștri? 35 Numai tu ai fost martor la aceste lucruri, ca să cunoști că numai Domnul este Dumnezeu și că nu este alt[186] Dumnezeu afară de El. 36 Din cer[187], te-a făcut să auzi glasul Lui, ca să te învețe, și pe pământ, te-a făcut să vezi focul Lui cel mare și ai auzit cuvintele Lui din mijlocul focului. 37 El a[188] iubit pe părinții tăi, și de aceea a ales sămânța lor după ei; El Însuși te-a scos[189] din Egipt, prin puterea Lui cea mare. 38 El[190] a izgonit dinaintea ta neamuri mai mari la număr și mai tari decât tine, ca să te ducă în țara lor și să ți-o dea în stăpânire, cum vezi azi. 39 Să știi dar în ziua aceasta și pune-ți în inimă că numai Domnul[191] este Dumnezeu, sus în cer și jos pe pământ, și că nu este alt Dumnezeu afară de El. 40 Păzește[192] dar legile și poruncile Lui, pe care ți le dau azi, ca[193] să fii fericit, tu și copiii tăi după tine, și să ai zile multe în țara pe care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău, pe vecie.”
41 Atunci, Moise a ales[194] trei cetăți dincoace de Iordan, la răsărit, 42 pentru ca[195] să slujească de scăpare ucigașului care ar fi omorât fără voie pe aproapele lui, fără să-i fi fost vrăjmaș mai dinainte, și să-și poată scăpa astfel viața, fugind într-una din aceste cetăți. 43 Aceste cetăți erau: Bețer[196], în pustie, în câmpie, la rubeniți; Ramot, în Galaad, la gadiți, și Golan, în Basan, la manasiți.
44 Aceasta este legea pe care a dat-o Moise copiilor lui Israel. 45 Iată învățăturile, legile și poruncile pe care le-a dat Moise copiilor lui Israel, după ieșirea lor din Egipt. 46 Aceasta era dincoace de Iordan, în vale[197], față în față cu Bet-Peor, în țara lui Sihon, împăratul amoriților, care locuia la Hesbon și care a fost bătut[198] de Moise și copiii lui Israel după ieșirea lor din Egipt. 47 Ei au pus mâna pe țara lui și pe țara lui[199] Og, împăratul Basanului. Acești doi împărați ai amoriților erau dincoace de Iordan, la răsărit. 48 Ținutul lor se întindea de la Aroer[200], care este pe malurile pârâului Arnon, până la muntele Sionului care este[201] Hermonul 49 și cuprindea toată câmpia de dincoace de Iordan, la răsărit, până la marea câmpiei, sub poalele[202] muntelui Pisga.
5 1 Moise a chemat pe tot Israelul și i-a zis: „Ascultă, Israele, legile și poruncile pe care vi le spun astăzi în auzul vostru. Învățați-le și împliniți-le cu scumpătate. 2 Domnul[203], Dumnezeul nostru, a încheiat cu noi un legământ la Horeb. 3 Nu[204] cu părinții noștri a încheiat Domnul legământul acesta, ci cu noi, care suntem toți vii astăzi aici. 4 Domnul v-a vorbit față[205] în față pe munte, din mijlocul focului. 5 Eu am stat[206] atunci între Domnul și voi, ca să vă vestesc cuvântul Domnului, căci[207] vă era frică de foc și nu v-ați suit pe munte. El a zis: 6 ‘Eu sunt[208] Domnul, Dumnezeul tău, care te-am scos din țara Egiptului, din casa robiei. 7 Să[209] n-ai alți dumnezei afară de Mine. 8 Să nu-ți[210] faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a lucrurilor care sunt sus în ceruri sau jos pe pământ, sau în ape sub pământ. 9 Să nu te închini înaintea lor și să nu le slujești, căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care[211] pedepsesc fărădelegea părinților în copii până la al treilea și la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc 10 și Mă îndur[212] până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele. 11 Să nu[213] iei în deșert Numele Domnului, Dumnezeului tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deșert Numele Lui. 12 Ține ziua[214] de odihnă ca s-o sfințești, cum ți-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău. 13 Șase zile[215] să lucrezi și să-ți faci toate treburile. 14 Dar ziua a șaptea este ziua[216] de odihnă a Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici măgarul tău, nici vreunul din dobitoacele tale, nici străinul care este în locurile tale, pentru ca și robul și roaba ta să se odihnească întocmai ca tine. 15 Adu-ți[217] aminte că și tu ai fost rob în țara Egiptului, și Domnul, Dumnezeul tău, te-a scos din ea cu[218] mână tare și cu braț întins, de aceea ți-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, să ții ziua de odihnă. 16 Cinstește[219] pe tatăl tău și pe mama ta, cum ți-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, ca să ai zile[220] multe și să fii fericit în țara pe care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău. 17 Să nu ucizi[221]. 18 Să nu preacurvești[222]. 19 Să nu furi[223]. 20 Să[224] nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău. 21 Să[225] nu poftești nevasta aproapelui tău; să nu poftești casa aproapelui tău, nici ogorul lui, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, niciun alt lucru care este al aproapelui tău’. 22 Acestea sunt cuvintele pe care le-a rostit Domnul cu glas tare pe munte, din mijlocul focului din nori și din negură deasă, și le-a spus la toată adunarea voastră, fără să adauge ceva. Le-a scris[226] pe două table de piatră și mi le-a dat. 23 Când ați auzit[227] glasul acela din mijlocul întunericului și pe când tot muntele era aprins, căpeteniile semințiilor voastre și bătrânii voștri s-au apropiat toți de mine 24 și ați zis: ‘Iată că Domnul, Dumnezeul nostru, ne-a arătat slava și mărimea Lui și noi I-am auzit glasul[228] din mijlocul focului; astăzi, am văzut că Dumnezeu a vorbit unor oameni, și totuși au[229] rămas vii. 25 Și acum pentru ce să murim? Căci acest foc mare ne va mistui; dacă vom[230] auzi și mai departe glasul Domnului, Dumnezeului nostru, vom muri. 26 Cine este[231], în adevăr, omul acela care să fi auzit vreodată, ca noi, glasul Dumnezeului celui viu vorbind din mijlocul focului, și totuși să fi rămas viu? 27 Apropie-te[232] mai bine tu și ascultă tot ce-ți va spune Domnul, Dumnezeul nostru; apoi să ne spui tu însuți tot ce-ți va spune Domnul, Dumnezeul nostru, și noi vom asculta și vom face.’ 28 Domnul a auzit cuvintele pe care mi le-ați spus. Și Domnul mi-a zis: ‘Am auzit cuvintele pe care ți le-a spus poporul acesta: tot ce au[233] zis este bine. 29 O, de[234] ar rămâne ei cu aceeași inimă ca să se teamă de Mine și să păzească toate poruncile[235] Mele, ca să[236] fie fericiți pe vecie, ei și copiii lor! 30 Du-te de spune-le: «Întoarceți-vă în corturile voastre.» 31 Dar tu rămâi aici, cu Mine, și-ți voi spune[237] toate poruncile, legile și rânduielile pe care să-i înveți să le împlinească în țara pe care le-o dau în stăpânire.’ 32 Luați seama dar să faceți așa cum v-a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru; să nu[238] vă abateți de la cele ce a poruncit El nici la dreapta, nici la stânga. 33 Să urmați în totul calea[239] pe care v-a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru, să umblați, ca să trăiți și să[240] fiți fericiți și să aveți zile multe în țara pe care o veți lua în stăpânire.
6 1 Iată poruncile[241], legile și rânduielile pe care a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru, să vă învăț să le împliniți în țara pe care o veți lua în stăpânire; 2 ca[242] să te temi de Domnul, Dumnezeul tău, păzind, în toate zilele vieții tale, tu, fiul tău și fiul fiului tău, toate legile și toate poruncile Lui pe care ți le dau și să ai[243] zile multe. 3 Ascultă-le dar, Israele, și caută să le împlinești, ca să fii fericit și să vă înmulțiți mult, cum[244] ți-a spus Domnul, Dumnezeul părinților tăi, când ți-a făgăduit țara[245] în care curge lapte și miere. 4 Ascultă[246], Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn. 5 Să iubești[247] pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima[248] ta, cu tot sufletul tău și cu toată puterea ta. 6 Și poruncile acestea[249], pe care ți le dau astăzi, să le ai în inima ta. 7 Să le întipărești[250] în mintea copiilor tăi și să vorbești de ele când vei fi acasă, când vei pleca în călătorie, când te vei culca și când te vei scula. 8 Să le legi[251] ca un semn de aducere-aminte la mâini și să-ți fie ca niște fruntarii între ochi. 9 Să le[252] scrii pe ușorii casei tale și pe porțile tale.
10 Domnul, Dumnezeul tău, te va face să intri în țara pe care a jurat părinților tăi, lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov, că ți-o va da. Vei stăpâni cetăți mari și bune pe care nu tu le-ai[253] zidit, 11 case pline de tot felul de bunuri pe care nu tu le-ai umplut, puțuri de apă săpate pe care nu tu le-ai săpat, vii și măslini pe care nu tu i-ai sădit. Când vei mânca și te vei[254] sătura, 12 vezi să nu uiți pe Domnul, care te-a scos din țara Egiptului, din casa robiei. 13 Să te temi[255] de Domnul, Dumnezeul tău, să-I slujești și pe Numele Lui să juri. 14 Să nu[256] vă duceți[257] după alți dumnezei dintre dumnezeii[258] popoarelor din jurul vostru, 15 căci Domnul[259], Dumnezeul tău, este un Dumnezeu gelos în mijlocul tău. Altfel[260], Domnul, Dumnezeul tău, S-ar aprinde de mânie împotriva ta și te-ar nimici de pe fața pământului. 16 Să[261] nu ispitiți pe Domnul, Dumnezeul vostru, cum[262] L-ați ispitit la Masa. 17 Ci să păziți[263] poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, poruncile Lui și legile lui pe care vi le-a dat. 18 Să faci[264] ce este plăcut și bine înaintea Domnului, ca să fii fericit și să intri în stăpânirea țării aceleia bune, pe care Domnul a jurat părinților tăi că ți-o va da, 19 după ce va[265] izgoni pe toți vrăjmașii tăi dinaintea ta, cum a spus Domnul. 20 Când fiul[266] tău te va întreba într-o zi: ‘Ce înseamnă învățăturile acestea, legile acestea și poruncile acestea, pe care vi le-a dat Domnul, Dumnezeul nostru?’, 21 să răspunzi fiului tău: ‘Noi eram robi ai lui Faraon în Egipt, și Domnul ne-a scos din Egipt cu mâna Lui[267] cea puternică. 22 Domnul[268] a făcut, sub ochii noștri, minuni și semne mari și nenorocite împotriva Egiptului, împotriva lui Faraon și împotriva întregii lui case 23 și ne-a scos de acolo ca să ne aducă în țara pe care jurase părinților noștri că ne-o va da. 24 Domnul ne-a poruncit atunci să împlinim toate aceste legi și să ne temem[269] de Domnul, Dumnezeul nostru, ca să fim[270] totdeauna fericiți și să ne[271] țină în viață, cum face astăzi. 25 Vom avea parte[272] de îndurarea Lui dacă vom împlini cu scumpătate toate aceste porunci înaintea Domnului, Dumnezeului nostru, cum ne-a poruncit El.’
7 1 Când Domnul, Dumnezeul tău, te[273] va aduce în țara în care vei intra și o vei lua în stăpânire și va izgoni dinaintea ta multe neamuri: pe hetiți[274], pe ghirgasiți, pe amoriți, pe canaaniți, pe fereziți, pe heviți și pe iebusiți, șapte neamuri mai mari[275] la număr și mai puternice decât tine, 2 când Domnul, Dumnezeul tău, ți le va da în mâini[276] și le vei bate, să[277] le nimicești cu desăvârșire, să nu închei legământ[278] cu ele și să n-ai milă de ele. 3 Să nu[279] te încuscrești cu popoarele acestea, să nu măriți pe fetele tale după fiii lor și să nu iei pe fetele lor de neveste pentru fiii tăi, 4 căci ar abate de la Mine pe fiii tăi și ar sluji astfel altor dumnezei; Domnul S-ar aprinde[280] de mânie împotriva voastră și te-ar nimici îndată. 5 Dimpotrivă, iată cum să vă purtați cu ele: să le surpați altarele[281], să le sfărâmați stâlpii idolești, să le tăiați pomii închinați dumnezeilor lor și să ardeți în foc chipurile lor cioplite.
6 Căci[282] tu ești un popor sfânt pentru Domnul, Dumnezeul tău; Domnul, Dumnezeul tău, te-a ales[283] ca să fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe fața pământului. 7 Nu pentru că întreceți la număr pe toate celelalte popoare S-a alipit Domnul de voi și v-a ales, căci voi sunteți cel mai[284] mic dintre toate popoarele. 8 Ci pentru că[285] Domnul vă iubește, pentru că a vrut să[286] țină jurământul pe care l-a făcut părinților voștri – pentru aceea[287] v-a scos Domnul cu mâna Lui puternică și v-a izbăvit din casa robiei, din mâna lui Faraon, împăratul Egiptului. 9 Să știi dar că Domnul, Dumnezeul tău, este singurul Dumnezeu. El este un Dumnezeu credincios[288] și Își[289] ține legământul și îndurarea până la al miilea neam de oameni față de cei ce-L iubesc și păzesc poruncile Lui. 10 Dar răsplătește[290] îndată pe cei ce-L urăsc și-i pierde; nu dă nicio păsuire[291] celui ce-L urăște, ci-i răsplătește îndată. 11 De aceea, păzește poruncile, legile și rânduielile pe care ți le dau azi și împlinește-le.
12 Dacă[292] veți asculta aceste porunci, dacă le veți păzi și împlini, Domnul, Dumnezeul tău, va ține față de tine legământul[293] și îndurarea cu care S-a jurat părinților tăi. 13 El te va iubi[294], te va binecuvânta și te va înmulți; va[295] binecuvânta rodul trupului tău și rodul pământului tău, grâul tău, mustul și untdelemnul tău, rodul cirezilor tale de vite și rodul turmelor tale de oi, în țara pe care a jurat părinților tăi că ți-o va da. 14 Vei fi binecuvântat mai mult decât toate popoarele și la tine nu va[296] fi nici bărbat, nici femeie stearpă, nici vită stearpă în turmele tale. 15 Domnul va depărta de tine orice boală; nu-ți va trimite niciuna din acele molime[297] rele din Egipt pe care le cunoști, ci va lovi cu ele pe toți cei ce te urăsc. 16 Să nimicești[298] toate popoarele pe care ți le va da în mână Domnul, Dumnezeul tău, să n-arunci nicio privire[299] de milă spre ele și să nu slujești dumnezeilor lor, căci aceasta va fi o cursă[300] pentru tine. 17 Poate că vei zice în inima ta: ‘Neamurile acestea sunt mai mari la număr decât mine. Cum voi putea să le izgonesc?’ 18 Să nu[301] te temi de ele. Adu-ți[302] aminte ce a făcut Domnul, Dumnezeul tău, lui Faraon și întregului Egipt; 19 adu-ți aminte de marile încercări[303] pe care ți le-au văzut ochii, de minunile și semnele, de mâna tare și de brațul întins cu care te-a scos Domnul, Dumnezeul tău. Așa va face Domnul, Dumnezeul tău, tuturor popoarelor de care te temi. 20 Domnul, Dumnezeul tău, va trimite chiar și viespi[304] bondărești împotriva lor până la deplina nimicire a celor ce vor scăpa și se vor ascunde de tine. 21 Să nu te înspăimânți de ei, căci Domnul, Dumnezeul tău, este în mijlocul[305] tău, Dumnezeul cel[306] mare și înfricoșat. 22 Și Domnul[307], Dumnezeul tău, va izgoni încetul cu încetul aceste neamuri dinaintea ta: nu le vei putea nimici îndată, ca să nu se înmulțească fiarele câmpului împotriva ta. 23 Dar Domnul, Dumnezeul tău, le va da în mâna ta și le va pune cu totul pe fugă, până vor fi nimicite. 24 Pe împărații[308] lor îi va da în mâinile tale și le vei șterge numele de sub[309] ceruri; niciunul[310] din aceste popoare nu va putea să stea împotriva ta, până le vei nimici. 25 Chipurile cioplite ale dumnezeilor lor să le[311] ardeți în foc. Să[312] nu poftești și să nu iei pentru tine argintul și aurul de pe ele, ca nu cumva aceste lucruri să ajungă pentru tine o[313] cursă, căci ele sunt o urâciune[314] înaintea Domnului, Dumnezeului tău. 26 Să nu aduci niciun lucru urâcios în casa ta, ca să nu fii nimicit cu desăvârșire, tu și lucrul acela; să-ți fie groază de el, să-ți fie scârbă de el, căci este[315] un lucru blestemat.
8 1 Să[316] păziți și să împliniți toate poruncile pe care vi le dau astăzi, ca să trăiți, să vă înmulțiți și să intrați în stăpânirea țării pe care a jurat Domnul că o va da părinților voștri. 2 Adu-ți aminte de tot drumul pe care te-a călăuzit[317] Domnul, Dumnezeul tău, în timpul acestor patruzeci de ani în pustie, ca să te smerească și să te încerce[318], ca să-ți[319] cunoască pornirile inimii și să vadă dacă ai să păzești sau nu poruncile Lui. 3 Astfel, te-a smerit, te-a lăsat[320] să suferi de foame și te-a hrănit[321] cu mană, pe care nici tu n-o cunoșteai și nici părinții tăi n-o cunoscuseră, ca să te învețe că omul nu trăiește[322] numai cu pâine, ci cu orice lucru care iese din gura Domnului trăiește omul. 4 Haina[323] nu ți s-a învechit pe tine și nici nu ți s-au umflat picioarele în timpul acestor patruzeci de ani. 5 Recunoaște[324] dar în inima ta că Domnul, Dumnezeul tău, te mustră cum mustră un om pe copilul lui. 6 Să păzești poruncile Domnului, Dumnezeului tău, ca[325] să umbli în căile Lui, și să te temi de El. 7 Căci Domnul, Dumnezeul tău, are să te ducă într-o țară[326] bună, țară cu pâraie de apă, cu izvoare și cu lacuri, care țâșnesc din văi și munți; 8 țară cu grâu, cu orz, cu vii, cu smochini și cu rodii; țară cu măslini și cu miere; 9 țară unde vei mânca pâine din belșug, unde nu vei duce lipsă de nimic; țară[327] ale cărei pietre sunt de fier și din ai cărei munți vei scoate aramă. 10 Când[328] vei mânca și te vei sătura, să binecuvântezi pe Domnul, Dumnezeul tău, pentru țara cea bună pe care ți-a dat-o. 11 Vezi să nu uiți pe Domnul, Dumnezeul tău, până acolo încât să nu păzești poruncile, rânduielile și legile Lui, pe care ți le dau azi. 12 Când vei mânca[329] și te vei sătura, când vei zidi și vei locui în case frumoase, 13 când vei vedea înmulțindu-ți-se cirezile de boi și turmele de oi, mărindu-ți-se argintul și aurul și crescându-ți tot ce ai, 14 ia seama să nu ți se umfle inima[330] de mândrie și să nu[331] uiți pe Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din țara Egiptului, din casa robiei; 15 care te-a[332] dus în acea pustie mare și grozavă, unde erau șerpi[333] înfocați și scorpioni, în locuri uscate și fără apă, care a făcut să-ți țâșnească[334] apă din stânca cea mai tare 16 și care ți-a dat să mănânci în pustie mana[335] aceea necunoscută de părinții tăi, ca să te smerească și să te încerce și să-ți facă[336] bine apoi. 17 Vezi să[337] nu zici în inima ta: ‘Tăria mea și puterea mâinii mele mi-au câștigat aceste bogății.’ 18 Ci adu-ți aminte de Domnul, Dumnezeul tău, căci El[338] îți va da putere să le câștigi, ca să[339] întărească legământul încheiat cu părinții voștri prin jurământ, cum face astăzi. 19 Dacă vei uita pe Domnul, Dumnezeul tău, și vei merge după alți dumnezei, dacă le vei sluji și te vei închina înaintea lor, vă[340] spun hotărât azi că veți pieri. 20 Veți pieri ca[341] și neamurile pe care le-a pierdut Domnul dinaintea voastră, pentru că nu veți asculta glasul Domnului, Dumnezeului vostru.
9 1 Ascultă, Israele! Astăzi vei trece[342] Iordanul, ca să te faci stăpân pe niște neamuri[343] mai mari și mai puternice decât tine, pe cetăți mari și întărite[344] până la cer, 2 pe un popor mare și înalt la statură, pe copiii[345] lui Anac, pe care-i cunoști și despre care ai auzit zicându-se: ‘Cine va putea să stea împotriva copiilor lui Anac!’ 3 Să știi azi că Domnul, Dumnezeul tău, va merge[346] El Însuși înaintea ta, ca un foc[347] mistuitor; El îi va[348] nimici, El îi va smeri înaintea ta și tu îi vei izgoni[349], îi vei pierde curând, cum ți-a spus Domnul. 4 Când îi va izgoni Domnul, Dumnezeul tău, dinaintea ta, să nu[350] zici în inima ta: ‘Pentru bunătatea mea m-a făcut Domnul să intru în stăpânirea țării acesteia.’ Căci din pricina răutății[351] neamurilor acelora le izgonește Domnul dinaintea ta. 5 Nu, nu pentru[352] bunătatea ta, nici pentru curăția inimii tale intri tu în stăpânirea țării lor, ci din pricina răutății acestor neamuri le izgonește Domnul, Dumnezeul tău, dinaintea ta și ca să împlinească astfel cuvântul[353] prin care Domnul S-a jurat părinților tăi, lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov. 6 Să știi dar că nu din pricina bunătății tale îți dă Domnul, Dumnezeul tău, acea țară bună ca s-o stăpânești, căci tu ești un popor tare încăpățânat[354]. 7 Adu-ți aminte și nu uita cum ai ațâțat mânia Domnului, Dumnezeului tău, în pustie. Din ziua[355] când ai ieșit din țara Egiptului până la sosirea voastră în locul acesta, tot răzvrătiți împotriva Domnului ați fost! 8 La Horeb[356], atâta ați ațâțat mânia Domnului încât Domnul S-a mâniat pe voi și voia să vă nimicească. 9 Când m-am[357] suit pe munte, ca să iau tablele de piatră, tablele legământului pe care l-a făcut Domnul cu voi, am rămas[358] pe munte patruzeci de zile și patruzeci de nopți, fără să mănânc pâine și fără să beau apă, 10 și[359] Domnul mi-a dat cele două table de piatră, scrise cu degetul lui Dumnezeu și cuprinzând toate cuvintele pe care vi le spusese Domnul pe munte, din mijlocul focului, în ziua când tot poporul era[360] adunat. 11 După acele patruzeci de zile și patruzeci de nopți, Domnul mi-a dat cele două table de piatră, tablele legământului. 12 Domnul mi-a zis atunci: ‘Scoală-te[361] și pogoară-te în grabă de aici, căci poporul tău, pe care l-ai scos din Egipt, s-a stricat. S-au abătut[362] curând de la calea pe care le-am arătat-o: și-au făcut un chip turnat.’ 13 Domnul mi-a zis: ‘Eu văd[363] că poporul acesta este un popor tare[364] încăpățânat. 14 Lasă-mă[365] să-i nimicesc și să le șterg numele[366] de sub ceruri, iar[367] pe tine te voi face un neam mai puternic și mai mare la număr decât poporul acesta.’ 15 M-am întors[368] și m-am pogorât de pe munte, care era[369] tot numai foc, cu cele două table ale legământului în amândouă mâinile mele. 16 M-am uitat[370], și iată că păcătuiserăți împotriva Domnului, Dumnezeului vostru, vă făcuserăți un vițel turnat, vă depărtaserăți curând de la calea pe care v-o arătase Domnul. 17 Am apucat atunci cele două table, le-am aruncat din mâinile mele și le-am sfărâmat sub ochii voștri. 18 M-am aruncat[371] cu fața la pământ înaintea Domnului, ca mai înainte, patruzeci de zile și patruzeci de nopți, fără să mănânc și fără să beau apă, din pricina tuturor păcatelor pe care le săvârșiserăți, făcând ce este rău înaintea Domnului, ca să-L mâniați. 19 Căci mă[372] îngrozisem la vederea mâniei și urgiei de care era cuprins Domnul împotriva voastră, până acolo încât voia să vă nimicească. Dar Domnul[373] m-a ascultat și de data aceasta. 20 Domnul, de asemenea, era foarte mâniat și pe Aaron, așa încât voia să-l piardă, și eu m-am rugat atunci și pentru el. 21 Am luat vițelul pe care-l făcuserăți, isprava[374] păcatului vostru, l-am ars în foc, l-am sfărâmat până s-a făcut praf și am aruncat praful acela în pârâul care curgea din munte. 22 Apoi, la[375] Tabeera, la Masa[376] și la Chibrot-Hataava[377], voi iarăși ați ațâțat mânia Domnului. 23 Și când[378] v-a trimis Domnul de la Cades-Barnea, zicând: ‘Suiți-vă și luați în stăpânire țara pe care v-o dau!’ voi v-ați răzvrătit împotriva poruncii Domnului, Dumnezeului vostru, n-ați avut[379] credință în El și n-ați ascultat glasul Lui. 24 V-ați tot[380] răzvrătit împotriva Domnului de când vă cunosc. 25 M-am aruncat[381] cu fața la pământ înaintea Domnului: patruzeci de zile și patruzeci de nopți m-am aruncat cu fața la pământ, pentru că Domnul spusese că vrea să vă nimicească. 26 M-am rugat[382] Domnului și am zis: ‘Stăpâne Doamne, nu nimici pe poporul Tău, moștenirea Ta pe care ai răscumpărat-o în mărimea Ta, pe care ai scos-o din Egipt prin mâna Ta cea puternică. 27 Adu-ți aminte de robii tăi: Avraam, Isaac și Iacov. Nu căuta la îndărătnicia acestui popor, la răutatea lui și la păcatul lui, 28 ca nu cumva țara din care ne-ai scos să zică: «Pentru că[383] Domnul n-avea putere să-i ducă în țara pe care le-o făgăduise și pentru că-i ura, de aceea i-a scos ca să-i omoare în pustie». 29 Totuși ei[384] sunt poporul Tău și moștenirea Ta, pe care ai scos-o din Egipt cu mâna Ta cea puternică și cu brațul Tău cel întins.’
10 1 În vremea aceea, Domnul mi-a zis: ‘Taie[385] două table de piatră ca cele dintâi și suie-te la Mine, pe munte; fă și[386] un chivot de lemn. 2 Eu voi scrie pe aceste două table cuvintele care erau scrise pe tablele dintâi pe care le-ai sfărâmat și să le[387] pui în chivot.’ 3 Am făcut un chivot de lemn de salcâm[388], am tăiat[389] două table de piatră ca cele dintâi și m-am suit pe munte cu cele două table în mână. 4 Domnul a scris[390] pe table ce fusese scris pe cele dintâi, Cele Zece Porunci care vă fuseseră[391] spuse pe munte, din mijlocul focului[392], în ziua adunării, și Domnul mi le-a dat. 5 M-am întors apoi și m-am pogorât[393] de pe munte, am pus[394] tablele în chivotul pe care-l făcusem, și ele au rămas[395] acolo, cum îmi poruncise Domnul. 6 Copiii lui Israel au plecat din Beerot-Bene-Iaacan[396] la Mosera. Acolo[397] a murit Aaron și a fost îngropat; Eleazar, fiul lui, i-a urmat în slujba preoției. 7 Apoi, de acolo[398] au pornit la Gudgoda și de la Gudgoda la Iotbata, țară unde sunt pâraie de ape. 8 În vremea aceea, Domnul a despărțit[399] seminția lui Levi și i-a poruncit să[400] ducă chivotul legământului Domnului, să stea înaintea[401] Domnului ca să-I slujească și să binecuvânteze poporul în Numele[402] Lui; lucru pe care l-a făcut până în ziua de azi. 9 De aceea[403] Levi n-are nici parte de moșie, nici moștenire cu frații lui: Domnul este moștenirea lui, cum i-a spus Domnul, Dumnezeul tău. 10 Eu am rămas[404] pe munte, ca și mai înainte, patruzeci de zile și patruzeci de nopți. Domnul[405] m-a ascultat și de data aceasta; Domnul n-a voit să vă nimicească. 11 Domnul mi-a[406] zis: ‘Scoală-te, du-te și mergi în fruntea poporului. Să se ducă să ia în stăpânire țara pe care am jurat părinților lor că le-o voi da.’
12 Acum, Israele, ce alta cere[407] de la tine Domnul, Dumnezeul tău, decât să te temi[408] de Domnul, Dumnezeul tău, să[409] umbli în toate căile Lui, să iubești[410] și să slujești Domnului, Dumnezeului tău, din toată inima ta și din tot sufletul tău, 13 să păzești poruncile Domnului și legile Lui pe care ți le dau astăzi, ca[411] să fii fericit? 14 Iată, ale Domnului, Dumnezeului tău, sunt cerurile[412] și cerurile cerurilor, pământul[413] și tot ce cuprinde el. 15 Și numai de[414] părinții tăi S-a alipit Domnul ca să-i iubească; și după ei, pe sămânța lor, pe voi v-a ales El dintre toate popoarele, cum vedeți azi. 16 Să vă tăiați dar inima[415] împrejur și să nu vă mai înțepeniți gâtul[416]. 17 Căci Domnul, Dumnezeul vostru, este Dumnezeul[417] dumnezeilor, Domnul[418] domnilor, Dumnezeul[419] cel mare, puternic și înfricoșat, care nu[420] caută la fața oamenilor și nu primește daruri; 18 care face dreptate[421] orfanului și văduvei, care iubește pe străin și-i dă hrană și îmbrăcăminte. 19 Să[422] iubiți pe străin, căci și voi ați fost străini în țara Egiptului. 20 Să te temi[423] de Domnul, Dumnezeul tău, să-I slujești, să te[424] alipești de El și pe Numele[425] Lui să juri. 21 El[426] este slava ta, El este Dumnezeul tău. El[427] a făcut în mijlocul tău aceste lucruri mari și grozave pe care ți le-au văzut ochii. 22 Părinții tăi s-au pogorât în Egipt în număr[428] de șaptezeci de inși; acum Domnul, Dumnezeul tău, a făcut din tine o mulțime ca[429] stelele cerului.
11 1 Să iubești[430] dar pe Domnul, Dumnezeul tău, și să păzești[431] totdeauna învățăturile Lui, legile Lui, rânduielile Lui și poruncile Lui. 2 Recunoașteți astăzi – ce n-au putut recunoaște și vedea copiii voștri – pedepsele[432] Domnului, Dumnezeului vostru, mărimea[433] Lui, mâna[434] Lui cea tare și brațul Lui cel întins, 3 semnele[435] Lui și faptele pe care le-a săvârșit în mijlocul Egiptului împotriva lui Faraon, împăratul Egiptului, și împotriva întregii lui țări. 4 Recunoașteți ce a făcut El oștirii Egiptului, cailor lui și carelor lui, cum[436] a făcut să vină peste ei apele Mării Roșii, 5 când vă urmăreau și i-a nimicit pentru totdeauna; 6 ce v-a făcut în pustie, până la venirea voastră în locul acesta; ce a făcut[437] lui Datan și lui Abiram, fiii lui Eliab, fiul lui Ruben, cum pământul și-a deschis gura și i-a înghițit, cu casele și corturile lor, și cu tot ce aveau în mijlocul întregului Israel. 7 Căci ați văzut cu ochii[438] voștri toate lucrurile mari pe care le-a făcut Domnul. 8 Astfel, să păziți toate poruncile pe care vi le dau eu astăzi, ca să puteți[439] pune mâna pe țara în care veți trece ca s-o luați în stăpânire 9 și să aveți zile[440] multe în țara pe care[441] Domnul a jurat părinților voștri că le-o va da, lor și seminței lor, țară[442] în care curge lapte și miere. 10 Căci țara în stăpânirea căreia vei intra nu este ca țara Egiptului, din care ați ieșit, unde[443] îți aruncai sămânța în ogoare și le udai cu piciorul ca pe o grădină de zarzavat. 11 Țara[444] pe care o veți stăpâni este o țară cu munți și văi, care se adapă din ploaia cerului; 12 este o țară de care îngrijește Domnul, Dumnezeul tău, și asupra[445] căreia Domnul, Dumnezeul tău, are neîncetat ochii, de la începutul până la sfârșitul anului. 13 Dacă veți asculta[446] de poruncile mele pe care vi le dau astăzi, dacă veți iubi[447] pe Domnul, Dumnezeul vostru, și dacă-I veți sluji din toată inima voastră și din tot sufletul vostru, 14 El[448] va da țării voastre ploaie la vreme, ploaie[449] timpurie și ploaie târzie, și-ți vei strânge grâul, mustul și untdelemnul; 15 de asemenea, va[450] da iarbă în câmpiile tale pentru vite și vei mânca[451] și te vei sătura. 16 Vedeți să nu vi se amăgească inima[452] și să vă abateți ca să slujiți[453] altor dumnezei și să vă închinați înaintea lor. 17 Căci atunci Domnul S-ar aprinde[454] de mânie împotriva voastră; ar închide cerurile[455] și n-ar mai fi ploaie; pământul nu și-ar mai da roadele și ați pieri curând[456] din țara aceea bună pe care v-o dă Domnul.
18 Puneți-vă[457] dar în inimă și în suflet aceste cuvinte pe care vi le spun. Să le legați[458] ca un semn de aducere-aminte pe mâinile voastre și să fie ca niște fruntare între ochii voștri. 19 Să învățați[459] pe copiii voștri în ele și să le vorbești despre ele când vei fi acasă, când vei merge în călătorie, când te vei culca și când te vei scula. 20 Să le[460] scrii pe ușorii casei tale și pe porțile tale. 21 Și atunci, zilele voastre[461] și zilele copiilor voștri, în țara pe care Domnul a jurat părinților voștri că le-o va da, vor fi tot atât de multe cât[462] vor fi zilele cerurilor deasupra pământului. 22 Căci dacă veți[463] păzi toate aceste porunci pe care vi le dau și dacă le veți împlini, dacă veți iubi pe Domnul, Dumnezeul vostru, veți umbla în toate căile Lui și vă veți alipi[464] de El, 23 Domnul va izgoni[465] dinaintea voastră pe toate aceste neamuri și vă veți face stăpâni pe toate aceste neamuri[466], care sunt mai mari și mai puternice decât voi. 24 Orice loc[467] pe care-l va călca talpa piciorului vostru va fi al vostru: hotarul vostru se va întinde din[468] pustie până la Liban și de la râul Eufrat până la Marea de Apus. 25 Nimeni[469] nu va putea să stea împotriva voastră. Domnul, Dumnezeul vostru, va răspândi, cum[470] v-a spus, frica[471] și groaza de tine peste toată țara în care veți merge.
26 Iată[472], pun azi înaintea voastră binecuvântarea și blestemul: 27 binecuvântarea[473] – dacă veți asculta de poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, pe care vi le dau în ziua aceasta; 28 blestemul[474] – dacă nu veți asculta de poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, și dacă vă veți abate de la calea pe care v-o dau în ziua aceasta și vă veți duce după alți dumnezei pe care nu-i cunoașteți. 29 Și când Domnul, Dumnezeul tău, te va aduce în țara pe care o vei lua în stăpânire, să rostești binecuvântarea[475] pe muntele Garizim și blestemul pe muntele Ebal. 30 Munții aceștia sunt dincolo de Iordan, înapoia drumului care merge spre apus, în țara canaaniților care locuiesc în câmpie, față în față cu Ghilgal, lângă stejarii[476] More. 31 Căci veți[477] trece Iordanul și veți intra în stăpânirea țării pe care v-o dă Domnul, Dumnezeul vostru, ca s-o stăpâniți și să locuiți în ea. 32 Să păziți și[478] să împliniți toate legile și poruncile pe care vi le dau eu astăzi.
12 1 Iată[479] legile și poruncile pe care să le păziți și să le împliniți cât[480] veți trăi în țara pe care v-o dă în stăpânire Domnul, Dumnezeul părinților voștri. 2 Să[481] nimiciți toate locurile în care slujesc dumnezeilor lor neamurile pe care le veți izgoni, fie pe munți[482] înalți, fie pe dealuri și sub orice copac verde. 3 Să le surpați[483] altarele, să le sfărâmați stâlpii idolești, să le ardeți în foc copacii închinați idolilor lor, să dărâmați chipurile cioplite ale dumnezeilor lor și să faceți să le piară numele din locurile acelea.
4 Voi să nu[484] faceți așa față de Domnul, Dumnezeul vostru! 5 Ci să-L căutați la locașul Lui și să mergeți la locul pe care-l va[485] alege Domnul, Dumnezeul vostru, din toate semințiile voastre, ca să-Și așeze acolo Numele Lui. 6 Acolo[486] să vă aduceți arderile-de-tot, jertfele voastre, zeciuielile[487] voastre, cele dintâi roade, darurile aduse ca împlinire a unei juruințe, darurile de bunăvoie și întâii născuți din cirezile și turmele voastre. 7 Acolo[488] să mâncați înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, și să vă[489] bucurați, împreună cu familiile voastre, de toate bunurile cu care vă va fi binecuvântat Domnul, Dumnezeul vostru. 8 Să nu faceți dar cum facem noi acum aici, unde fiecare face[490] ce-i place, 9 fiindcă n-ați ajuns încă în locul de odihnă și în moștenirea pe care v-o dă Domnul, Dumnezeul vostru. 10 Dar veți trece[491] Iordanul și veți locui în țara pe care v-o va da în stăpânire Domnul, Dumnezeul vostru. El vă va da odihnă, după ce vă va izbăvi de toți vrăjmașii voștri care vă înconjoară, și veți locui fără frică. 11 Atunci va fi un loc[492] pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul vostru, ca să facă să locuiască Numele Lui acolo. Acolo să aduceți tot ce vă poruncesc, arderile-de-tot, jertfele, zeciuielile, cele dintâi roade și darurile alese pe care le veți face Domnului pentru împlinirea juruințelor voastre. 12 Acolo să vă[493] bucurați înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, voi, fiii voștri și fiicele voastre, robii și roabele voastre și levitul care va fi în locurile voastre, căci el n-are[494] nici parte de moșie, nici moștenire cu voi. 13 Vezi să[495] nu-ți aduci arderile-de-tot în toate locurile pe care le vei vedea, 14 ci să-ți[496] aduci arderile-de-tot în locul pe care-l va alege Domnul în una din semințiile tale și acolo să faci tot ce-ți poruncesc eu. 15 Totuși, când vei[497] dori, vei putea să junghii vite și să mănânci carne în toate cetățile tale, cât îți va fi dat prin binecuvântarea Domnului, Dumnezeului tău; cel ce va fi[498] necurat și cel ce va fi curat vor putea să mănânce din ea, cum se mănâncă[499] din căprioară și din cerb. 16 Numai[500] sângele să nu-l mâncați, ci să-l vărsați pe pământ ca apa. 17 Nu vei putea să mănânci în cetățile tale zeciuiala din grâul tău, din mustul tău și din untdelemnul tău, nici întâii născuți din cirezile și turmele tale, nici vreunul din darurile aduse de tine pentru împlinirea unei juruințe, nici darurile tale de bunăvoie, nici cele dintâi roade ale tale. 18 Ci pe acestea să le[501] mănânci înaintea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, tu, fiul tău și fiica ta, robul și roaba ta și levitul care va fi în cetățile tale, și să te bucuri înaintea Domnului, Dumnezeului tău, de toate bunurile pe care le vei avea. 19 Cât vei trăi în țara ta, vezi să nu cumva[502] să părăsești pe levit. 20 Când Domnul, Dumnezeul tău, îți va lărgi hotarele, cum[503] ți-a făgăduit, și dorința să mănânci carne te va face să zici: ‘Aș vrea să mănânc carne!’ vei putea să mănânci după dorința ta. 21 Dacă locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-Și așeze acolo Numele este departe de tine, vei putea să tai vite din cireadă și din turmă, cum ți-am poruncit, și vei putea să mănânci din ele în cetățile tale, după dorința ta. 22 Să mănânci din ele cum[504] se mănâncă din căprioară și cerb; cel ce va fi necurat și cel ce va fi curat vor mânca și ei amândoi. 23 Numai[505] vezi să nu cumva să mănânci sângele, căci sângele[506] este viața (sufletul), și să nu mănânci sufletul împreună cu carnea. 24 Să nu-l mănânci, ci să-l verși pe pământ ca apa. 25 Să nu-l mănânci, ca[507] să fii fericit tu, și copiii tăi după tine, făcând[508] ce este plăcut înaintea Domnului. 26 Dar lucrurile pe care vei voi să[509] le închini Domnului și darurile pe care le vei aduce pentru împlinirea unei juruințe[510], să te duci să le aduci în locul pe care-l va alege Domnul. 27 Să-ți aduci[511] arderile-de-tot, carnea și sângele pe altarul Domnului, Dumnezeului tău; în celelalte jertfe ale tale, sângele să fie vărsat pe altarul Domnului, Dumnezeului tău, iar carnea s-o mănânci. 28 Păzește și ascultă toate aceste lucruri pe care ți le poruncesc, ca[512] să fii fericit tu, și copiii tăi după tine, pe vecie, făcând ce este bine și ce este plăcut înaintea Domnului, Dumnezeului tău.
29 După ce Domnul[513], Dumnezeul tău, va nimici toate neamurile pe care le vei izgoni dinaintea ta, după ce le vei izgoni și te vei așeza în țara lor, 30 vezi să nu[514] te lași prins în cursă, călcând pe urmele lor, după ce vor fi nimicite dinaintea ta. Ferește-te să nu cercetezi despre dumnezeii lor și să zici: ‘Cum slujeau neamurile acestea dumnezeilor lor? Și eu vreau să fac la fel.’ 31 Tu[515] să nu faci așa față de Domnul, Dumnezeul tău, căci ele slujeau dumnezeilor lor, făcând toate urâciunile pe care le urăște Domnul, și ele chiar își ardeau[516] în foc fiii și fiicele lor în cinstea dumnezeilor lor. 32 Voi să păziți și să împliniți toate lucrurile pe care vi le poruncesc eu; să n-adăugați[517] nimic la ele și să nu scoateți nimic din ele.
13 1 Dacă se va ridica în mijlocul tău un proroc sau un visător[518] de vise care-ți[519] va vesti un semn sau o minune 2 și se va împlini semnul[520] sau minunea aceea de care ți-a vorbit el zicând: ‘Haidem după alți dumnezei – dumnezei pe care tu nu-i cunoști – și să le slujim!’ 3 să n-asculți cuvintele acelui proroc sau visător de vise, căci Domnul, Dumnezeul vostru, vă pune la încercare[521] ca să știe dacă iubiți pe Domnul, Dumnezeul vostru, din toată inima voastră și din tot sufletul vostru. 4 Voi să mergeți după[522] Domnul, Dumnezeul vostru, și de El să vă temeți; poruncile Lui să le păziți; de glasul Lui să ascultați; Lui să-I slujiți și de El să vă[523] alipiți. 5 Prorocul[524] sau visătorul acela de vise să fie pedepsit cu moartea, căci a vorbit de răzvrătire împotriva Domnului, Dumnezeului vostru, care v-a scos din țara Egiptului și v-a izbăvit din casa robiei și a voit să te abată de la calea în care ți-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, să umbli. Să scoți astfel[525] răul din mijlocul tău.
6 Dacă[526] fratele tău, fiul mamei tale, sau fiul tău, sau fiica ta, sau nevasta[527] care se odihnește la sânul tău, sau prietenul tău pe care-l[528] iubești ca pe tine însuți te ațâță în taină zicând: ‘Haidem și să slujim altor dumnezei!’, dumnezei pe care nici tu, nici părinții tăi nu i-ați cunoscut, 7 dintre dumnezeii popoarelor care vă înconjoară, lângă tine sau departe de tine, de la o margine a pământului până la cealaltă, 8 să nu te[529] învoiești și să nu-l asculți; să n-arunci spre el o privire de milă, să nu-l cruți și să nu-l ascunzi. 9 Ci să-l omori[530]; întâi mâna[531] ta să se ridice asupra lui ca să-l omoare și apoi mâna întregului popor; 10 să-l ucizi cu pietre și să moară, pentru că a căutat să te abată de la Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din țara Egiptului, din casa robiei. 11 Să se facă așa, pentru ca tot[532] Israelul să audă și să se teamă și să nu se mai săvârșească o faptă așa de nelegiuită în mijlocul tău.
12 Dacă vei[533] auzi spunându-se despre una din cetățile pe care ți le-a dat ca locuință Domnul, Dumnezeul tău: 13 ‘Niște oameni răi[534] au ieșit din mijlocul tău și au amăgit[535] pe locuitorii din cetatea lor zicând: «Haidem[536] și să slujim altor dumnezei!»’ – dumnezei pe care tu nu-i cunoști –, 14 să faci cercetări, să cauți și să întrebi cu de-amănuntul. Dacă este adevărat, dacă lucrul este întemeiat, dacă urâciunea aceasta a fost făcută în mijlocul tău, 15 atunci să treci prin ascuțișul sabiei pe locuitorii din cetatea aceea, s-o nimicești cu desăvârșire[537] împreună cu tot ce va fi în ea și să-i treci chiar și vitele prin ascuțișul sabiei. 16 Să strângi toată prada în mijlocul pieței și să arzi de[538] tot cu foc cetatea și toată prada ei înaintea Domnului, Dumnezeului tău: să rămână pentru totdeauna un morman[539] de dărâmături și niciodată să nu fie zidită din nou. 17 Nimic[540] din ce va fi blestemat ca să fie nimicit cu desăvârșire să nu se lipească de mâna ta, pentru ca Domnul să Se întoarcă[541] din iuțimea mâniei Lui, să Se îndure de tine, să te ierte și să te înmulțească, după cum[542] a jurat lucrul acesta părinților tăi, 18 dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău, păzind[543] toate poruncile Lui pe care ți le dau astăzi și făcând ce este plăcut înaintea Domnului, Dumnezeului tău.
14 1 Voi sunteți[544] copiii Domnului, Dumnezeului vostru. Să nu vă[545] faceți crestături și să nu vă radeți între ochi pentru un mort. 2 Căci tu[546] ești un popor sfânt pentru Domnul, Dumnezeul tău, și Domnul, Dumnezeul tău, te-a ales ca să fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe fața pământului. 3 Să nu mănânci niciun lucru urâcios[547]. 4 Iată[548] dobitoacele pe care să le mâncați: boul, oaia și capra; 5 cerbul, căprioara și bivolul; zimbrul, capra neagră, capra sălbatică și girafa. 6 Să mâncați din orice dobitoc care are copita despicată, unghia despărțită în două și rumegă. 7 Dar să nu mâncați din cele ce rumegă numai sau care au numai copita despicată și unghia despărțită în două. Astfel, să nu mâncați cămila, iepurele și iepurele de casă, care rumegă, dar n-au copita despicată: să le priviți ca necurate. 8 Să nu mâncați porcul, care are copita despicată, dar nu rumegă: să-l priviți ca necurat. Să nu mâncați din carnea lor și să nu vă atingeți de trupurile lor[549] moarte. 9 Iată[550] dobitoacele din care veți mânca, din toate cele ce sunt în ape: să mâncați din toate cele ce au înotătoare și solzi. 10 Dar[551] să nu mâncați din niciunul din cele ce n-au înotătoare și solzi: să le priviți ca necurate. 11 Să mâncați orice pasăre curată. 12 Dar iată pe acelea pe care nu le puteți mânca: vulturul, gripsorul și vulturul de mare; 13 șorecarul, șoimul, gaia și tot ce ține de neamul său; 14 corbul și toate soiurile lui; 15 struțul, bufnița, pescărelul, coroiul și ce ține de neamul lui; 16 huhurezul, cocostârcul și lebăda; 17 pelicanul, corbul de mare și eretele, 18 barza, bâtlanul și ce ține de neamul lui, pupăza și liliacul. 19 Să priviți ca necurată orice târâtoare[552] care zboară: să[553] nu mâncați din ea. 20 Să mâncați orice pasăre curată. 21 Să nu[554] mâncați din nicio mortăciune; s-o dai străinului care va fi în cetățile tale s-o mănânce sau s-o vinzi unui străin, căci[555] tu ești un popor sfânt pentru Domnul, Dumnezeul tău. Să[556] nu fierbi iedul în laptele mamei lui.
22 Să iei zeciuială[557] din tot ce-ți va aduce sămânța, din ce-ți va aduce ogorul în fiecare an. 23 Și să mănânci[558] înaintea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege ca să-Și așeze Numele acolo, zeciuiala din grâul tău, din mustul tău și din untdelemnul tău și întâii născuți[559] din cireada și turma ta, ca să te înveți să te temi totdeauna de Domnul, Dumnezeul tău. 24 Poate când te va binecuvânta Domnul, Dumnezeul tău, drumul va fi prea lung ca să-ți poți duce zeciuiala acolo, din pricina[560] depărtării tale de locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-Și pună acolo Numele Lui. 25 Atunci, să-ți prefaci zeciuiala în argint, să strângi argintul acela în mână și să te duci la locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău. 26 Acolo, să cumperi cu argintul acela tot ce vei dori: boi, oi, vin și băuturi tari, tot ce-ți va plăcea, să[561] le mănânci înaintea Domnului, Dumnezeului tău, și să te bucuri tu și familia ta. 27 Să nu părăsești pe levitul[562] care va fi în cetățile tale, căci n-are[563] nici parte de moșie, nici moștenire cu tine. 28 După[564] trei ani, să scoți toată zeciuiala din venitul tău din anul al treilea și s-o pui în cetățile tale. 29 Atunci[565] să vină levitul, care n-are[566] nici parte, nici moștenire cu tine, străinul, orfanul și văduva, care vor fi în cetățile tale, și să mănânce și să se sature, pentru că Domnul[567], Dumnezeul tău, să te binecuvânteze în toate lucrările pe care le vei face cu mâinile tale.
15 1 La fiecare[568] șapte ani, să dai iertare. 2 Și iată cum se va face iertarea. Când se va vesti iertarea în cinstea Domnului, orice creditor care va fi împrumutat pe aproapele său să-i ierte împrumutul, să nu silească pe aproapele său și pe fratele său să-i plătească datoria. 3 Vei putea să silești pe străin[569] să-ți plătească, dar să ierți ce ai la fratele tău. 4 Totuși la tine să nu fie niciun sărac, căci Domnul te va[570] binecuvânta în țara pe care ți-o va da de moștenire Domnul, Dumnezeul tău; 5 numai[571] să asculți de glasul Domnului, Dumnezeului tău, împlinind cu scumpătate toate aceste porunci pe care ți le dau astăzi. 6 Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvânta, cum ți-a spus, așa încât vei da[572] cu împrumut multor neamuri, dar tu nu vei lua cu împrumut de la ele; tu vei stăpâni[573] peste multe neamuri, dar ele nu vor stăpâni peste tine. 7 Dacă va fi la tine vreun sărac dintre frații tăi, în vreuna din cetățile tale, în țara pe care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău, să nu-ți[574] împietrești inima și să nu-ți închizi mâna înaintea fratelui tău celui lipsit. 8 Ci să-i[575] deschizi mâna și să-l împrumuți cu ce-i trebuie, ca să facă față nevoilor lui. 9 Vezi să nu fii așa de rău ca să zici în inima ta: ‘Ah, se apropie anul al șaptelea, anul iertării!’ Vezi să n-ai un ochi[576] fără milă pentru fratele tău cel lipsit și să nu-i dai. Căci atunci el ar[577] striga către Domnul împotriva ta și te-ai face vinovat de un[578] păcat, 10 ci să-i dai, și să[579] nu dai cu părere de rău în inimă, căci pentru[580] aceasta te va binecuvânta Domnul, Dumnezeul tău, în toate lucrările de care te vei apuca. 11 Totdeauna vor fi săraci[581] în țară, de aceea îți dau porunca aceasta: ‘Să-ți deschizi mâna față de fratele tău, față de sărac și față de cel lipsit din țara ta.’
12 Dacă[582] unul din frații tăi evrei, bărbat sau femeie, se vinde ție să-ți slujească șase ani, în anul al șaptelea să-i dai drumul de la tine și să fie slobod. 13 Și când îi vei da drumul ca să se ducă slobod de la tine, să nu-i dai drumul cu mâna goală; 14 să-i dai daruri din cireada ta, din aria ta, din teascul tău, din ce vei avea, prin binecuvântarea[583] Domnului, Dumnezeului tău. 15 Să-ți aduci[584] aminte că și tu ai fost rob în țara Egiptului și că Domnul, Dumnezeul tău, te-a răscumpărat, de aceea îți dau astăzi porunca aceasta. 16 Dacă însă robul tău[585] îți va zice: ‘Nu vreau să ies de la tine’, pentru că te iubește, pe tine și casa ta, și se simte bine la tine, 17 atunci să iei o sulă și să-i găurești urechea de ușă și să-ți fie rob pentru totdeauna. Tot așa să faci și cu roaba ta. 18 Să nu-ți pară rău când îl vei lăsa să plece slobod de la tine, căci ți-a slujit șase ani, ceea ce face de două[586] ori cât simbria unui om tocmit cu plată, și Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvânta în tot ce vei face.
19 Să închini Domnului, Dumnezeului tău, pe orice întâi[587] născut de parte bărbătească din cireada și turma ta. Să nu muncești cu întâiul născut al vacii tale, să nu tunzi pe întâiul născut al oilor tale. 20 Să-l mănânci în fiecare an, tu și familia ta, înaintea[588] Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege El. 21 Dacă[589] are vreun cusur, dacă este șchiop sau orb, sau are vreo meteahnă trupească, să nu-l aduci ca jertfă Domnului, Dumnezeului tău. 22 Să-l mănânci în cetățile tale: cel ce va fi necurat[590] și cel ce va fi curat vor putea să-l mănânce amândoi, cum se mănâncă acum căprioara sau cerbul. 23 Numai[591] sângele să nu i-l mănânci, ci să-l verși pe pământ ca apa.
16 1 Păzește luna[592] spicelor și prăznuiește Sărbătoarea Paștelor în cinstea Domnului, Dumnezeului tău, căci în luna spicelor[593] te-a scos Domnul, Dumnezeul tău, din Egipt, noaptea[594]. 2 Să jertfești Paștele în cinstea Domnului, Dumnezeului tău, jertfele tale de oi și boi[595], în locul[596] pe care-l va alege Domnul ca să-Și așeze Numele acolo. 3 În timpul sărbătorii, să nu mănânci[597] pâine dospită, ci șapte zile să mănânci azimi, pâinea întristării, căci ai ieșit în grabă din țara Egiptului: așa să faci, ca să-ți aduci aminte toată viața ta de ziua când ai ieșit din țara Egiptului. 4 Să nu se vadă aluat[598] la tine, pe toată întinderea țării tale, timp de șapte zile și nicio parte din[599] vitele pe care le vei jertfi în seara celei dintâi zile să nu fie păstrată peste noapte, până dimineața. 5 Nu vei putea să jertfești Paștele în vreunul din locurile pe care ți le dă Domnul, Dumnezeul tău, ca locuință, 6 ci în locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-Și așeze Numele în el, acolo să jertfești Paștele, seara[600], la apusul soarelui, pe vremea ieșirii tale din Egipt. 7 Să[601] fierbi vita tăiată și s-o mănânci[602] în locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău. Și dimineața, vei putea să te întorci și să te duci în corturile tale. 8 Șase zile să mănânci azimi și a șaptea zi[603] să fie o adunare de sărbătoare în cinstea Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea.
9 Să numeri șapte[604] săptămâni; de când vei începe seceratul grâului, să începi să numeri șapte săptămâni. 10 Apoi să prăznuiești Sărbătoarea Săptămânilor și să aduci daruri de bunăvoie, după[605] binecuvântarea pe care ți-o va da Domnul, Dumnezeul tău. 11 Să te[606] bucuri înaintea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să locuiască Numele Lui acolo, tu, fiul tău și fiica ta, robul și roaba ta, levitul care va fi în cetățile tale și străinul, orfanul și văduva care vor fi în mijlocul tău. 12 Să-ți aduci[607] aminte că ai fost rob în Egipt și să păzești și să împlinești legile acestea.
13 Să prăznuiești[608] Sărbătoarea Corturilor șapte zile, după ce îți vei strânge roadele din arie și din teasc. 14 Să te[609] bucuri la sărbătoarea aceasta, tu, fiul tău și fiica ta, robul și roaba ta și levitul, străinul, orfanul și văduva care vor fi în cetățile tale. 15 Să prăznuiești sărbătoarea șapte[610] zile în cinstea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege Domnul, căci Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvânta în toate roadele tale și în tot lucrul mâinilor tale, și de aceea să fii vesel. 16 De trei[611] ori pe an, toți bărbații să se înfățișeze înaintea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege El: la Sărbătoarea Azimilor, la Sărbătoarea Săptămânilor și la Sărbătoarea Corturilor. Să nu[612] se înfățișeze cu mâinile goale înaintea Domnului. 17 Fiecare să dea ce va putea, după binecuvântarea[613] pe care i-o va da Domnul, Dumnezeul tău.
18 Să pui judecători[614] și dregători în toate cetățile pe care ți le dă Domnul, Dumnezeul tău, după semințiile tale, și ei să judece poporul cu dreptate. 19 Să n-atingi[615] niciun drept, să nu[616] cauți la fața oamenilor și să nu iei daruri[617], căci darurile orbesc ochii înțelepților și sucesc cuvintele celor drepți. 20 Să urmezi cu scumpătate dreptatea, ca să[618] trăiești și să stăpânești țara pe care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău.
21 Să nu-ți[619] așezi niciun idol de lemn lângă altarul pe care-l vei ridica Domnului, Dumnezeului tău. 22 Să nu[620] ridici nici stâlpi idolești, care sunt urâți de Domnul, Dumnezeul tău.
17 1 Să n-aduci[621] jertfă Domnului, Dumnezeului tău, vreun bou sau vreun miel care să aibă vreun cusur sau vreo meteahnă trupească, căci ar fi o urâciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău.
2 Se[622] va găsi poate în mijlocul tău, într-una din cetățile pe care ți le dă Domnul, Dumnezeul tău, un bărbat sau o femeie care să facă ce este rău înaintea Domnului, Dumnezeului tău, și care să calce[623] legământul Lui, 3 care să meargă după alți dumnezei ca să le slujească și să se închine înaintea lor, după Soare[624], Lună sau toată oștirea cerurilor, așa cum eu[625] n-am poruncit. 4 De îndată ce vei[626] lua cunoștință și vei afla lucrul acesta, să faci cercetări amănunțite. Dacă lucrul este adevărat, dacă faptul este întemeiat, dacă urâciunea aceasta a fost săvârșită în Israel, 5 atunci să aduci la porțile cetății tale pe bărbatul sau femeia care va fi vinovată de această faptă rea și să ucizi cu pietre[627] sau să pedepsești cu moartea pe bărbatul acela sau pe femeia aceea. 6 Cel vinovat de moarte să fie omorât pe mărturia[628] a doi sau trei martori; să nu fie omorât pe mărturia unui singur martor. 7 Întâi mâna[629] martorilor să se ridice asupra lui ca să-l omoare și apoi mâna întregului popor. Să scoți[630] astfel răul din mijlocul tău.
8 Dacă ți[631] se va părea prea greu de judecat o pricină privitoare la un omor[632], la o neînțelegere sau la o rănire și va da prilej la ceartă înăuntrul cetății tale, să te scoli și să te[633] sui la locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău. 9 Să te[634] duci la preoți, leviți, și la cel ce va împlini atunci slujba de judecător[635], să-i întrebi, și ei îți vor spune[636] hotărârea legii. 10 Să faci cum îți vor spune ei în locul pe care-l va alege Domnul și să ai grijă să faci cum te vor învăța ei. 11 Să faci după legea pe care te vor învăța și după hotărârea pe care o vor rosti ei, să nu te abați de la ce-ți vor spune ei, nici la dreapta, nici la stânga. 12 Omul[637] care, din mândrie, nu va asculta de preotul pus[638] acolo ca să slujească Domnului, Dumnezeului tău, sau care nu va asculta de judecător, omul acela să fie pedepsit cu moartea. Să scoți[639] astfel răul din mijlocul lui Israel, 13 pentru ca tot[640] poporul să audă, să se teamă și să nu se mai îngâmfe.
14 După ce vei intra în țara pe care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău, și o vei stăpâni, după ce-ți vei așeza locuința și vei zice: ‘Vreau să pun peste[641] mine un împărat, ca toate neamurile care mă înconjoară’, 15 să pui peste tine ca împărat pe acela pe care-l[642] va alege Domnul, Dumnezeul tău, și anume să iei un împărat din[643] mijlocul fraților tăi; nu vei putea să pui împărat pe un străin, care să nu fie fratele tău. 16 Dar să n-aibă mulți cai[644] și să nu întoarcă[645] pe popor în Egipt ca să aibă mulți cai, căci Domnul[646] v-a zis: ‘Să nu vă mai[647] întoarceți pe drumul acela.’ 17 Să nu aibă un mare număr de neveste, ca să nu i se abată[648] inima, și să nu strângă mari grămezi de argint și aur. 18 Când se va așeza[649] pe scaunul de domnie al împărăției lui, să scrie pentru el, într-o carte, o copie a acestei legi, pe care s-o ia de la preoții[650] din neamul leviților. 19 Va trebui[651] s-o aibă cu el și s-o citească în toate zilele vieții lui, ca să învețe să se teamă de Domnul, Dumnezeul lui, să păzească și să împlinească toate cuvintele din legea aceasta și toate poruncile acestea, 20 pentru ca inima lui să nu se înalțe mai presus de frații lui și să nu se abată[652] de la poruncile acestea nici la dreapta, nici la stânga și să aibă astfel multe zile în împărăția lui, el și copiii lui, în mijlocul lui Israel.
18 1 Preoții, leviții, și toată seminția lui Levi, să nu aibă[653] nici parte de moșie, nici moștenire în Israel; să se hrănească din jertfele mistuite de foc[654] în cinstea Domnului și din darurile aduse Domnului. 2 Să nu aibă moștenire în mijlocul fraților lor: Domnul va fi moștenirea lor, cum le-a spus. 3 Iată care va fi dreptul preoților de la popor: cei ce vor aduce o jertfă, fie bou, fie miel, să dea[655] preotului spata, fălcile și pântecele. 4 Să-i dai cele dintâi[656] roade din grâul tău, din mustul tău și din untdelemnul tău și pârga din lâna oilor tale, 5 căci pe el[657] l-a ales Domnul, Dumnezeul tău, dintre toate semințiile, ca să facă[658] slujba în Numele Domnului, el și fiii lui, în toate zilele. 6 Când va pleca un levit din una din cetățile tale, din locul unde locuiește[659] el în Israel, ca să se ducă, după deplina dorință a sufletului său, în locul pe care-l va alege[660] Domnul 7 și va face slujbă în Numele Domnului, Dumnezeului tău, ca[661] toți frații lui leviți care stau înaintea Domnului, 8 va primi ca hrană o parte[662] la fel cu a lor și, pe lângă ea, se va bucura și de veniturile ieșite din vânzarea averii lui părintești.
9 După ce vei intra în țara pe care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău, să nu te[663] înveți să faci după urâciunile neamurilor acelora. 10 Să nu fie la tine nimeni care să-și treacă[664] pe fiul sau pe fiica lui prin foc, nimeni care să aibă meșteșugul[665] de ghicitor, de cititor în stele, de vestitor al viitorului, de vrăjitor, 11 de descântător[666], nimeni care să întrebe pe cei ce cheamă duhurile sau dau cu ghiocul, nimeni care să întrebe[667] pe morți. 12 Căci oricine face aceste lucruri este o urâciune înaintea Domnului și din pricina[668] acestor lucruri va izgoni Domnul, Dumnezeul tău, pe aceste neamuri dinaintea ta. 13 Tu să te ții în totul totului tot numai de Domnul, Dumnezeul tău. 14 Căci neamurile acelea pe care le vei izgoni ascultă de cei ce citesc în stele și de ghicitori, dar ție, Domnul, Dumnezeul tău, nu-ți îngăduie lucrul acesta.
15 Domnul, Dumnezeul tău, îți va ridica din mijlocul tău, dintre frații tăi, un proroc[669] ca mine: să ascultați de el! 16 Astfel, el va răspunde la cererea pe care ai făcut-o Domnului, Dumnezeului tău, la Horeb, în ziua adunării[670] poporului, când ziceai: ‘Să nu[671] mai aud glasul Domnului, Dumnezeului meu, și să nu mai văd acest foc mare, ca să nu mor.’ 17 Atunci, Domnul mi-a zis: ‘Ce au zis ei, este bine[672]. 18 Le voi ridica din mijlocul fraților lor un[673] proroc ca tine, voi pune[674] cuvintele Mele în gura lui și el[675] le va spune tot ce-i voi porunci Eu. 19 Și dacă cineva[676] nu va asculta de cuvintele Mele, pe care le va spune el în Numele Meu, Eu îi voi cere socoteală. 20 Dar prorocul[677] care va avea îndrăzneala să spună în Numele Meu un cuvânt pe care nu-i voi porunci să-l spună sau care va vorbi în numele[678] altor dumnezei, prorocul acela să fie pedepsit cu moartea.’ 21 Poate că vei zice în inima ta: ‘Cum vom cunoaște cuvântul pe care nu-l va spune Domnul?’ 22 Când ceea ce[679] va spune prorocul acela în Numele Domnului nu va avea loc și nu se va întâmpla[680], va fi un cuvânt pe care nu l-a spus Domnul. Prorocul acela l-a spus din îndrăzneală[681]: să n-ai teamă de el.
19 1 După ce Domnul, Dumnezeul tău, va[682] nimici toate neamurile acelea a căror țară ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău, după ce le vei izgoni și vei locui în cetățile și în casele lor, 2 să desparți trei cetăți în mijlocul țării pe care ți-o dă în stăpânire Domnul, Dumnezeul tău. 3 Să faci drumuri și să împarți în trei ținutul țării pe care ți-o va da ca moștenire Domnul, Dumnezeul tău. Să faci așa, pentru ca orice ucigaș să poată fugi în cetățile acestea. 4 Legea[683] aceasta să fie pentru ucigașul care va fugi acolo, ca să-și scape viața, când va omorî fără voie pe aproapele său, fără să-i fi fost vrăjmaș mai înainte. 5 Așa, de pildă, un om se va duce să taie lemne în pădure cu un alt om; ridică securea cu mâna, ca să taie copacul, fierul scapă din coadă, lovește pe tovarășul său și-l omoară. Atunci, el să fugă într-una din cetățile acestea ca să-și scape viața, 6 pentru ca[684] nu cumva răzbunătorul sângelui, aprins de mânie și urmărind pe ucigaș, să-l ajungă, fiind prea lung drumul, și să lovească de moarte pe cel ce nu era vinovat de moarte, fiindcă mai înainte nu fusese vrăjmaș aproapelui său. 7 De aceea îți dau porunca aceasta: Să desparți trei cetăți. 8 Când Domnul, Dumnezeul tău, îți va lărgi[685] hotarele, cum a jurat părinților tăi, și-ți va da toată țara pe care a făgăduit părinților tăi că ți-o va da – 9 numai să păzești și să împlinești toate aceste porunci pe care ți le dau astăzi, ca să iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, și să umbli totdeauna pe căile Lui –, atunci[686] să mai adaugi trei cetăți la cele trei, 10 pentru ca să nu fie vărsat sângele celui nevinovat în mijlocul țării pe care ți-o dă de moștenire Domnul, Dumnezeul tău, și astfel să fii vinovat de omor. 11 Dar dacă[687] un om fuge într-una din aceste cetăți după ce a întins lațuri aproapelui său din vrăjmășie împotriva lui, după ce s-a aruncat asupra lui și l-a lovit așa încât i-a pricinuit moartea, 12 bătrânii din cetatea lui să trimită să-l prindă și să-l dea în mâinile răzbunătorului sângelui, ca să moară. 13 Să n-ai milă de[688] el și să[689] ștergi din Israel sângele celui nevinovat, ca să fii fericit.
14 Să[690] nu muți hotarele aproapelui tău, puse de strămoșii tăi, în moștenirea pe care o vei avea în țara pe care ți-o dă în stăpânire Domnul, Dumnezeul tău. 15 Un singur[691] martor nu va fi de ajuns împotriva unui om, ca să adeverească vreo nelegiuire sau vreun păcat oarecare; un fapt nu va putea fi întemeiat decât pe mărturia a doi sau trei martori. 16 Când[692] un martor mincinos se va ridica împotriva cuiva ca să-l învinuiască de vreo nelegiuire, 17 cei doi oameni cu pricina să se înfățișeze înaintea[693] Domnului, înaintea preoților și judecătorilor care vor fi atunci în slujbă. 18 Judecătorii să facă cercetări amănunțite. Dacă se va afla că martorul acela este un martor mincinos și că a făcut o mărturisire mincinoasă împotriva fratelui său, 19 atunci[694] să-i faceți cum avea el de gând să facă fratelui său. Să scoți[695] astfel răul din mijlocul tău. 20 În felul acesta, ceilalți vor[696] auzi și se vor teme, și nu se va mai face o faptă așa de nelegiuită în mijlocul tău. 21 Să n-ai[697] nicio milă, ci să ceri viață[698] pentru viață, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior.
20 1 Când vei merge la război împotriva vrăjmașilor tăi și vei vedea cai și care[699] și un popor mai mare la număr decât tine, să nu te temi de ei, căci Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din țara Egiptului, este cu tine[700]. 2 La apropierea luptei, preotul să vină și să vorbească poporului. 3 Să le spună: ‘Ascultă, Israele! Voi astăzi sunteți aproape de luptă împotriva vrăjmașilor voștri. Să nu vi se tulbure inima, fiți fără teamă, nu vă înspăimântați, nu vă îngroziți dinaintea lor. 4 Căci Domnul, Dumnezeul vostru, merge cu voi, ca să bată[701] pe vrăjmașii voștri, ca să vă mântuiască.’ 5 Mai-marii oștirii să vorbească apoi poporului și să zică: ‘Cine a zidit o casă nouă și nu s-a așezat[702] încă în ea să plece și să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă și să se așeze altul în ea. 6 Cine a sădit o vie și n-a mâncat încă din ea să plece și să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă și să mănânce altul din ea. 7 Cine[703] s-a logodit cu o femeie și n-a luat-o încă să plece și să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă și s-o ia altul’. 8 Mai-marii oștirii să vorbească mai departe poporului și să spună: ‘Cine este[704] fricos și slab la inimă să plece și să se întoarcă acasă, ca să nu înmoaie inima fraților lui’. 9 După ce mai-marii oștirii vor isprăvi de vorbit poporului, să așeze pe căpeteniile oștirii în fruntea poporului.
10 Când te vei apropia de o cetate ca să te bați împotriva ei, s-o[705] îmbii cu pace. 11 Dacă primește pacea și-ți deschide porțile, tot poporul care se va afla în ea să-ți dea bir și să-ți fie supus. 12 Dacă nu primește pacea cu tine și vrea să facă război cu tine, atunci s-o împresori. 13 Și, după ce Domnul, Dumnezeul tău, o va da în mâinile tale, să treci[706] prin ascuțișul sabiei pe toți cei de parte bărbătească. 14 Dar să iei pentru tine nevestele, copiii, vitele[707] și tot ce va mai fi în cetate, toată prada, și să mănânci[708] toată prada vrăjmașilor tăi pe care ți-i va da în mână Domnul, Dumnezeul tău. 15 Așa să faci cu toate cetățile care vor fi foarte departe de tine și care nu fac parte din cetățile neamurilor acestora. 16 Dar în cetățile[709] popoarelor acestora, a căror țară ți-o dă ca moștenire Domnul, Dumnezeul tău, să nu lași cu viață nimic care suflă. 17 Ci să nimicești cu desăvârșire popoarele acelea, pe hetiți, pe amoriți, pe canaaniți, pe fereziți, pe heviți și iebusiți, cum ți-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, 18 ca[710] să nu vă învețe să faceți după toate urâciunile pe care le fac ele pentru dumnezeii lor și să păcătuiți[711] astfel împotriva Domnului, Dumnezeului vostru. 19 Dacă vei împresura multe zile o cetate cu care ești în război, ca s-o cucerești, pomii să nu-i strici, tăindu-i cu securea; să mănânci din ei și să nu-i tai, căci pomul de pe câmp este oare un om ca să fie nimicit prin împresurare de tine? 20 Numai copacii pe care-i vei ști că nu sunt pomi buni de mâncat, vei putea să-i strici și să-i tai și vei putea să faci cu ei întărituri împotriva cetății care este în război cu tine, până va cădea.
21 1 Dacă, în țara pe care ți-o dă în stăpânire Domnul, Dumnezeul tău, se găsește întins în mijlocul unui câmp un om ucis, fără să se știe cine l-a lovit, 2 bătrânii și judecătorii tăi să se ducă să măsoare depărtarea de la trupul mort până în cetățile de primprejur. 3 Când se va hotărî cetatea cea mai apropiată de trupul mort, bătrânii din cetatea aceea să ia o vițea care să nu fi fost pusă la muncă și care să nu fi tras la jug. 4 Să ducă vițeaua aceea într-o vale cu apă care nu seacă niciodată și unde nu se ară, nici nu se seamănă și, acolo, să taie capul vițelei în vale. 5 Atunci să se apropie preoții, fiii lui Levi, căci pe ei[712] i-a ales Domnul, Dumnezeul tău, ca să-I slujească și să binecuvânteze în Numele Domnului, și ei trebuie să hotărască[713] în orice ceartă și în orice rănire. 6 Toți bătrânii din cetatea aceea cea mai apropiată de trupul mort să-și spele[714] mâinile pe vițeaua căreia i-au tăiat capul în vale. 7 Și, luând cuvântul, să zică: ‘Mâinile noastre n-au vărsat sângele acesta și ochii noștri nu l-au văzut vărsându-se. 8 Iartă, Doamne, pe poporul Tău Israel, pe care l-ai răscumpărat; nu[715] pune sângele nevinovat în socoteala poporului Tău Israel.’ Și sângele acela nu-i va fi pus în socoteală. 9 Astfel trebuie să cureți[716] din mijlocul tău sângele nevinovat, făcând ce este plăcut înaintea Domnului.
10 Când vei merge la război împotriva vrăjmașilor tăi, dacă Domnul îi dă în mâinile tale, și vei lua prinși din ei, 11 poate că printre cei prinși vei vedea o femeie frumoasă și vei dori s-o iei de nevastă. 12 Atunci s-o aduci înăuntrul casei tale. Ea să-și radă capul și să-și taie unghiile, 13 să-și lepede hainele pe care le purta când a fost prinsă, să locuiască în casa ta și să plângă[717] pe tatăl și pe mama ei o lună de zile. După aceea, să te duci la ea, să-i fii bărbat și ea să-ți fie nevastă. 14 Dacă nu-ți va mai place, s-o lași să plece unde va voi, dar nu vei putea s-o vinzi pe argint, nici să te porți cu ea ca și cu o roabă, pentru că ai înjosit-o[718]. 15 Dacă un om care are două neveste iubește pe una și nu iubește[719] pe cealaltă și dacă are copii cu ele, din care întâiul născut este de la nevasta pe care n-o iubește, 16 când își[720] va împărți averile între fiii lui, nu va putea face întâi născut pe fiul aceleia pe care o iubește, în locul fiului aceleia pe care n-o iubește și care este întâiul născut. 17 Ci să recunoască de întâi născut pe fiul aceleia pe care n-o iubește și să-i dea o parte îndoită[721] din averea lui, căci fiul acesta este cel dintâi rod[722] al puterii lui și lui i se cuvine dreptul[723] de întâi născut.
18 Dacă un om are un fiu neascultător și îndărătnic, care n-ascultă nici de glasul tatălui său, nici de glasul mamei lui și nu-i ascultă nici chiar după ce l-au pedepsit, 19 tatăl și mama să-l ia și să-l ducă la bătrânii cetății lui și la poarta locului în care locuiește. 20 Să spună bătrânilor cetății lui: ‘Iată, fiul nostru este neascultător și îndărătnic, n-ascultă de glasul nostru și este lacom și bețiv.’ 21 Și toți oamenii din cetatea lui să-l ucidă cu pietre și să moară. Astfel să cureți[724] răul din mijlocul tău, pentru ca[725] tot Israelul s-audă și să se teamă.
22 Dacă se va omorî un om care a săvârșit o nelegiuire vrednică de pedeapsa[726] cu moartea și l-ai spânzurat de un lemn, 23 trupul lui[727] mort să nu stea noaptea pe lemn, ci să-l îngropi în aceeași zi, căci cel spânzurat[728] este blestemat înaintea lui Dumnezeu, și să nu spurci[729] țara pe care ți-o dă de moștenire Domnul, Dumnezeul tău.
22 1 Dacă vezi[730] rătăcindu-se boul sau oaia fratelui tău, să nu o ocolești, ci să o aduci la fratele tău. 2 Dacă fratele tău nu locuiește lângă tine și nu-l cunoști, să iei dobitocul la tine acasă și să rămână la tine până ce-l cere fratele tău, și atunci să i-l dai. 3 Tot așa să faci și cu măgarul lui, tot așa să faci și cu haina lui și tot așa să faci cu orice lucru pierdut de el și găsit de tine: să nu le ocolești. 4 Dacă[731] vezi măgarul fratelui tău sau boul lui căzut pe drum, să nu-l ocolești, ci să-l ajuți să-l ridice.
5 Femeia să nu poarte îmbrăcăminte bărbătească, și bărbatul să nu se îmbrace cu haine femeiești, căci oricine face lucrurile acestea este o urâciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău. 6 Dacă întâlnești pe drum un cuib de pasăre, într-un copac sau pe pământ, cu pui sau ouă și mama lor șezând peste pui sau peste ouă, să nu iei[732] și pe mama, și pe puii ei, 7 ci să dai drumul mamei și să nu iei decât puii, ca[733] să fii fericit și să ai zile multe. 8 Când zidești o casă nouă, să-ți faci un pălimar împrejurul acoperișului, ca să nu aduci vină de sânge asupra casei tale, dacă s-ar întâmpla să cadă cineva de pe ea. 9 Să nu[734] semeni în via ta două feluri de semințe, ca nu cumva să întinezi și rodul seminței pe care ai semănat-o, și rodul viei. 10 Să nu ari[735] cu un bou și un măgar înjugați împreună. 11 Să nu[736] porți o haină țesută din felurite fire, din lână și in unite împreună. 12 Să faci ciucuri[737] la cele patru colțuri ale hainei cu care te vei înveli.
13 Dacă un om care și-a luat o nevastă și s-a împreunat[738] cu ea o urăște, 14 apoi o învinuiește de lucruri nelegiuite și-i scoate nume rău, zicând: ‘Am luat pe femeia aceasta, m-am apropiat de ea și n-am găsit-o fecioară’, 15 atunci tatăl și mama fetei să ia semnele fecioriei ei și să le aducă înaintea bătrânilor cetății, la poartă. 16 Tatăl fetei să spună bătrânilor: ‘Am dat pe fiică-mea de nevastă omului acestuia, și el a început s-o urască; 17 acum o învinuiește de lucruri nelegiuite, zicând: «N-am găsit fecioară pe fiică-ta.» Dar iată semnele fecioriei fetei mele.’ Și să desfacă haina ei înaintea bătrânilor cetății. 18 Bătrânii cetății să ia atunci pe omul acela și să-l pedepsească 19 și, pentru că a scos nume rău unei fecioare din Israel, să-l osândească la o gloabă de o sută de sicli de argint, pe care să-i dea tatălui fetei. Ea să rămână nevasta lui, și el nu va putea s-o gonească toată viața lui. 20 Dar dacă faptul este adevărat, dacă fata nu s-a găsit fecioară, 21 să scoată pe fată la ușa casei tatălui ei, să fie ucisă cu pietre de oamenii din cetate și să moară, pentru că a săvârșit[739] o mișelie în Israel, curvind în casa tatălui ei. Să cureți[740] astfel răul din mijlocul tău.
22 Dacă[741] se va găsi un bărbat culcat cu o femeie măritată, să moară amândoi: și bărbatul care s-a culcat cu femeia, și femeia. Să cureți astfel răul din mijlocul lui Israel. 23 Dacă o fată fecioară[742] este logodită și o întâlnește un om în cetate și se culcă cu ea, 24 să-i aduceți pe amândoi la poarta cetății, să-i ucideți cu pietre și să moară amândoi: fata pentru că n-a țipat în cetate și omul pentru că a necinstit[743] pe nevasta aproapelui său. Să cureți[744] astfel răul din mijlocul tău. 25 Dar dacă omul acela întâlnește în câmp pe fata logodită, o apucă cu sila și se culcă cu ea, numai omul care s-a culcat cu ea să fie pedepsit cu moartea. 26 Fetei să nu-i faci nimic; ea nu este vinovată de o nelegiuire vrednică de pedeapsa cu moartea, căci e ca și cu un om care se aruncă asupra aproapelui lui și-l omoară. 27 Fata logodită, pe care a întâlnit-o omul acela pe câmp, a putut să strige fără să fie cineva să-i sară în ajutor. 28 Dacă un[745] om întâlnește o fată fecioară nelogodită, o apucă cu sila și se culcă cu ea și se întâmplă să fie prinși, 29 omul care s-a culcat cu ea să dea tatălui fetei cincizeci de sicli de argint și, pentru că a necinstit-o[746], s-o ia de nevastă și nu va putea s-o gonească toată viața lui. 30 Nimeni[747] să nu ia pe nevasta tatălui său și nici să nu ridice învelitoarea[748] tatălui său.
23 1 Cel scopit, sau famenul, să nu intre în adunarea Domnului. 2 Cel născut din curvie să nu intre în adunarea Domnului, nici chiar al zecelea neam al lui să nu intre în adunarea Domnului. 3 Amonitul[749] și moabitul să nu intre în adunarea Domnului, nici chiar al zecelea neam, pe vecie, 4 pentru că[750] nu v-au ieșit înainte cu pâine și apă pe drum, la ieșirea voastră din Egipt, și pentru că[751] au adus, pe preț de argint, împotriva ta pe Balaam, fiul lui Beor, din Petor, din Mesopotamia, ca să te blesteme. 5 Dar Domnul, Dumnezeul tău, n-a voit să asculte pe Balaam și Domnul, Dumnezeul tău, a schimbat blestemul acela în binecuvântare, pentru că tu ești iubit de Domnul, Dumnezeul tău. 6 Să[752] nu-ți pese nici de propășirea lor, nici de bunăstarea lor toată viața ta, pe vecie. 7 Să nu urăști pe edomit, căci[753] este fratele tău; să nu urăști pe egiptean, căci ai fost străin[754] în țara lui: 8 fiii care li se vor naște, în al treilea neam, să intre în adunarea Domnului.
9 Când vei ieși cu oastea împotriva vrăjmașilor tăi, ferește-te de orice lucru rău. 10 Dacă va[755] fi la tine cineva care să nu fie curat în urma vreunei întâmplări din timpul nopții, să iasă din tabără și să nu intre în tabără; 11 spre seară să se scalde[756] în apă și, după asfințitul soarelui, va putea să se întoarcă în tabără. 12 Să ai un loc afară din tabără și acolo să ieși afară. 13 Între uneltele tale să ai o lopată cu care să sapi și să-ți acoperi murdăriile ieșite din tine, când vei ieși afară. 14 Căci Domnul, Dumnezeul tău, merge[757] în mijlocul taberei tale, ca să te ocrotească și să-ți dea în mână pe vrăjmașii tăi dinaintea ta; tabăra ta va trebui deci să fie sfântă, pentru ca Domnul să nu vadă la tine nimic necurat și să nu Se abată de la tine.
15 Să nu dai înapoi stăpânului său pe un rob[758] care va fugi la tine după ce l-a părăsit. 16 Să rămână la tine, în mijlocul tău, în locul pe care-l va alege el, într-una din cetățile tale, unde îi va plăcea: să nu-l asuprești[759]. 17 Să nu fie nicio curvă din fetele[760] lui Israel și să nu fie niciun sodomit[761] din fiii lui Israel. 18 Să n-aduci în casa Domnului, Dumnezeului tău, câștigul unei curve, nici prețul unui câine ca împlinire a unei juruințe oarecare, căci și unul, și altul sunt o urâciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău.
19 Să nu[762] ceri nicio dobândă de la fratele tău: nici pentru argint, nici pentru merinde, pentru nimic care se împrumută cu dobândă. 20 De la străin[763] vei putea să iei dobândă, dar de la fratele tău să nu iei, pentru ca Domnul[764], Dumnezeul tău, să te binecuvânteze în tot ce vei face în țara pe care o vei lua în stăpânire.
21 Dacă[765] faci o juruință Domnului, Dumnezeului tău, să nu pregeți s-o împlinești, căci Domnul, Dumnezeul tău, îți va cere socoteală, și te vei face vinovat de un păcat. 22 Dacă te ferești să faci o juruință, nu faci un păcat. 23 Dar să păzești și să împlinești ce-ți va ieși[766] de pe buze, și anume juruințele pe care le vei face de bunăvoie Domnului, Dumnezeului tău, și pe care le vei rosti cu gura ta. 24 Dacă intri în via aproapelui tău, vei putea să mănânci struguri, după plac, până te vei sătura, dar în vas să nu iei. 25 Dacă intri în holdele aproapelui tău, vei putea să culegi spice[767] cu mâna, dar secera în holdele aproapelui tău să n-o pui.
24 1 Când cineva[768] își va lua o nevastă și se va însura cu ea și s-ar întâmpla ca ea să nu mai aibă trecere înaintea lui, pentru că a descoperit ceva rușinos în ea, să-i scrie o carte de despărțire și, după ce-i va da-o în mână, să-i dea drumul din casa lui. 2 Ea să iasă de la el, să plece și va putea să se mărite după un alt bărbat. 3 Dacă și acesta din urmă începe s-o urască, îi scrie o carte de despărțire și, după ce i-o dă în mână, îi dă drumul din casa lui; sau, dacă acest bărbat din urmă care a luat-o de nevastă moare, 4 atunci bărbatul[769] dintâi, care îi dăduse drumul, nu va putea s-o ia iarăși de nevastă, după ce s-a pângărit ea, căci lucrul acesta este o urâciune înaintea Domnului, și să nu faci vinovată de păcat țara pe care ți-o dă de moștenire Domnul, Dumnezeul tău.
5 Dacă un[770] om va fi însurat de curând, să nu se ducă la oaste și să nu se pună nicio sarcină peste el; să fie scutit din pricina familiei timp de un an și să veselească[771] astfel pe nevasta pe care și-a luat-o. 6 Să nu iei zălog cele două pietre de râșniță, nici chiar piatra de râșniță de deasupra, căci ar însemna că iei zălog însăși viața cuiva. 7 Dacă se[772] va găsi cineva care să fi furat pe vreunul din frații lui, pe vreunul din copiii lui Israel, și să-l fi făcut rob sau să-l fi vândut, hoțul acela să fie pedepsit cu moartea. Să cureți[773] astfel răul din mijlocul tău. 8 Ia seama bine și păzește-te de rana[774] leprei și să faceți tot ce vă vor învăța preoții dintre leviți, să aveți grijă să lucrați după poruncile pe care li le-am dat. 9 Adu-ți aminte[775] ce a făcut Domnul, Dumnezeul tău, Mariei[776] pe drum, la ieșirea voastră din Egipt.
10 Dacă ai vreo datorie la aproapele tău, să nu intri în casa lui ca să-i iei lucrul pus zălog, 11 ci să stai afară, și cel pe care l-ai împrumutat să-ți aducă afară lucrul pus zălog. 12 Dacă omul acela este sărac, să nu te culci cu lucrul luat zălog de la el la tine; 13 să i-l dai[777] înapoi la apusul soarelui, ca să se culce în haina lui și să te binecuvânteze[778], și lucrul[779] acesta ți se va socoti ca un lucru bun înaintea Domnului, Dumnezeului tău. 14 Să nu nedreptățești[780] pe simbriașul sărac și nevoiaș, fie că este unul din frații tăi, fie că este unul din străinii care locuiesc în țara ta, în cetățile tale. 15 Să-i dai plata[781] pentru ziua lui înainte de apusul soarelui, căci e sărac și o dorește mult. Altfel, ar striga[782] către Domnul împotriva ta, și te-ai face vinovat de un păcat. 16 Să nu omori[783] pe părinți pentru copii și să nu omori pe copii pentru părinți; fiecare să fie omorât pentru păcatul lui. 17 Să nu te atingi[784] de dreptul străinului și al orfanului și să nu iei zălog haina[785] văduvei. 18 Să-ți aduci aminte[786] că ai fost rob în Egipt și că Domnul, Dumnezeul tău, te-a răscumpărat de acolo, de aceea îți dau aceste porunci, ca să le împlinești.
19 Când[787] îți vei secera ogorul și vei uita un snop pe câmp, să nu te întorci să-l iei – să fie al străinului, al orfanului și al văduvei, pentru ca Domnul, Dumnezeul tău, să te binecuvânteze[788] în tot lucrul mâinilor tale. 20 Când îți vei scutura măslinii, să nu culegi a doua oară roadele rămase pe ramuri – ele să fie ale străinului, ale orfanului și ale văduvei. 21 Când îți vei culege via, să nu culegi a doua oară ciorchinii care rămân pe urma ta – ei să fie ai străinului, ai orfanului și ai văduvei. 22 Adu-ți aminte[789] că ai fost rob în țara Egiptului, de aceea îți dau poruncile acestea, ca să le împlinești.
25 1 Când doi oameni vor avea o ceartă[790] între ei și se vor înfățișa înaintea judecății ca să fie judecați, celui nevinovat[791] să-i dea drumul, iar pe cel vinovat să-l osândească. 2 Dacă cel vinovat este osândit să fie bătut[792], judecătorul să pună să-l întindă la pământ și să-i dea[793] în fața lui un număr de lovituri potrivit cu greutatea vinei lui. 3 Să nu pună să-i dea mai mult de patruzeci[794] de lovituri, ca nu cumva, dându-i mai multe lovituri decât atât, fratele tău să fie înjosit[795] înaintea ta. 4 Să[796] nu legi gura boului când treieră grâul.
5 Când frații vor locui împreună și unul din ei va muri fără să lase copii, nevasta mortului să nu se mărite afară cu un străin, ci cumnatul ei să se ducă la ea, s-o ia de nevastă și să se însoare cu ea ca cumnat. 6 Întâiul născut, pe care-l va naște, să moștenească[797] pe fratele cel mort și să-i poarte numele, pentru ca numele acesta să nu[798] fie șters din Israel. 7 Dacă omul acesta nu vrea să ia pe cumnată-sa, ea să se suie la poarta[799] cetății, la bătrâni, și să spună: ‘Cumnatul meu nu vrea să ridice în Israel numele fratelui său, nu vrea să mă ia de nevastă după dreptul de cumnat.’ 8 Bătrânii cetății să-l cheme și să-i vorbească. Dacă el stăruie și zice: ‘Nu vreau[800] s-o iau’, 9 atunci cumnată-sa să se apropie de el în fața bătrânilor, să-i[801] scoată încălțămintea din picior și să-l scuipe în față. Și luând cuvântul, să zică: ‘Așa să se facă omului care nu voiește să ridice[802] casa fratelui său.’ 10 Și casa lui se va numi în Israel ‘Casa celui descălțat’. 11 Când doi oameni se vor certa unul cu altul, și nevasta unuia se va apropia să scoată pe bărbatul său din mâna celui ce-l lovește, dacă întinde mâna și apucă pe acesta din urmă de părțile rușinoase, 12 să-i tai mâna; să n-ai nicio milă[803] de ea.
13 Să n-ai[804] în sacul tău două feluri de greutăți, una mare și alta mică. 14 Să n-ai în casă două feluri de efă, una mare și alta mică. 15 Ci să ai o greutate adevărată și dreaptă, să ai o efă adevărată și dreaptă, pentru ca să ai zile[805] multe în țara pe care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău. 16 Căci oricine face aceste lucruri, oricine săvârșește o nedreptate, este o urâciune[806] înaintea Domnului, Dumnezeului tău.
17 Adu-ți[807] aminte ce ți-a făcut Amalec pe drum, la ieșirea voastră din Egipt: 18 cum te-a întâlnit pe drum și, fără nicio teamă[808] de Dumnezeu, s-a aruncat asupra ta pe dinapoi, asupra tuturor celor ce se târau la coadă, când erai obosit și sleit de puteri. 19 Când îți va[809] da Domnul, Dumnezeul tău, odihnă, după ce te va izbăvi de toți vrăjmașii care te înconjoară, în țara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți-o dă ca moștenire și spre stăpânire, să ștergi[810] pomenirea lui Amalec de sub ceruri – să nu uiți lucrul acesta.
26 1 Când vei intra în țara pe care ți-o dă de moștenire Domnul, Dumnezeul tău, când o vei stăpâni și te vei așeza în ea, 2 să[811] iei cele dintâi roade din toate roadele pe care le vei scoate din pământ, în țara pe care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău, să le pui într-un coș și să te duci la[812] locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să facă să locuiască Numele Lui acolo. 3 Să te duci la preotul care va fi în zilele acelea și să-i spui: ‘Mărturisesc astăzi înaintea Domnului, Dumnezeului tău, că am intrat în țara pe care Domnul a jurat părinților noștri că ne-o va da.’ 4 Preotul să ia coșul din mâna ta și să-l pună înaintea altarului Domnului, Dumnezeului tău. 5 Apoi să iei iarăși cuvântul și să spui înaintea Domnului, Dumnezeului tău: ‘Tatăl meu era un arameu[813] pribeag, gata să piară; s-a pogorât[814] în Egipt cu[815] puțini inși și s-a așezat acolo pentru o vreme. Acolo, a ajuns un neam mare, puternic și mare la număr. 6 Egiptenii[816] ne-au chinuit, ne-au asuprit și ne-au supus la grea robie. 7 Noi am strigat[817] către Domnul, Dumnezeul părinților noștri. Domnul ne-a auzit glasul și a văzut asuprirea, chinurile și necazurile noastre. 8 Și Domnul[818] ne-a scos din Egipt, cu mână tare și cu braț întins, cu arătări înfricoșătoare[819], cu semne și minuni. 9 El ne-a adus în locul acesta și ne-a dat țara aceasta[820], țară în care curge lapte și miere. 10 Acum, iată, aduc cele dintâi roade din roadele pământului pe care mi l-ai dat Tu, Doamne!’ Să le pui înaintea Domnului, Dumnezeului tău, și să te închini înaintea Domnului, Dumnezeului tău. 11 Apoi să te[821] bucuri, cu levitul și cu străinul care va fi în mijlocul tău, de toate bunurile pe care ți le-a dat Domnul, Dumnezeul tău, ție și casei tale.
12 După ce vei isprăvi[822] de luat toată zeciuiala din roadele tale, în anul al treilea, anul[823] zeciuielii, s-o dai levitului, străinului, orfanului și văduvei, și ei să mănânce și să se sature în cetățile tale. 13 Să spui înaintea Domnului, Dumnezeului tău: ‘Am scos din casa mea ce este sfințit și l-am dat levitului, străinului, orfanului și văduvei, după toate poruncile pe care mi le-ai dat Tu; n-am călcat, nici n-am uitat niciuna din poruncile Tale. 14 N-am mâncat nimic[824] din aceste lucruri în timpul meu de jale, n-am îndepărtat nimic din ele pentru vreo întrebuințare necurată și n-am dat nimic din ele cu prilejul unui mort; am ascultat de glasul Domnului, Dumnezeului meu, am lucrat după toate poruncile pe care mi le-ai dat. 15 Privește[825] din Locașul Tău cel Sfânt, din ceruri, și binecuvântează pe poporul Tău Israel și țara pe care ne-ai dat-o, cum ai jurat părinților noștri, țara aceasta în care curge lapte și miere.’
16 Astăzi, Domnul, Dumnezeul tău, îți poruncește să împlinești legile și poruncile acestea; să le păzești și să le împlinești din toată inima ta și din tot sufletul tău. 17 Astăzi, tu ai mărturisit[826] înaintea Domnului că El va fi Dumnezeul tău, că vei umbla în căile Lui, vei păzi legile, poruncile și rânduielile Lui și vei asculta de glasul Lui. 18 Și azi, Domnul[827] ți-a mărturisit că vei fi un popor al Lui, cum ți-a spus, dacă vei păzi toate poruncile Lui 19 și îți va da asupra[828] tuturor neamurilor pe care le-a făcut: întâietate în slavă, în faimă și în măreție, și vei fi un popor sfânt[829] pentru Domnul, Dumnezeul tău, cum ți-a spus.”
27 1 Moise și bătrânii lui Israel au dat următoarea poruncă poporului: „Păziți toate poruncile pe care vi le dau astăzi. 2 După ce veți trece[830] Iordanul, ca să intrați în țara pe care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău, să ridici[831] niște pietre mari și să le tencuiești cu var. 3 Să scrii pe pietrele acestea toate cuvintele din legea aceasta, după ce vei trece Iordanul, ca să intri în țara pe care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău, țară în care curge lapte și miere, cum ți-a spus Domnul, Dumnezeul părinților tăi. 4 După ce veți trece Iordanul, să ridicați pe muntele[832] Ebal pietrele acestea, pe care vă poruncesc azi să le ridicați, și să le tencuiți cu var. 5 Acolo, să zidești un altar Domnului, Dumnezeului tău, un altar de pietre, peste care să nu treacă[833] fierul; 6 din pietre întregi să zidești altarul Domnului, Dumnezeului tău. Să aduci pe altarul acesta arderi-de-tot Domnului, Dumnezeului tău; 7 să aduci jertfe de mulțumire și să mănânci acolo și să te bucuri înaintea Domnului, Dumnezeului tău. 8 Să scrii pe aceste pietre toate cuvintele legii acesteia, săpându-le foarte deslușit.” 9 Moise și preoții din neamul leviților au vorbit întregului Israel și au zis: „Israele, ia aminte și ascultă! Astăzi[834], tu te-ai făcut poporul Domnului, Dumnezeului tău. 10 Să asculți de glasul Domnului, Dumnezeului tău, și să împlinești poruncile și legile Lui pe care ți le dau astăzi.”
11 În aceeași zi, Moise a mai dat următoarea poruncă poporului: 12 „După ce veți trece Iordanul, Simeon, Levi, Iuda, Isahar, Iosif și Beniamin să stea pe muntele[835] Garizim, ca să binecuvânteze poporul, 13 iar Ruben, Gad, Așer, Zabulon, Dan și Neftali să stea pe muntele Ebal, ca să rostească[836] blestemul. 14 Și leviții[837] să ia cuvântul și să spună cu glas tare întregului Israel: 15 ‘Blestemat să fie omul care va face un chip cioplit sau un chip turnat, căci este o urâciune înaintea Domnului, un lucru ieșit din mâini de meșter și care-l va pune într-un[838] loc ascuns!’ Și[839] tot poporul să răspundă: ‘Amin![840]’ 16 ‘Blestemat să fie cel ce va nesocoti pe tatăl său și pe mama sa!’ Și[841] tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ 17 ‘Blestemat să fie cel ce va muta hotarele aproapelui său!’ Și tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ 18 ‘Blestemat[842] să fie cel ce va face pe un orb să rătăcească pe drum!’ Și tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ 19 ‘Blestemat[843] să fie cel ce se atinge de dreptul străinului, orfanului și văduvei!’ Și tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ 20 ‘Blestemat[844] să fie cel ce se va culca cu nevasta tatălui său, căci ridică învelitoarea tatălui său!’ Și tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ 21 ‘Blestemat[845] să fie cel ce se va culca cu vreo vită oarecare!’ Și tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ 22 ‘Blestemat[846] să fie cel ce se va culca cu soră-sa, fiica tatălui său sau fiica mamei sale!’ Și tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ 23 ‘Blestemat[847] să fie cel ce se va culca cu soacră-sa!’ Și tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ 24 ‘Blestemat[848] să fie cel ce va lovi pe aproapele lui în ascuns!’ Și tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ 25 ‘Blestemat[849] să fie cel ce va primi un dar ca să verse sângele celui nevinovat!’ Și tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ 26 ‘Blestemat[850] să fie cine nu va împlini cuvintele legii acesteia și cine nu le va face!’ Și tot poporul să răspundă: ‘Amin!’
28 1 Dacă[851] vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău, păzind și împlinind toate poruncile Lui pe care ți le dau astăzi, Domnul, Dumnezeul tău, îți va[852] da întâietate asupra tuturor neamurilor de pe pământ. 2 Iată toate binecuvântările care vor veni[853] peste tine și de care vei avea parte dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău: 3 Vei fi binecuvântat[854] în cetate și vei fi binecuvântat la[855] câmp. 4 Rodul pântecelui[856] tău, rodul pământului tău, rodul turmelor tale, fătul vacilor și oilor tale, toate acestea vor fi binecuvântate. 5 Coșnița și postava ta vor fi binecuvântate. 6 Vei fi binecuvântat[857] la venirea ta și vei fi binecuvântat la plecarea ta. 7 Domnul[858] îți va da biruință asupra vrăjmașilor tăi care se vor ridica împotriva ta; pe un drum vor ieși împotriva ta, dar pe șapte drumuri vor fugi dinaintea ta. 8 Domnul va[859] face ca binecuvântarea să fie cu tine în grânarele tale și în toate lucrurile pe care vei[860] pune mâna. Te va binecuvânta în țara pe care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău. 9 Vei fi pentru Domnul[861] un popor sfânt, cum ți-a jurat El, dacă vei păzi poruncile Domnului, Dumnezeului tău, și vei umbla pe căile Lui. 10 Toate popoarele vor vedea că tu porți Numele[862] Domnului și se vor[863] teme de tine. 11 Domnul[864] te va copleși cu bunătăți, înmulțind rodul trupului tău, rodul turmelor tale și rodul pământului tău, în țara pe care Domnul a jurat părinților tăi că ți-o va da. 12 Domnul îți va deschide comoara Lui cea bună, cerul, ca să[865] trimită țării tale ploaie la vreme și ca să[866] binecuvânteze tot lucrul mâinilor tale: vei da cu[867] împrumut multor neamuri, dar tu nu vei lua cu împrumut. 13 Domnul te va face să fii cap[868], nu coadă; totdeauna vei fi sus, și niciodată nu vei fi jos, dacă vei asculta de poruncile Domnului, Dumnezeului tău, pe care ți le dau astăzi, dacă le vei păzi și le vei împlini 14 și nu[869] te vei abate nici la dreapta, nici la stânga de la toate poruncile pe care vi le dau astăzi, ca să vă duceți după alți dumnezei și să le slujiți.
15 Dar, dacă[870] nu vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău, dacă nu vei păzi și nu vei împlini toate poruncile Lui și toate legile Lui, pe care ți le dau astăzi, iată toate blestemele care vor veni peste tine și de care vei avea parte[871]. 16 Vei fi blestemat în[872] cetate și vei fi blestemat pe câmp. 17 Coșnița și postava ta vor fi blestemate. 18 Rodul trupului tău, rodul pământului tău, fătul vacilor tale și fătul oilor tale, toate vor fi blestemate. 19 Vei fi blestemat la venirea ta și vei fi blestemat la plecarea ta. 20 Domnul va trimite împotriva ta blestemul[873], tulburarea[874] și amenințarea[875] în mijlocul tuturor lucrurilor de care te vei apuca, până vei fi nimicit, până vei pieri curând, din pricina răutății faptelor tale, care te-a făcut să Mă părăsești. 21 Domnul va trimite peste tine ciuma[876], până te va nimici în țara pe care o vei lua în stăpânire. 22 Domnul[877] te va lovi cu lingoare, cu friguri, cu obrinteală, cu căldură arzătoare, cu secetă, cu rugină[878] în grâu și cu tăciune, care te vor urmări până vei pieri. 23 Cerul[879] deasupra capului tău va fi de aramă și pământul sub tine va fi de fier. 24 Domnul va trimite țării tale, în loc de ploaie, praf și pulbere, care vor cădea din cer peste tine până vei fi nimicit. 25 Domnul[880] te va face să fii bătut de vrăjmașii tăi; pe un drum vei ieși împotriva lor, dar pe șapte drumuri vei fugi dinaintea lor și vei fi[881] o groază pentru toate împărățiile pământului. 26 Trupul tău[882] mort va fi hrana tuturor păsărilor cerului și fiarelor pământului; și nu va fi nimeni care să le sperie. 27 Domnul te va bate cu[883] buba rea a Egiptului, cu bube rele[884] la șezut, cu râie și cu pecingine, de care nu vei putea să te vindeci. 28 Domnul te va lovi cu nebunie[885], cu orbire, cu rătăcire a minții 29 și vei bâjbâi[886] pe întuneric ziua nămiaza mare, ca orbul pe întuneric; nu vei avea noroc în treburile tale și în toate zilele vei fi apăsat, prădat și nu va fi nimeni care să-ți vină în ajutor. 30 Vei avea logodnică[887], și altul se va culca cu ea; vei zidi[888] casă, și n-o vei locui; vei sădi vie[889], și nu vei mânca din ea. 31 Boul tău va fi junghiat sub ochii tăi, și nu vei mânca din el; ți se va răpi măgarul dinaintea ta, și nu ți se va da înapoi; oile tale vor fi date vrăjmașilor tăi, și nu va fi nimeni care să-ți vină în ajutor. 32 Fiii tăi și fiicele tale vor fi date ca roabe pe mâna altui popor; ți se vor topi[890] ochii de dor, uitându-te toată ziua după ei, și mâna ta va fi fără putere. 33 Un popor[891] pe care nu-l cunoști va mânca rodul pământului tău și tot venitul lucrului tău și în toate zilele vei fi apăsat și zdrobit. 34 Priveliștea pe care o vei avea sub ochi[892] te va face să înnebunești. 35 Domnul te va[893] lovi cu o bubă rea la genunchi și la coapse și nu te vei putea vindeca de ea, te va lovi de la talpa piciorului până în creștetul capului. 36 Domnul te va[894] duce, pe tine și împăratul pe care-l vei pune peste tine, la un neam pe care nu l-ai cunoscut, nici tu, nici părinții tăi. Și acolo, vei sluji[895] altor dumnezei, de lemn și de piatră. 37 Și vei fi de pomină[896], de batjocură[897] și de râs printre toate popoarele la care te va duce Domnul. 38 Vei semăna[898] multă sămânță pe câmpul tău, și vei strânge puțin, căci o vor mânca toate lăcustele[899]. 39 Vei sădi vii și le vei lucra, dar vin nu vei bea, ba nici n-o vei culege, căci o vor mânca viermii. 40 Vei avea măslini pe toată întinderea țării tale, și nu te vei unge cu untdelemn, căci măslinele vor cădea. 41 Vei naște fii și fiice, dar nu vor fi ai tăi, căci se vor duce[900] în robie. 42 Omizile îți vor mânca toți pomii și rodul pământului. 43 Străinul care va fi în mijlocul tău se va ridica tot mai sus peste tine, iar tu te vei pogorî tot mai jos; 44 el îți va da[901] cu împrumut, și tu nu-i vei da cu împrumut; el va fi fruntea[902], și tu vei fi coada. 45 Toate[903] blestemele acestea vor veni peste tine, te vor urmări și te vor ajunge, până vei fi nimicit, pentru că n-ai ascultat de glasul Domnului, Dumnezeului tău, pentru că n-ai păzit poruncile Lui și legile Lui, pe care ți le-a dat. 46 Ele vor fi veșnic ca niște semne[904] și minuni pentru tine și sămânța ta. 47 Pentru că[905], în mijlocul belșugului[906] tuturor lucrurilor, n-ai slujit Domnului, Dumnezeului tău, cu bucurie și cu dragă inimă, 48 vei sluji, în mijlocul foamei, setei, goliciunii și lipsei de toate, vrăjmașilor tăi, pe care-i va trimite Domnul împotriva ta. El îți va pune pe grumaz un jug[907] de fier până te va nimici. 49 Domnul va[908] aduce de departe, de la marginile pământului, un neam care va cădea peste tine cu zbor de vultur[909], un neam a cărui limbă n-o vei înțelege, 50 un neam cu înfățișarea sălbatică[910] și care nu se va sfii de cel bătrân, nici nu va avea milă de copii. 51 El va mânca rodul[911] turmelor tale și rodul pământului tău până vei fi nimicit; nu-ți va lăsa nici grâu, nici must, nici untdelemn, nici vițeii de la vaci, nici mieii de la oi până te va face să pieri. 52 Te va[912] împresura în toate cetățile tale până îți vor cădea zidurile, aceste ziduri înalte și tari, în care îți puseseși încrederea pe toată întinderea țării tale; te va împresura în toate cetățile tale, în toată țara pe care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău. 53 În strâmtorarea și necazul în care te va aduce vrăjmașul tău, vei mânca[913] rodul trupului tău, carnea fiilor și fiicelor tale, pe care ți-i va da Domnul, Dumnezeul tău. 54 Omul cel mai gingaș și cel mai milos dintre voi se va[914] uita rău la fratele său, la nevasta care se odihnește[915] pe sânul lui, la copiii pe care i-a cruțat: 55 nu va da niciunuia din ei din carnea copiilor lui cu care se hrănește, fiindcă nu-i va mai rămâne nimic în mijlocul strâmtorării și necazului în care te va aduce vrăjmașul tău în toate cetățile tale. 56 Femeia cea mai gingașă și cea mai miloasă dintre voi, care, de gingașă și miloasă ce era, nu știa cum să calce mai ușor cu piciorul pe pământ, va[916] privi fără milă pe bărbatul care se odihnește la sânul ei, pe fiul și pe fiica ei: 57 nu le va da nimic din pielița[917] nou-născutului, pieliță ieșită dintre picioarele ei și din copiii pe care-i va naște, căci, ducând lipsă de toate, îi va mânca în ascuns, din pricina strâmtorării și necazului în care te va aduce vrăjmașul tău în cetățile tale. 58 Dacă nu vei păzi și nu vei împlini toate cuvintele legii acesteia, scrise în cartea aceasta, dacă nu te vei teme de acest Nume slăvit[918] și înfricoșat, adică de Domnul, Dumnezeul tău, 59 Domnul[919] te va lovi în chip minunat, pe tine și sămânța ta, cu răni mari și îndelungate, cu boli grele și necurmate. 60 Va aduce peste tine toate bolile[920] Egiptului de care tremurai, și ele se vor lipi de tine. 61 Ba încă, Domnul va aduce peste tine, până vei fi nimicit, toate felurile de boli și de răni care nu sunt pomenite în cartea legii acesteia. 62 După ce ați fost atât de mulți ca[921] stelele cerului, nu veți mai[922] rămâne decât un mic număr, pentru că n-ai ascultat de glasul Domnului, Dumnezeului tău. 63 După cum Domnul Se bucura[923] să vă facă bine și să vă înmulțească, tot așa Domnul Se va bucura[924] să vă piardă și să vă nimicească, și veți fi smulși din țara pe care o vei lua în stăpânire. 64 Domnul te va împrăștia[925] printre toate neamurile, de la o margine a pământului până la cealaltă, și acolo[926] vei sluji altor dumnezei pe care nu i-ai cunoscut nici tu, nici părinții tăi, dumnezei de lemn și de piatră. 65 Între aceste neamuri[927], nu vei fi liniștit și nu vei avea un loc de odihnă pentru talpa picioarelor tale. Domnul[928] îți va face inima fricoasă, ochii lâncezi și sufletul[929] îndurerat. 66 Viața îți va sta nehotărâtă înainte, vei tremura zi și noapte, nu vei fi sigur de viața ta. 67 În groaza care-ți va umple inima și în fața lucrurilor pe care ți le vor vedea ochii[930], dimineața[931] vei zice: ‘O, de ar veni seara!’ și seara vei zice: ‘O, de ar veni dimineața!’ 68 Și Domnul[932] te va întoarce pe corăbii în Egipt, și vei face drumul acesta despre care-ți spusesem: ‘Să nu-l mai[933] vezi!’ Acolo, vă veți vinde vrăjmașilor voștri, ca robi și roabe, și nu va fi nimeni să vă cumpere.”
29 1 Iată cuvintele legământului[934] pe care a poruncit lui Moise Domnul să-l încheie cu copiii lui Israel în țara Moabului, afară de legământul pe care-l încheiase cu ei la Horeb. 2 Moise a chemat pe tot Israelul și le-a zis: „Ați[935] văzut tot ce a făcut Domnul sub ochii voștri, în țara Egiptului, lui Faraon, tuturor supușilor lui și întregii lui țări: 3 marile[936] încercări pe care ți le-au văzut ochii, minunile și semnele acelea mari. 4 Dar Domnul[937] nu v-a dat minte să pricepeți, nici ochi să vedeți, nici urechi să auziți până în ziua de azi. 5 Totuși El zice: ‘Eu v-am[938] călăuzit patruzeci de ani în pustie; hainele[939] nu vi s-au învechit pe voi și încălțămintea nu vi s-a învechit în picior; 6 pâine n-ați mâncat[940] și n-ați băut nici vin, nici băutură tare, ca să cunoașteți că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.’ 7 Ați[941] ajuns în locul acesta; Sihon, împăratul Hesbonului, și Og, împăratul Basanului, ne-au ieșit înainte, ca să ne bată, și i-am bătut. 8 Le-am luat țara și am dat-o în[942] stăpânire rubeniților, gadiților și la jumătate din seminția manasiților. 9 Să păziți[943] dar cuvintele legământului acestuia și să le împliniți, ca[944] să izbutiți în tot ce veți face. 10 Astăzi stați înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, voi toți, căpeteniile semințiilor voastre, bătrânii voștri, mai-marii oștirii voastre, toți bărbații din Israel, 11 copiii voștri, nevestele voastre și străinul care este în mijlocul taberei tale, de la cel[945] ce-ți taie lemne până la cel ce-ți scoate apă. 12 Stai ca să intri în legământ cu Domnul, Dumnezeul tău, în legământul acesta încheiat cu jurământ[946] și pe care Domnul, Dumnezeul tău, îl încheie cu tine în ziua aceasta, 13 ca să te facă azi[947] poporul Lui și El să fie Dumnezeul tău, cum ți-a[948] spus și cum a jurat[949] părinților tăi Avraam, Isaac și Iacov. 14 Nu numai cu voi închei[950] legământul acesta încheiat cu jurământ, 15 ci atât cu cei ce sunt aici printre noi, de față, în ziua aceasta înaintea Domnului, Dumnezeului nostru, cât[951] și cu cei ce nu sunt aici printre noi în ziua aceasta.
16 Știți cum am locuit în țara Egiptului și cum am trecut prin mijlocul neamurilor pe care le-ați străbătut. 17 Ați văzut urâciunile și idolii lor, lemnul și piatra, argintul și aurul, care erau la ele. 18 Să nu fie între voi nici bărbat, nici femeie, nici familie și nici seminție a căror inimă[952] să se abată azi de la Domnul, Dumnezeul nostru, ca să se ducă să slujească dumnezeilor neamurilor acelora. Să[953] nu fie printre voi nicio rădăcină care să aducă otravă și pelin. 19 Nimeni, după ce a auzit cuvintele legământului acestuia încheiat cu jurământ, să nu se laude în inima lui și să zică: ‘Voi avea pacea chiar dacă aș urma după pornirile[954] inimii mele și chiar dacă aș adăuga[955] beția la sete.’ 20 Pe acela[956] Domnul nu-l va ierta. Ci atunci mânia[957] și gelozia[958] Domnului se vor aprinde împotriva omului aceluia, toate blestemele scrise în cartea aceasta vor veni peste el, și Domnul îi va șterge[959] numele de sub ceruri. 21 Domnul îl va[960] despărți, spre pieirea lui, din toate semințiile lui Israel și-i va face după toate blestemele legământului scris în această carte a legii. 22 Vârsta de oameni care vor veni, copiii voștri, care se vor naște după voi, și străinul care va veni dintr-o țară depărtată, la vederea urgiilor și bolilor cu care va lovi Domnul țara aceasta, 23 la vederea pucioasei[961], a sării și arderii întregului ținut, unde nu va fi nici sămânță, nici rod, nici iarbă care să crească, întocmai ca[962] la surparea Sodomei, Gomorei, Admei și Țeboimului, pe care le-a nimicit Domnul în mânia și urgia Lui –, 24 toate neamurile vor zice: ‘Pentru ce[963] a făcut Domnul astfel țării acesteia? Pentru ce această mânie aprinsă, această mare urgie?’ 25 Și li se va răspunde: ‘Pentru că au părăsit legământul încheiat cu ei de Domnul, Dumnezeul părinților lor, când i-a scos din țara Egiptului; 26 pentru că s-au dus să slujească altor dumnezei și să se închine înaintea lor, dumnezei pe care ei nu-i cunoșteau și pe care nu li-i dăduse Domnul. 27 De aceea S-a aprins Domnul de mânie împotriva acestei țări și a adus[964] peste ea toate blestemele scrise în cartea aceasta. 28 Domnul i-a smuls[965] din țara lor cu mânie, cu urgie, cu o mare iuțime și i-a aruncat într-o altă țară, cum se vede azi.’ 29 Lucrurile ascunse sunt ale Domnului, Dumnezeului nostru, iar lucrurile descoperite sunt ale noastre și ale copiilor noștri, pe vecie, ca să împlinim toate cuvintele legii acesteia.
30 1 Când[966] se vor întâmpla toate[967] aceste lucruri, binecuvântarea și blestemul pe care le pun înaintea ta, dacă le vei pune la[968] inimă în mijlocul tuturor neamurilor între care te va risipi Domnul, Dumnezeul tău, 2 dacă[969] te vei întoarce la Domnul, Dumnezeul tău, și dacă vei asculta de glasul Lui din toată inima ta și din tot sufletul tău, tu și copiii tăi, potrivit cu tot ce-ți poruncesc azi, 3 atunci[970] Domnul, Dumnezeul tău, va aduce înapoi robii tăi și va avea milă de tine, te va[971] strânge iarăși din mijlocul tuturor popoarelor la care te va împrăștia Domnul, Dumnezeul tău. 4 Chiar dacă ai[972] fi risipit până la cealaltă margine a cerului, chiar și de acolo te va strânge Domnul, Dumnezeul tău, și acolo Se va duce să te caute. 5 Domnul, Dumnezeul tău[973], te va aduce în țara pe care o stăpâneau părinții tăi și o vei stăpâni; îți va face bine și te va înmulți mai mult decât pe părinții tăi. 6 Domnul, Dumnezeul tău, îți va tăia împrejur inima ta și inima seminței tale și vei iubi pe Domnul, Dumnezeul tău, din toată inima ta și din tot sufletul tău, ca să trăiești. 7 Domnul, Dumnezeul tău, va face ca toate aceste blesteme să cadă peste vrăjmașii tăi, peste cei ce te vor urî și te vor prigoni. 8 Și tu te vei întoarce la Domnul, vei asculta de glasul Lui și vei împlini toate aceste porunci pe care ți le dau astăzi. 9 Domnul[974], Dumnezeul tău, te va umple de bunătăți, făcând să propășească tot lucrul mâinilor tale, rodul trupului tău, rodul turmelor tale și rodul pământului tău, căci Domnul Se va bucura[975] din nou de fericirea ta, cum se bucura de fericirea părinților tăi, 10 dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău, păzind poruncile și rânduielile Lui, scrise în cartea aceasta a legii, dacă te vei întoarce la Domnul, Dumnezeul tău, din toată inima ta și din tot sufletul tău.
11 Porunca aceasta pe care ți-o dau eu azi nu este mai presus de[976] puterile tale, nici departe de tine. 12 Nu[977] este în cer, ca să zici: ‘Cine se va sui pentru noi în cer și să ne-o aducă, pentru ca s-o auzim și s-o împlinim?’ 13 Nu este nici dincolo de mare, ca să zici: ‘Cine va trece pentru noi dincolo de mare și să ne-o aducă, pentru ca s-o auzim și s-o împlinim?’ 14 Dimpotrivă, este foarte aproape de tine, în gura ta și în inima ta, ca s-o împlinești.
15 Iată, îți pun azi înainte viața[978] și binele, moartea și răul. 16 Căci îți poruncesc azi să iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, să umbli pe căile Lui și să păzești poruncile Lui, legile Lui și rânduielile Lui, ca să trăiești și să te înmulțești și ca Domnul, Dumnezeul tău să te binecuvânteze în țara pe care o vei lua în stăpânire. 17 Dar dacă inima ta se va abate, dacă nu vei asculta și te vei lăsa amăgit să te închini înaintea altor dumnezei și să le slujești, 18 vă[979] spun astăzi că veți pieri și nu veți avea zile multe în țara pe care o veți lua în stăpânire, după ce veți trece Iordanul. 19 Iau azi cerul[980] și pământul martori împotriva voastră că[981] ți-am pus înainte viața și moartea, binecuvântarea și blestemul. Alege viața, ca să trăiești, tu și sămânța ta, 20 iubind pe Domnul, Dumnezeul tău, ascultând de glasul Lui și lipindu-te de El, căci de aceasta atârnă viața[982] ta și lungimea zilelor tale și numai așa vei putea locui în țara pe care a jurat Domnul că o va da părinților tăi, lui Avraam, Isaac și Iacov”.
31 1 Moise s-a dus și a mai spus următoarele cuvinte întregului Israel: 2 „Astăzi”, le-a zis el, „eu sunt[983] în vârstă de o sută douăzeci de ani. Nu voi mai putea merge[984] în fruntea voastră, și Domnul mi-a zis: ‘Tu să[985] nu treci Iordanul!’ 3 Domnul, Dumnezeul tău, va merge[986] El Însuși înaintea ta, va nimici neamurile acestea dinaintea ta și vei pune stăpânire pe ele. Iosua va merge înaintea ta, cum a spus[987] Domnul. 4 Domnul[988] va face neamurilor acestora cum[989] a făcut lui Sihon și Og, împărații amoriților, și țării lor, pe care a nimicit-o. 5 Domnul[990] vi le va da în mână și le veți face după poruncile pe care vi le-am dat. 6 Întăriți-vă[991] și îmbărbătați-vă! Nu vă temeți[992] și nu vă înspăimântați de ei, căci Domnul, Dumnezeul tău, va merge El Însuși[993] cu tine, nu[994] te va părăsi și nu te va lăsa”. 7 Moise a chemat pe Iosua și i-a zis în fața întregului Israel: „Întărește-te[995] și îmbărbătează-te. Căci tu vei intra cu poporul acesta în țara pe care Domnul a jurat părinților lor că le-o va da și tu îi vei pune în stăpânirea ei. 8 Domnul[996] Însuși va merge înaintea ta, El Însuși va fi cu[997] tine, nu te va părăsi și nu te va lăsa; nu te teme și nu te înspăimânta!”
9 Moise a scris legea aceasta și a încredințat-o[998] preoților, fiii lui Levi, care[999] duceau chivotul legământului Domnului și tuturor bătrânilor lui Israel. 10 Moise le-a dat porunca aceasta: „La fiecare șapte ani, pe vremea anului[1000] iertării, la[1001] Sărbătoarea Corturilor, 11 când tot Israelul va veni să se[1002] înfățișeze înaintea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege El, să citești[1003] legea aceasta înaintea întregului Israel, în auzul lor. 12 Să strângi poporul, bărbații, femeile, copiii și străinul care va fi în cetățile tale, ca să audă și să învețe să se teamă de Domnul, Dumnezeul vostru, să păzească și să împlinească toate cuvintele legii acesteia. 13 Pentru ca și copiii lor, care[1004] n-o vor cunoaște, s-o audă[1005] și să învețe să se teamă de Domnul, Dumnezeul vostru, în tot timpul cât veți trăi în țara pe care o veți lua în stăpânire, după ce veți trece Iordanul.” 14 Domnul a zis lui Moise: „Iată[1006] că se apropie clipa când vei muri. Cheamă pe Iosua și înfățișați-vă în cortul întâlnirii. Eu îi voi da[1007] poruncile Mele.” Moise și Iosua s-au dus și s-au înfățișat în cortul întâlnirii. 15 Și Domnul[1008] S-a arătat în cort, într-un stâlp de nor: și stâlpul de nor s-a oprit la ușa cortului. 16 Domnul a zis lui Moise: „Iată, tu vei adormi împreună cu părinții tăi. Și poporul acesta se va scula[1009] și va curvi[1010] după dumnezeii străini ai țării în care intră. Pe Mine[1011] Mă va părăsi și va călca[1012] legământul Meu, pe care l-am încheiat cu el. 17 În ziua aceea, Mă voi aprinde de mânie împotriva lui. Îi voi[1013] părăsi și-Mi voi ascunde Fața[1014] de ei. El va fi prăpădit și-l vor ajunge o mulțime de rele și necazuri și atunci va zice: ‘Oare[1015] nu m-au ajuns aceste[1016] rele din pricină că Dumnezeul meu nu este în mijlocul meu?’ 18 Și Eu Îmi[1017] voi ascunde Fața în ziua aceea, din pricina tot răului pe care-l va face, întorcându-se spre alți dumnezei. 19 Acum, scrieți-vă cântarea aceasta. Învață pe copiii din Israel s-o cânte, pune-le-o în gură, și cântarea aceasta să-Mi fie martoră[1018] împotriva copiilor lui Israel. 20 Căci voi duce pe poporul acesta în țara pe care am jurat părinților lui că i-o voi da, țară unde curge lapte și miere; el va mânca, se va sătura și se va îngrășa[1019], apoi se va întoarce[1020] la alți dumnezei și le va sluji, iar pe Mine Mă va nesocoti și va călca legământul Meu. 21 Când va fi lovit[1021] atunci cu o mulțime de rele și necazuri, cântarea aceasta, care nu va fi uitată și pe care uitarea n-o va șterge din gura urmașilor, va sta ca martoră împotriva acestui popor. Căci Eu îi cunosc[1022] pornirile, care se arată[1023] și azi, înainte chiar ca să-l fi dus în țara pe care am jurat că i-o voi da”. 22 În ziua aceea, Moise a scris cântarea aceasta și a învățat pe copiii lui Israel s-o cânte. 23 Domnul[1024] a poruncit lui Iosua, fiul lui Nun, și a zis: „Întărește-te[1025] și îmbărbătează-te, căci tu vei duce pe copiii lui Israel în țara pe care am jurat că le-o voi da; și Eu Însumi voi fi cu tine”. 24 După ce a isprăvit Moise în totul de scris[1026] într-o carte cuvintele legii acesteia, 25 a dat următoarea poruncă leviților, care duceau chivotul legământului Domnului: 26 „Luați cartea aceasta a legii și puneți-o[1027] lângă chivotul legământului Domnului, Dumnezeului vostru, ca să fie acolo ca martoră[1028] împotriva ta. 27 Căci eu[1029] îți cunosc duhul tău de răzvrătire[1030] și încăpățânarea ta cea mare. Dacă vă răzvrătiți voi împotriva Domnului cât trăiesc eu încă în mijlocul vostru, cu cât mai răzvrătiți veți fi după moartea mea! 28 Strângeți înaintea mea pe toți bătrânii semințiilor voastre și pe căpeteniile oștirii voastre; voi spune cuvintele acestea în fața lor și voi lua martor împotriva lor cerul[1031] și pământul. 29 Căci știu că după moartea mea vă[1032] veți strica și vă veți abate de la calea pe care v-am arătat-o și, în cele din urmă[1033], vă va ajunge[1034] nenorocirea, dacă veți face ce este rău înaintea Domnului, până acolo încât să-L mâniați prin lucrul mâinilor voastre”. 30 Moise a rostit toate cuvintele cântării acesteia în fața întregii adunări a lui Israel:
32
\v 1
„Luați aminte[1035], ceruri, și voi vorbi;
Ascultă, pământule, cuvintele gurii mele!
2 Ca ploaia să curgă[1036] învățăturile mele,
Ca roua să cadă cuvântul meu,
Ca ploaia[1037] repede pe verdeață,
Ca picăturile de ploaie pe iarbă!
3 Căci voi vesti Numele Domnului.
Dați[1038] slavă Dumnezeului nostru!
4 El este[1039] Stânca; lucrările[1040] Lui sunt desăvârșite,
Căci toate[1041] căile Lui sunt drepte;
El este un Dumnezeu[1042] credincios și fără nedreptate[1043],
El este drept și curat.
5 Ei s-au stricat[1044];
Netrebnicia copiilor Lui este rușinea lor!
Neam îndărătnic[1045] și stricat!
6 Pe Domnul Îl răsplătiți[1046] astfel?!
Popor nechibzuit și fără înțelepciune!
Nu este El oare Tatăl[1047] tău, care te-a făcut[1048],
Te-a întocmit[1049] și ți-a dat ființă?
7 Adu-ți aminte de zilele din vechime,
Socotește anii, vârstă de oameni după vârstă de oameni,
Întreabă pe tatăl[1050] tău, și te va învăța,
Pe bătrânii tăi, și îți vor spune.
8 Când Cel Preaînalt a dat[1051] o moștenire neamurilor,
Când a despărțit[1052] pe copiii oamenilor,
A pus hotare popoarelor
După numărul copiilor lui Israel,
9 Căci partea[1053] Domnului este poporul Lui,
Iacov este partea Lui de moștenire.
10 El l-a găsit într-un ținut pustiu[1054],
Într-o singurătate plină de urlete înfricoșate;
L-a înconjurat, l-a îngrijit[1055]
Și l-a păzit[1056] ca lumina ochiului Lui.
11 Ca vulturul[1057] care își scutură cuibul,
Zboară deasupra puilor,
Își întinde aripile, îi ia
Și-i poartă pe penele lui:
12 Așa a călăuzit Domnul singur pe poporul Său,
Și nu era niciun dumnezeu străin cu El.
13 L-a suit[1058] pe înălțimile țării,
Și Israel a mâncat roadele câmpului;
I-a dat să sugă[1059] miere din stâncă,
Untdelemnul care iese din stânca cea mai tare,
14 Untul de la vaci și laptele oilor,
Cu grăsimea mieilor,
A berbecilor din Basan și a țapilor,
Cu grăsimea grâului[1060],
Și ai băut vinul, sângele[1061] strugurelui.
15 Israel[1062] s-a îngrășat și a azvârlit[1063] din picior;
Te-ai[1064] îngrășat, te-ai îngroșat și te-ai lățit!
Și a părăsit[1065] pe Dumnezeu, Ziditorul[1066] lui,
A nesocotit Stânca[1067] mântuirii lui,
16 L-au[1068] întărâtat la gelozie prin dumnezei străini,
L-au mâniat prin urâciuni;
17 Au adus jertfe[1069] dracilor, unor idoli care nu sunt dumnezei,
Unor dumnezei pe care nu-i cunoșteau,
Dumnezei noi, veniți de curând,
De care nu se temuseră părinții voștri.
18 Ai părăsit Stânca[1070] cea care te-a născut
Și ai uitat[1071] pe Dumnezeul care te-a întocmit.
19 Domnul a văzut lucrul[1072] acesta și S-a mâniat,
S-a supărat[1073] pe fiii și fiicele Lui.
20 El a zis: ‘Îmi[1074] voi ascunde Fața de ei
Și voi vedea care le va fi sfârșitul,
Căci sunt un neam stricat,
Sunt niște copii[1075] necredincioși.
21 Mi-au[1076] întărâtat gelozia prin ceea ce nu este Dumnezeu,
M-au mâniat[1077] prin idolii lor deșerți.
Și Eu îi[1078] voi întărâta la gelozie printr-un popor care nu este un popor.
Îi voi mânia printr-un neam fără pricepere.
22 Căci[1079] focul mâniei Mele s-a aprins
Și va arde până în fundul Locuinței morților,
Va nimici pământul și roadele lui,
Va arde temeliile munților.
23 Voi[1080] îngrămădi toate nenorocirile peste ei,
Îmi voi[1081] arunca toate săgețile împotriva lor.
24 Vor fi topiți de foame, stinși de friguri
Și de boli cumplite;
Voi trimite în ei dinții fiarelor[1082] sălbatice
Și otrava șerpilor.
25 Afară[1083] vor pieri de sabie
Și înăuntru vor pieri de groază:
Și tânărul, și fata,
Și copilul de țâță, ca și bătrânul.
26 Voiam să[1084] zic: «Îi voi lua cu o suflare»,
Le voi șterge pomenirea dintre oameni!
27 Dar Mă tem de ocările vrăjmașului,
Mă tem ca nu cumva vrăjmașii lor să se amăgească
Și să[1085] zică: «Mâna noastră cea puternică,
Și nu Domnul a făcut toate aceste lucruri».
28 Ei sunt un neam care și-a pierdut bunul simț
Și nu-i pricepere în ei[1086].
29 Dacă ar fi fost[1087] înțelepți, ar înțelege
Și s-ar gândi[1088] la ce li se va întâmpla.
30 Cum ar urmări unul[1089] singur o mie din ei
Și cum ar pune doi pe fugă zece mii,
Dacă nu i-ar fi vândut[1090] Stânca,
Dacă nu i-ar fi vândut Domnul?
31 Căci[1091] stânca lor nu este ca Stânca noastră,
Vrăjmașii noștri înșiși sunt judecători în această privință[1092].
32 Ci vița[1093] lor este din sadul Sodomei
Și din ținutul Gomorei;
Strugurii lor sunt struguri otrăviți,
Bobițele lor sunt amare;
33 Vinul lor este venin[1094] de șerpi,
Este otravă[1095] cumplită de aspidă.
34 Oare nu este ascuns[1096] lucrul acesta la Mine,
Pecetluit în comorile Mele?
35 A Mea[1097] este răzbunarea și
Eu voi răsplăti
Când va începe să le alunece piciorul!
Căci ziua nenorocirii lor[1098] este aproape
Și ceea ce-i așteaptă nu va zăbovi.’
36 Domnul[1099] va judeca pe poporul Său,
Dar va avea milă[1100] de robii Săi,
Văzând că puterea le este sleită
Și că nu[1101] mai este nici rob, nici slobod.
37 El va zice: ‘Unde sunt dumnezeii[1102] lor,
Stânca aceea care le slujea de adăpost,
38 Dumnezeii aceia care mâncau grăsimea jertfelor lor,
Care beau vinul jertfelor lor de băutură?
Să se scoale să vă ajute
Și să vă ocrotească!
39 Să știți dar că Eu sunt[1103] Dumnezeu
Și că nu[1104] este alt dumnezeu afară de Mine;
Eu dau[1105] viață și Eu omor,
Eu rănesc și Eu tămăduiesc,
Și nimeni nu poate scoate pe cineva din mâna Mea.
40 Căci Îmi[1106] ridic mâna spre cer
Și zic: «Cât este de adevărat că trăiesc în veci,
41 Atât este de adevărat că, atunci când voi[1107] ascuți fulgerul sabiei Mele
Și voi pune mâna să fac judecată,
Mă voi răzbuna[1108] împotriva potrivnicilor Mei
Și voi pedepsi pe cei ce Mă urăsc!»
42 Sabia Mea le va înghiți carnea
Și-Mi voi îmbăta[1109] săgețile de sânge,
De sângele celor uciși și prinși,
Din capetele fruntașilor[1110] vrăjmașului.’
43 Neamuri, cântați[1111] laudele poporului Lui!
Căci Domnul răzbună[1112] sângele robilor Săi,
El Se răzbună[1113] împotriva potrivnicilor Săi
Și face ispășire pentru[1114] țara Lui, pentru poporul Lui.”
44 Moise a venit și a rostit toate cuvintele cântării acesteia în fața poporului; Iosua, fiul lui Nun, era cu el.
45 După ce a isprăvit Moise de rostit toate cuvintele acestea înaintea întregului Israel,
46 le-a zis: „Puneți-vă[1115] la inimă toate cuvintele pe care vă jur astăzi să le porunciți copiilor voștri, ca să păzească și să împlinească toate cuvintele legii acesteia.
47 Căci nu este un lucru fără însemnătate pentru voi; este viața[1116] voastră și prin aceasta vă veți lungi zilele în țara pe care o veți lua în stăpânire, după ce veți trece Iordanul.”
48 În aceeași zi, Domnul[1117] a vorbit lui Moise și a zis:
49 „Suie-te pe muntele[1118] acesta Abarim, pe muntele Nebo, în țara Moabului, în fața Ierihonului, și privește țara Canaanului pe care o dau în stăpânire copiilor lui Israel.
50 Tu vei muri pe muntele pe care te vei sui și vei fi adăugat la poporul tău, după cum Aaron[1119], fratele tău, a murit pe muntele Hor și a fost adăugat la poporul lui,
51 pentru că ați[1120] păcătuit împotriva Mea în mijlocul copiilor lui Israel, lângă apele Meriba, la Cades, în pustia Țin, și nu M-ați[1121] sfințit în mijlocul copiilor lui Israel.
52 Tu vei[1122] vedea doar de departe țara dinaintea ta, dar nu vei intra în țara pe care o dau copiilor lui Israel”.
33
1 Iată binecuvântarea[1123] cu care Moise, omul[1124] lui Dumnezeu, a binecuvântat pe copiii lui Israel înainte de moartea lui.
2 El a zis:
„Domnul[1125] a venit din Sinai
Și a răsărit peste ei din Seir,
A strălucit din muntele Paran
Și a ieșit din mijlocul zecilor de mii[1126] de sfinți,
Având în dreapta Lui focul legii.
3 Da, El iubește[1127] popoarele;
Toți[1128] sfinții sunt în mâna Ta.
Ei au stat[1129] la picioarele Tale,
Au primit[1130] cuvintele Tale.
4 Moise[1131] ne-a dat legea,
Moștenirea[1132] adunării lui Iacov.
5 El era împărat[1133] în Israel[1134]
Când se adunau căpeteniile poporului
Și semințiile lui Israel.
6 Trăiască Ruben și să nu moară
Și bărbații lui să fie mulți la număr!”
7 Iată ce a zis despre Iuda:
„Ascultă, Doamne, glasul lui Iuda
Și adu-l la poporul lui.
Puternice să-i fie mâinile[1135]
Și să-i fii în ajutor[1136] împotriva vrăjmașilor lui!”
8 Despre Levi a zis:
„Tumim[1137] și Urim au fost încredințați bărbatului sfânt
Pe care l-ai[1138] ispitit la Masa
Și cu care Te-ai certat la apele Meriba.
9 Levi a zis despre tatăl său și despre mama sa: ‘Nu i-am văzut!’
Și despre frații lui: ‘Nu vă[1139] cunosc!’
Și despre frații lui: ‘Nu vă cunosc!’
Iar de copii n-a vrut să mai știe.
Căci ei păzesc[1140] Cuvântul Tău
Și țin legământul Tău;
10 Ei învață[1141] pe Iacov poruncile Tale
Și pe Israel legea Ta;
Ei pun[1142] tămâie sub nările Tale
Și ardere-de-tot[1143] pe altarul Tău.
11 Binecuvântează tăria lui, Doamne!
Primește lucrarea[1144] mâinilor lui!
Frânge șalele potrivnicilor lui
Și vrăjmașii lui să nu se mai scoale!”
12 Despre Beniamin a zis:
„El este preaiubitul Domnului,
El va locui la adăpost lângă Dânsul.
Domnul îl va ocroti totdeauna
Și se va odihni între umerii Lui.”
13 Despre Iosif a zis:
„Țara lui va primi de la Domnul, ca semn de binecuvântare[1145],
Cel mai bun dar al cerului, roua[1146],
Cele mai bune ape care sunt jos,
14 Cele mai bune roade ale soarelui,
Cele mai bune roade ale fiecărei luni,
15 Cele mai bune roade din munții[1147] cei vechi,
Cele mai bune roade de pe dealurile[1148] cele veșnice,
16 Cele mai bune roade ale pământului și din tot ce cuprinde el.
Bunăvoința[1149] Celui ce S-a arătat în rug
Să vină peste capul[1150] lui Iosif,
Pe creștetul capului domnului fraților lui!
17 El are frumusețea întâiului născut[1151] al taurului;
Coarnele[1152] lui sunt cum sunt coarnele bivolului;
Cu ele va împunge[1153] pe toate popoarele,
Până la marginile pământului:
Ele sunt zecile de[1154] mii ale lui Efraim,
Ele sunt miile lui Manase.”
18 Despre Zabulon a zis:
„Bucură-te[1155], Zabuloane, de alergările tale
Și tu, Isahar, de corturile tale!
19 Ei vor chema[1156] popoarele pe munte;
Acolo vor[1157] aduce jertfe de dreptate,
Căci vor suge bogăția mării
Și comorile ascunse în nisip.”
20 Despre Gad a zis:
„Binecuvântat să fie cine lărgește pe Gad!
Gad se odihnește ca un leu
și sfâșie la brațe și capete.
21 El a ales[1158] cea dintâi parte a țării,
Căci acolo stă ascunsă moștenirea legiuitorului;
El a mers cu fruntașii[1159] poporului,
A adus la îndeplinire dreptatea Domnului
Și poruncile Lui față de Israel.”
22 Despre Dan a zis:
„Dan este un pui de leu
Care s-aruncă[1160] din Basan.”
23 Despre Neftali a zis:
„Neftali, sătul[1161] de bunăvoință
Și copleșit cu binecuvântări de la Domnul,
Ia în stăpânire partea de[1162] apus și miazăzi!”
24 Despre Așer a zis:
„Binecuvântat[1163] să fie Așer între copiii lui Israel!
Plăcut să fie fraților lui
Și să-și înmoaie[1164] piciorul în untdelemn!
25 Zăvoarele tale să fie de fier și de aramă[1165]
Și puterea ta să țină cât zilele tale!
26 Nimeni[1166] nu este ca Dumnezeul lui Israel[1167],
El trece pe ceruri ca să-ți vină în ajutor,
Trece[1168] cu măreție pe nori.
27 Dumnezeul cel veșnic este un loc de adăpost[1169]
Și sub brațele Lui cele veșnice este un loc de scăpare.
El a izgonit[1170] pe vrăjmaș dinaintea ta
Și a zis: ‘Nimicește-l.’
28 Israel[1171] este fără frică în locuința lui,
Izvorul[1172] lui Iacov este deoparte,
Într-o țară plină de grâu și de must,
Și cerul[1173] lui picură roua.
29 Ferice[1174] de tine, Israele! Cine[1175] este ca tine,
Un popor mântuit de Domnul,
Scutul[1176] care îți dă ajutor
Și sabia care te face slăvit?
Vrăjmașii tăi vor face pe prietenii[1177] înaintea ta,
Și tu[1178] vei călca peste înălțimile lor.”
34 1 Moise s-a suit din câmpia Moabului pe[1179] muntele Nebo, pe vârful muntelui Pisga, în fața Ierihonului. Și Domnul i-a arătat[1180] toată țara: de la Galaad până[1181] la Dan, 2 tot ținutul lui Neftali, țara lui Efraim și Manase, toată țara lui Iuda până la Marea[1182] de Apus, 3 partea de miazăzi, împrejurimile Iordanului, valea Ierihonului, cetatea[1183] finicilor, până la Țoar. 4 Domnul i-a zis: „Aceasta[1184] este țara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov, zicând: ‘O voi da seminței tale.’ Ți-am arătat[1185] ca s-o vezi cu ochii tăi, dar nu vei intra în ea.” 5 Moise[1186], robul Domnului, a murit acolo, în țara Moabului, după porunca Domnului. 6 Și Domnul l-a îngropat în vale, în țara Moabului, față în față cu Bet-Peor. Nimeni[1187] nu i-a cunoscut mormântul până în ziua de azi. 7 Moise[1188] era în vârstă de o sută douăzeci de ani când a murit; vederea[1189] nu-i slăbise și puterea nu-i trecuse. 8 Copiii lui Israel au plâns pe Moise treizeci[1190] de zile în câmpia Moabului; și zilele acelea de plâns și de jale pentru Moise s-au sfârșit. 9 Iosua, fiul lui Nun, era plin[1191] de duhul înțelepciunii, căci Moise[1192] își pusese mâinile peste el. Copiii lui Israel au ascultat de el și au făcut potrivit cu poruncile pe care le dăduse lui Moise Domnul. 10 În Israel nu s-a mai ridicat[1193] proroc ca Moise, pe care[1194] Domnul să-l fi cunoscut față în față. 11 Niciunul nu poate fi pus alături de el în ce privește toate[1195] semnele și minunile pe care a trimis Dumnezeu să le facă în țara Egiptului împotriva lui Faraon, împotriva supușilor lui și împotriva întregii țări, 12 și în ceea ce privește toate semnele înfricoșătoare pe care le-a făcut Moise cu mână tare înaintea întregului Israel.
- ↑ Ios 9.1 10; 22.4 7
- ↑ Num 13.26; Deut 9.23
- ↑ Num 33.38
- ↑ Num 21.24 33
- ↑ Num 21.33; Ios 13.12
- ↑ Exod 31.1
- ↑ Exod 19.1; Num 10.11
- ↑ Gen 12.7; 15.18; 17.7 8; 26.4; 28.13
- ↑ Exod 18.18; Num 11.14
- ↑ Gen 15.5; Deut 10.22; 28.62
- ↑ 2 Sam 24.3
- ↑ Gen 15.5; 22.17; 26.4; Exod 32.13
- ↑ 1 Împ 3.8 9
- ↑ Exod 18.21; Num 11.16 17
- ↑ Exod 18.25
- ↑ Deut 16.18; Ioan 7.24
- ↑ Lev 24.22
- ↑ Lev 19.15; Deut 16.19; 1 Sam 16.7; Prov 24.23; Iac 2.1
- ↑ 2 Cron 19.6
- ↑ Exod 18.22 26
- ↑ Num 10.12; Deut 8.15; Ier 2.6
- ↑ Num 13.26
- ↑ Ios 1.9
- ↑ Num 13.3
- ↑ Num 13.22-24
- ↑ Num 13.27
- ↑ Num 14.1 2 3 4; Ps 106.24 25
- ↑ Deut 9.28
- ↑ Num 13.28,31-33; Deut 9.1 2
- ↑ Num 13.28
- ↑ Exod 14.14 25; Neem 4.20
- ↑ Exod 19.4; Deut 32.11 12; Isa 46.3 4; 63.9; Osea 11.3; Fapte 13.18
- ↑ Ps 106.24; Iuda 5
- ↑ Exod 13.21; Ps 78.14
- ↑ Num 10.33; Ezec 20.6
- ↑ Deut 2.14 15
- ↑ Num 14.22 23; Ps 95.11
- ↑ Num 14.24 30; Ios 14.9
- ↑ Num 14.24
- ↑ Num 20.12; 27.14; Deut 3.26; 4.21; 34.4; Ps 106.32
- ↑ Num 14.30
- ↑ Exod 24.13; 33.11; 1 Sam 16.22
- ↑ Num 27.18 19; Deut 31.7 23
- ↑ Num 14.31
- ↑ Num 14.3
- ↑ Isa 7.15 16; Rom 9.11
- ↑ Num 14.25
- ↑ Num 14.40
- ↑ Num 14.42
- ↑ Num 14.44 45
- ↑ Ps 118.12
- ↑ Num 13.25; 20.1; Iuda 11.17
- ↑ Num 14.25; Deut 1.40
- ↑ Deut 2.7 14
- ↑ Num 20.14
- ↑ Gen 36.8; Ios 24.4
- ↑ Deut 8.2 3 4
- ↑ Iuda 11.18
- ↑ 1 Împ 9.26
- ↑ Num 21.28
- ↑ Gen 19.36 37
- ↑ Gen 14.5
- ↑ Num 13.22 33; Deut 9.2
- ↑ Gen 14.6; 36.20; Deut 2.22
- ↑ Num 21.12
- ↑ Num 13.26
- ↑ Num 14.33; 26.64
- ↑ Num 14.35; Deut 1.34 35; Ezec 20.15
- ↑ Ps 78.33; 106.26
- ↑ Gen 19.38
- ↑ Gen 14.5
- ↑ Deut 2.10
- ↑ Gen 36.8
- ↑ Gen 14.6; 36.20-30; Deut 2.12
- ↑ Ios 13.3
- ↑ Ier 25.20
- ↑ Gen 10.14; Amos 9.7
- ↑ Num 21.13 14; Iuda 11.18 21
- ↑ Exod 15.14 15; Deut 11.25; Ios 2.9 10
- ↑ Deut 20.10
- ↑ Num 21.21 22; Iuda 11.19
- ↑ Num 20.19
- ↑ Num 20.18; Deut 23.3 4; Iuda 11.17 18
- ↑ Num 21.23
- ↑ Ios 11.20
- ↑ Exod 4.21
- ↑ Deut 1.8
- ↑ Num 21.23
- ↑ Deut 7.2; 20.16
- ↑ Num 21.24; Deut 29.7
- ↑ Deut 7.2 26
- ↑ Deut 3.12; 4.48; Ios 13.9
- ↑ Ps 44.3
- ↑ Gen 32.22; Num 21.24; Deut 3.16
- ↑ Deut 2.5 9 19
- ↑ Num 21.33; Deut 29.7
- ↑ Deut 1.4
- ↑ Num 21.34
- ↑ Num 21.35
- ↑ 1 Împ 4.13
- ↑ Deut 2.24; Ps 135.10-12; 136.19-21
- ↑ Deut 4.48; Ps 29.6
- ↑ 1 Cron 5.23
- ↑ Deut 4.49
- ↑ Ios 12.5; 13.11
- ↑ Amos 2.9
- ↑ Gen 14.5
- ↑ 2 Sam 12.26; Ier 49.2; Ezec 21.20
- ↑ Deut 2.36; Ios 12.2
- ↑ Num 32.33; Ios 12.6; 13.8
- ↑ Ios 13.29
- ↑ 1 Cron 2.22
- ↑ Ios 13.13; 2 Sam 3.3; 16.6
- ↑ Num 32.41
- ↑ Num 32.39
- ↑ Num 21.24; Ios 12.2
- ↑ Num 34.11
- ↑ Num 34.12; Deut 4.49; Ios 12.3
- ↑ Gen 14.3
- ↑ Num 32.20
- ↑ Ios 22.4
- ↑ Num 27.18
- ↑ Exod 14.14; Deut 1.30; 20.4
- ↑ 2 Cor 12.8 9
- ↑ Deut 11.2
- ↑ Exod 15.11; 2 Sam 7.22; Ps 71.19; 86.8; 89.6 8
- ↑ Exod 3.8; Deut 4.22
- ↑ Num 20.12; 27.14; Deut 1.37; 31.2; 32.51 52; 34.4; Ps 106.32
- ↑ Num 27.12
- ↑ Num 27.18 23; Deut 1.38; 31.3 7
- ↑ Deut 4.43; 34.6
- ↑ Lev 19.37; 20.8; 22.31; Deut 5.1; 8.1; Ezec 20.11; Rom 10.5
- ↑ Deut 12.32; Ios 1.7; Prov 30.6; Ecl 12.13; Apoc 22.18 19
- ↑ Num 25.4; Ios 22.17; Ps 106.28 29
- ↑ Iov 28.28; Ps 19.7; 111.10; Prov 1.7
- ↑ 2 Sam 7.23
- ↑ Ps 46.1; 145.18; 148.14; Isa 55.6
- ↑ Prov 4.23
- ↑ Prov 3.1 3; 4.21
- ↑ Gen 18.19; Deut 6.7; 11.19; Ps 78.5 6; Efes 6.4
- ↑ Exod 19.9 16; 20.18; Evr 12.18 19
- ↑ Exod 19.18; Deut 5.23
- ↑ Deut 5.4 22
- ↑ Deut 4.33 36
- ↑ Exod 20.22; 1 Împ 19.12
- ↑ Deut 9.9 11
- ↑ Exod 34.28
- ↑ Exod 24.12; 31.18
- ↑ Exod 21.1; Deut 22; 23
- ↑ Isa 40.18
- ↑ Ios 23.11
- ↑ Exod 32.7
- ↑ Exod 20.4 5; Deut 4.23; Deut 5.8
- ↑ Rom 1.23
- ↑ Deut 17.3; Iov 31.26 27
- ↑ Gen 2.1; 2 Împ 17.16; 21.3
- ↑ Rom 1.25
- ↑ 1 Împ 8.51; Ier 11.4
- ↑ Exod 19.5; Deut 9.29; 32.9
- ↑ Num 20.12; Deut 1.37; 3.26
- ↑ 2 Pet 1.13-15
- ↑ Deut 3.27
- ↑ Deut 3.25
- ↑ Deut 4.9
- ↑ Deut 4.16; Exod 20.4 5
- ↑ Exod 24.17; Deut 9.3; Isa 33.14; Evr 12.29
- ↑ Exod 20.5; Deut 6.15; Isa 42.8
- ↑ Deut 4.16
- ↑ 2 Împ 17.17
- ↑ Deut 30.18 19; Isa 1.2; Mica 6.2
- ↑ Lev 26.33; Deut 28.62 64; Neem 1.8
- ↑ Deut 28.64; 1 Sam 26.19; Ier 16.13
- ↑ Ps 115.4 5; 135.15 16; Isa 44.9; 46.7
- ↑ Lev 26.39 40; Deut 30.1-3; 2 Cron 15.4; Neem 1.9; Isa 55.6 7; Ier 29.12-14
- ↑ Gen 49.1; Deut 31.29; Ier 23.20; Osea 3.5
- ↑ Ioel 2.12
- ↑ 2 Cron 30.9; Neem 9.31; Ps 116.5; Iona 4.2
- ↑ Iov 8.8
- ↑ Mat 24.31
- ↑ Exod 24.11; 33.20; Deut 5.24 26
- ↑ Deut 7.19; 29.3
- ↑ Exod 7.3
- ↑ Exod 13.3
- ↑ Exod 6.6
- ↑ Deut 26.8; 34.12
- ↑ Deut 32.39; 1 Sam 2.2; Isa 45.5 18 22; Marc 12.29 32
- ↑ Exod 19.9 19; 20.18 22; 24.16; Evr 12.18
- ↑ Deut 10.15
- ↑ Exod 13.3 9 14
- ↑ Deut 7.1; 9.1 4 5
- ↑ Deut 4.35; Ios 2.11
- ↑ Lev 22.31
- ↑ Deut 5.16; 6.3 18; 12.25 28; 22.7; Efes 6.3
- ↑ Num 35.6 14
- ↑ Deut 19.4
- ↑ Ios 20.8
- ↑ Deut 3.29
- ↑ Num 21.24; Deut 1.4
- ↑ Num 21.35; Deut 3.3 4
- ↑ Deut 2.36; 3.12
- ↑ Deut 3.9; Ps 133.3
- ↑ Deut 3.17
- ↑ Exod 19.5; Deut 4.23
- ↑ Mat 13.17; Evr 8.9
- ↑ Exod 19.9 19; 20.22; Deut 4.33 36; 34.10
- ↑ Exod 20.21; Gal 3.19
- ↑ Exod 19.16; 20.18; 24.2
- ↑ Exod 20.2; Lev 26.1; Deut 6.4; Ps 81.10
- ↑ Exod 20.3
- ↑ Exod 20.4
- ↑ Exod 34.7
- ↑ Ier 32.18; Dan 9.4
- ↑ Exod 20.7; Lev 19.12; Mat 5.33
- ↑ Exod 20.8
- ↑ Exod 23.12; 35.2; Ezec 20.12
- ↑ Gen 2.2; Exod 16.29 30; Evr 4.4
- ↑ Deut 15.15; 16.12; 24.18 22
- ↑ Deut 4.34 37
- ↑ Exod 20.12; Lev 19.3; Deut 27.16; Efes 6.2 3; Col 3.20
- ↑ Deut 4.40
- ↑ Exod 20.13; Mat 5.21
- ↑ Exod 20.14; Luca 18.20; Iac 2.11
- ↑ Exod 20.15; Rom 13.9
- ↑ Exod 20.16
- ↑ Exod 20.17; Mica 2.2; Hab 2.9; Luca 12.15; Rom 7.7; 13.9
- ↑ Exod 24.12; 31.18; Deut 4.13
- ↑ Exod 20.18 19
- ↑ Exod 19.19
- ↑ Deut 4.33; Iuda 13.22
- ↑ Deut 18.16
- ↑ Deut 4.33
- ↑ Exod 20.19; Evr 12.19
- ↑ Deut 18.17
- ↑ Deut 32.29; Ps 81.13; Isa 48.18; Mat 23.37; Luca 19.42
- ↑ Deut 11.1
- ↑ Deut 4.40
- ↑ Gal 3.19
- ↑ Deut 17.20; 28.14; Ios 1.7; 23.6; Prov 4.27
- ↑ Deut 10.12; Ps 119.6; Ier 7.23; Luca 1.6
- ↑ Deut 4.40
- ↑ Deut 4.1; 5.31; 12.1
- ↑ Exod 20.20; Deut 10.12 13; Ps 111.10; 128.1; Ecl 12.13
- ↑ Deut 4.40; Prov 3.1 2
- ↑ Gen 15.5; 22.17
- ↑ Exod 3.8
- ↑ Isa 42.8; Marc 12.29 32; Iov 17.3; 1 Cor 8.4 6
- ↑ Deut 10.12; Mat 22.37; Marc 12.30; Luca 10.27
- ↑ 2 Împ 23.25
- ↑ Deut 11.18; 32.46; Ps 37.31; 40.8; 119.11 98; Prov 3.3; Isa 51.7
- ↑ Deut 4.9; 11.19; Ps 78.4-6; Efes 6.4
- ↑ Exod 13.9 16; Deut 11.18; Prov 3.3; 6.21; 7.3
- ↑ Deut 11.20; Isa 57.8
- ↑ Ios 24.13; Ps 105.44
- ↑ Deut 8.10
- ↑ Deut 10.12 20; 13.4; Mat 4.10; Luca 4.8
- ↑ Ps 63.11; Isa 45.23; 65.16; Ier 4.2; 5.7; 12.16
- ↑ Deut 8.19; 11.28; Ier 25.6
- ↑ Deut 13.7
- ↑ Exod 20.5; Deut 4.24
- ↑ Deut 7.4; 11.17
- ↑ Mat 4.7; Luca 4.12
- ↑ Exod 17.2 7; Num 20.3 4; 21.4 5; 1 Cor 10.9
- ↑ Deut 11.13 22; Ps 119.4
- ↑ Exod 15.26; Deut 12.28; 13.18
- ↑ Num 33.52 53
- ↑ Exod 13.14
- ↑ Exod 3.19; 13.3
- ↑ Exod 7.8-12; Ps 135.9
- ↑ Deut 6.2
- ↑ Deut 10.13; Iov 35.7 8; Ier 32.39
- ↑ Deut 4.1; 8.1; Ps 41.2; Luca 10.28
- ↑ Lev 18.5; Deut 24.13; Rom 10.3 5
- ↑ Deut 31.3; Ps 44.2 3
- ↑ Gen 15.19; Exod 33.2
- ↑ Deut 4.38; 9.1
- ↑ Deut 7.23; Deut 23.14
- ↑ Num 33.52; Deut 20.16 17; Ios 6.17; 8.24; 9.24; 10.28 40; 11.11 12
- ↑ Exod 23.32; 34.12 15 16; Iuda 2.2; Deut 20.10; Ios 2.14; 9.18; Iuda 1.24
- ↑ Ios 23.12; 1 Împ 11.2; Ezra 9.2
- ↑ Deut 6.15
- ↑ Exod 23.24; 34.13; Deut 12.2 3
- ↑ Exod 19.6; Deut 14.2; 26.19; Ps 50.5; Ier 2.3
- ↑ Exod 19.5; Amos 3.2; 1 Pet 2.9
- ↑ Deut 10.22
- ↑ Deut 10.15
- ↑ Exod 32.13; Ps 105.8-10; Luca 1.55 72 73
- ↑ Exod 13.3 14
- ↑ Isa 49.7; 1 Cor 1.9; 10.13; 2 Cor 1.18; 1 Tes 5.24; 2 Tes 3.3; 2 Tim 2.13; Evr 11.11; 1 Ioan 1.9
- ↑ Exod 20.6; Deut 5.10; Neem 1.5; Dan 9.4
- ↑ Isa 59.18; Num 1.2
- ↑ Deut 32.35
- ↑ Lev 26.3; Deut 28.1
- ↑ Ps 105.8 9; Luca 1.55 72 73
- ↑ Ioan 14.21
- ↑ Deut 28.4
- ↑ Exod 23.26
- ↑ Exod 9.14; 15.26; Deut 28.27 60
- ↑ Deut 7.2
- ↑ Deut 13.8; 19.13 21; 25.12
- ↑ Exod 23.33; Deut 12.30; Iuda 8.27; Ps 106.36
- ↑ Deut 31.6
- ↑ Ps 105.5
- ↑ Deut 4.34; 29.3
- ↑ Exod 23.28; Ios 24.12
- ↑ Num 11.20; 14.9 14 42; 16.3; Ios 3.10
- ↑ Deut 10.17; Neem 1.5; 4.14; 9.32
- ↑ Exod 23.29 30
- ↑ Ios 10.24 25 42; 12.1
- ↑ Exod 17.14; Deut 9.14; 25.19; 29.20
- ↑ Deut 11.25; Ios 1.5; 10.8; 23.9
- ↑ Deut 7.5; Exod 32.20; Deut 12.3; 1 Cron 14.12
- ↑ Ios 7.1 21
- ↑ Iuda 8.27
- ↑ Deut 17.1
- ↑ Lev 27.28; Deut 13.17; Ios 6.17 18; 7.1
- ↑ Deut 4.1; 5.32 33; 6.1-3
- ↑ Deut 1.3; 2.7; 29.5; Ps 136.16; Amos 2.10
- ↑ Exod 16.4; Deut 13.3
- ↑ 2 Cron 32.31; Ioan 2.25
- ↑ Exod 16.2 3
- ↑ Exod 16.12 14 35
- ↑ Ps 104.29; Mat 4.4; Luca 4.4
- ↑ Deut 29.5; Neem 9.21
- ↑ 2 Sam 7.14; Ps 89.32; Prov 3.12; Evr 12.5 6; Apoc 3.19
- ↑ Deut 5.33
- ↑ Deut 11.10-12
- ↑ Deut 33.25
- ↑ Deut 6.11 12
- ↑ Deut 28.47; 32.15; Prov 30.9; Osea 13.6
- ↑ 1 Cor 4.7
- ↑ Ps 106.21
- ↑ Isa 63.12-14; Ier 2.6
- ↑ Num 21.6; Osea 13.5
- ↑ Num 20.11; Ps 78.15; 114.8
- ↑ Deut 8.3; Exod 16.15
- ↑ Ier 24.5 6; Evr 12.11
- ↑ Deut 9.4; 1 Cor 4.7
- ↑ Prov 10.22; Osea 2.8
- ↑ Deut 7.8 12
- ↑ Deut 4.26; 30.18
- ↑ Dan 9.11 12
- ↑ Deut 11.31; Ios 3.16; 4.19
- ↑ Deut 4.38; 7.1; 11.23
- ↑ Deut 1.28
- ↑ Num 13.22 28 32 33
- ↑ Deut 31.3; Ios 3.11
- ↑ Deut 4.24; Evr 12.29
- ↑ Deut 7.23
- ↑ Exod 23.31; Deut 7.24
- ↑ Deut 8.17; Rom 11.6 20; 1 Cor 4.4 7
- ↑ Gen 15.16; Lev 18.24 25; Deut 18.12
- ↑ Tit 3.5
- ↑ Gen 12.7; 13.15; 15.7; 17.8; 26.4; 28.13
- ↑ Deut 9.13; Exod 32.9; 33.3; 34.9
- ↑ Exod 14.11; 16.2; 17.2; Num 11.4; 20.2; 25.2; Deut 31.27
- ↑ Exod 32.4; Ps 106.19
- ↑ Exod 24.12 15
- ↑ Exod 24.18; 34.28
- ↑ Exod 31.18
- ↑ Exod 19.17; 20.1; Deut 4.10; 10.4; 18.16
- ↑ Exod 32.7
- ↑ Deut 31.29; Iuda 2.17
- ↑ Exod 32.9
- ↑ Deut 9.6; Deut 10.16; 31.27; 2 Împ 17.14
- ↑ Exod 32.10
- ↑ Deut 29.20; Ps 9.5; 109.13
- ↑ Num 14.12
- ↑ Exod 32.15
- ↑ Exod 19.18; Deut 4.11; 5.23
- ↑ Exod 32.19
- ↑ Exod 34.28; Ps 106.23
- ↑ Exod 32.10 11
- ↑ Exod 32.14; 33.17; Deut 10.10; Ps 106.23
- ↑ Exod 32.20; Isa 31.7
- ↑ Num 11.1 3 5
- ↑ Exod 17.7
- ↑ Num 11.4 34
- ↑ Num 13.3; 14.1
- ↑ Ps 106.24 25
- ↑ Deut 31.27
- ↑ Deut 9.18
- ↑ Exod 32.11
- ↑ Exod 32.12; Num 14.16
- ↑ Deut 4.20; 1 Împ 8.51; Neem 1.10; Ps 95.7
- ↑ Exod 34.1 2
- ↑ Exod 25.10
- ↑ Exod 25.16 21
- ↑ Exod 25.5 10; 37.1
- ↑ Exod 34.4
- ↑ Exod 34.28
- ↑ Exod 20.1
- ↑ Exod 19.18; Deut 9.10; 18.16
- ↑ Exod 34.29
- ↑ Exod 40.20
- ↑ 1 Împ 8.9
- ↑ Num 33.31
- ↑ Num 20.28; 33.38
- ↑ Num 33.32 33
- ↑ Num 3.6; 4.4; 8.14; 16.9
- ↑ Num 4.15
- ↑ Deut 18.5
- ↑ Lev 9.22; Num 6.23; Deut 21.5
- ↑ Num 18.20 24; Deut 18.1 2; Ezec 44.28
- ↑ Exod 34.28; Deut 9.18 25
- ↑ Exod 32.14 33 34; 33.17; Deut 9.19
- ↑ Exod 32.34; 33.1
- ↑ Mica 6.8
- ↑ Deut 6.13
- ↑ Deut 5.33
- ↑ Deut 6.5; 11.13; 30.16 20; Mat 22.37
- ↑ Deut 6.24
- ↑ 1 Împ 8.27; Ps 115.16; 148.4
- ↑ Gen 14.19; Exod 19.5; Ps 24.1
- ↑ Deut 4.37
- ↑ Lev 26.41; Deut 30.6; Ier 4.4; Rom 2.28 29; Col 2.11
- ↑ Deut 9.6 13
- ↑ Ios 22.22; Ps 136.2; Dan 2.47; 11.36
- ↑ Apoc 17.14; 19.16
- ↑ Deut 7.21
- ↑ 2 Cron 19.7; Iov 34.19; Fapte 10.34; Rom 2.11; Gal 2.6; Efes 6.9; Col 3.25; 1 Pet 1.17
- ↑ Ps 68.5; 146.9
- ↑ Lev 19.33 34
- ↑ Deut 6.13; Mat 4.10; Luca 4.8
- ↑ Deut 11.22; 13.4
- ↑ Ps 63.11
- ↑ Exod 15.2; Ps 22.3; Ier 17.14
- ↑ 1 Sam 12.24; 2 Sam 7.23; Ps 106.21 22
- ↑ Gen 46.27; Exod 1.5; Fapte 7.14
- ↑ Gen 15.5; Deut 1.10; 28.62
- ↑ Deut 10.12; 30.16 20
- ↑ Zah 3.7
- ↑ Deut 8.5
- ↑ Deut 5.24
- ↑ Deut 7.19
- ↑ Ps 78.12; 135.9
- ↑ Exod 14.27 28; 15.9 10; Ps 106.11
- ↑ Num 16.1 31; 27.3; Ps 106.17
- ↑ Deut 5.3; 7.19
- ↑ Ios 1.6 7
- ↑ Deut 4.40; 5.16; Prov 10.27
- ↑ Deut 9.5
- ↑ Exod 3.8
- ↑ Zah 14.18
- ↑ Deut 8.7
- ↑ 1 Împ 9.3
- ↑ Deut 11.22; Deut 6.17
- ↑ Deut 10.12
- ↑ Lev 26.4; Deut 28.12
- ↑ Ioel 2.23; Iac 5.7
- ↑ Ps 104.14
- ↑ Deut 6.11; Ioel 2.19
- ↑ Deut 29.18; Iov 31.27
- ↑ Deut 8.19; 30.17
- ↑ Deut 6.15
- ↑ 1 Împ 8.35; 2 Cron 6.26; 7.13
- ↑ Deut 4.26; 8.19 20; 30.18; Ios 23.13 15 16
- ↑ Deut 6.6; 32.46
- ↑ Deut 6.8
- ↑ Deut 4.9 10; 6.7
- ↑ Deut 6.9
- ↑ Deut 4.40; 6.2; Prov 3.2; 4.10; 9.11
- ↑ Ps 72.5; 89.29
- ↑ Deut 11.13; Deut 6.17
- ↑ Deut 10.20; 30.20
- ↑ Deut 4.38; 9.5
- ↑ Deut 9.1
- ↑ Ios 1.3; 14.9
- ↑ Gen 15.18; Exod 23.31; Num 34.3
- ↑ Deut 7.24
- ↑ Deut 2.25
- ↑ Exod 23.27
- ↑ Deut 30.1 15 19
- ↑ Deut 28.2
- ↑ Deut 28.15
- ↑ Deut 27.12 13; Ios 8.33
- ↑ Gen 12.6; Iuda 7.1
- ↑ Deut 9.1; Ios 1.11
- ↑ Deut 5.32; 12.32
- ↑ Deut 6.1
- ↑ Deut 4.10; 1 Împ 8.40
- ↑ Exod 34.13; Deut 7.5
- ↑ 2 Împ 16.4; 17.10 11; Ier 3.6
- ↑ Num 33.52; Iuda 2.2
- ↑ Deut 12.31
- ↑ Deut 12.11; Deut 26.2; Ios 9.27; 1 Împ 8.29; 2 Cron 7.12; Ps 78.68
- ↑ Lev 17.3 4
- ↑ Deut 12.17; Deut 14.22 23; 15.19 20
- ↑ Deut 14.26
- ↑ Deut 12.12.12 18; Lev 23.40; Deut 16.11 14 15; 26.11; 27.7
- ↑ Iuda 17.6; 21.25
- ↑ Deut 11.31
- ↑ Deut 12.5 14 18 21 26; Deut 14.23; 15.20; 16.2; 17.8; 18.6; 23.16; 26.2; 31.11; Ios 18.1; 1 Împ 8.29; Ps 78.68
- ↑ Deut 12.7
- ↑ Deut 10.9; 14.29
- ↑ Lev 17.4
- ↑ Deut 12.11
- ↑ Deut 12.21
- ↑ Deut 12.22
- ↑ Deut 12.22; 14.5; 15.22
- ↑ Gen 9.4; Lev 7.26; 17.10; Deut 15.23; 12.23 24
- ↑ Deut 12.11 12; Deut 14.23
- ↑ Deut 14.27
- ↑ Gen 15.18; 28.14; Exod 34.24; Deut 11.14; 19.8
- ↑ Deut 12.15
- ↑ Deut 12.16
- ↑ Gen 9.4; Lev 17.11 14
- ↑ Deut 4.40; Isa 3.10
- ↑ Exod 15.26; Deut 13.18; 1 Împ 11.38
- ↑ Num 5.9 10; 18.19
- ↑ 1 Sam 1.21 22 24
- ↑ Lev 1.5 9 13; 17.11
- ↑ Deut 12.25
- ↑ Exod 23.23; Deut 19.1; Ios 23.4
- ↑ Deut 7.16
- ↑ Deut 12.4; Lev 18.3 26 30; 2 Împ 17.15
- ↑ Lev 18.21; 20.2; Deut 18.10; Ier 32.35; Ezec 23.37
- ↑ Deut 4.2; 13.18; Ios 1.7; Prov 30.6; Apoc 22.18
- ↑ Zah 10.2
- ↑ Mat 24.24; 2 Tes 2.9
- ↑ Deut 18.22; Ier 28.9; Mat 7.22
- ↑ Deut 8.2; Mat 24.24; 1 Cor 11.19; 2 Tes 2.11; Apoc 13.14
- ↑ 2 Împ 23.3; 2 Cron 34.31
- ↑ Deut 10.20; 30.20
- ↑ Deut 18.20; Ier 14.15; Zah 13.3
- ↑ Deut 17.7; 22.21 22 24; 1 Cor 5.13
- ↑ Deut 17.2
- ↑ Gen 16.5; Deut 28.54; Prov 5.20; Mica 7.5
- ↑ 1 Sam 18.1 3; 20.17
- ↑ Prov 1.10
- ↑ Deut 17.5
- ↑ Deut 17.7; Fapte 7.58
- ↑ Deut 17.13; 19.20
- ↑ Ios 22.11; Iuda 20.1 2
- ↑ 1 Ioan 2.19; Iuda 19
- ↑ 2 Împ 17.21
- ↑ Deut 13.2 6
- ↑ Exod 22.20; Ios 6.17 21
- ↑ Ios 6.24
- ↑ Ios 8.28; Isa 17.1; 25.2; Ier 49.2
- ↑ Deut 7.26
- ↑ Ios 6.18; 6.26
- ↑ Gen 22.17; 26.4 24; 28.14
- ↑ Deut 12.25 28 32
- ↑ Rom 8.16; 9.8 26; Gal 3.26
- ↑ Lev 19.28; 21.5; Ier 16.6; 41.5; 47.5; 1 Tes 4.13
- ↑ Lev 20.26; Deut 7.6; 26.18 19
- ↑ Ezec 4.14; Fapte 10.13 14
- ↑ Lev 11.2
- ↑ Lev 11.26 27
- ↑ Lev 11.9
- ↑ Lev 11.13
- ↑ Lev 11.20
- ↑ Lev 11.21
- ↑ Lev 17.15; 22.8; Ezec 4.14
- ↑ Deut 14.2
- ↑ Exod 23.19; 34.26
- ↑ Lev 27.30; Deut 12.6 17; Neem 10.37
- ↑ Deut 12.5-7 17 18
- ↑ Deut 15.19 20
- ↑ Deut 12.21
- ↑ Deut 12.7 18; 26.11
- ↑ Deut 12.12 18 19
- ↑ Num 18.20; Deut 18.1 2
- ↑ Deut 26.12; Amos 4.4
- ↑ Deut 26.12; 14
- ↑ Deut 14.27; Deut 12.12
- ↑ Deut 15.10; Prov 3.9 10; Mal 3.10
- ↑ Exod 21.2; 23.10 11; Lev 25.2 4; Deut 31.10; Ier 34.14
- ↑ Deut 23.20
- ↑ Deut 28.8
- ↑ Deut 28.1
- ↑ Deut 28.12 44
- ↑ Deut 28.13; Prov 22.7
- ↑ 1 Ioan 3.17
- ↑ Lev 25.25; Mat 5.42; Luca 6.34 35
- ↑ Deut 28.54 56; Prov 23.6; 28.22; Mat 20.15
- ↑ Deut 24.15
- ↑ Mat 25.41 42
- ↑ 2 Cor 9.5 7
- ↑ Deut 14.29; 24.19; Ps 41.1; Prov 22.9
- ↑ Mat 26.11; Marc 14.7; Ioan 12.8
- ↑ Exod 21.2; Lev 25.39; Ier 34.14
- ↑ Prov 10.22
- ↑ Deut 5.15; 16.12
- ↑ Exod 21.5 6
- ↑ Isa 16.14; 21.16
- ↑ Exod 13.2; 34.19; Lev 27.26; Num 3.13
- ↑ Deut 12.5-7 17; 14.23; 16.11 14
- ↑ Lev 22.20; Deut 17.1
- ↑ Deut 12.15 22
- ↑ Deut 12.16 23
- ↑ Exod 12.2
- ↑ Exod 13.4; 34.18
- ↑ Exod 12.29 42
- ↑ Num 28.19
- ↑ Deut 12.5 26
- ↑ Exod 12.15 19 39; 13.3 6 7; 34.18
- ↑ Exod 13.7
- ↑ Exod 12.10; 34.25
- ↑ Exod 12.6
- ↑ Exod 12.8 9; 2 Cron 35.13
- ↑ 2 Împ 23.23; Ioan 2.13 23; 11.55
- ↑ Exod 12.16; 13.6; Lev 23.8
- ↑ Exod 23.16; 34.22; Lev 23.15; Num 28.26; Fapte 2.1
- ↑ Deut 16.17; 1 Cor 16.12
- ↑ Deut 12.7 12 18; Deut 16.14
- ↑ Deut 15.15
- ↑ Exod 23.16; Lev 23.34; Num 29.12
- ↑ Neem 8.9
- ↑ Lev 23.39 40
- ↑ Exod 23.14 17; 34.23
- ↑ Exod 23.15; 34.20
- ↑ Deut 16.10
- ↑ Deut 1.16; 1 Cron 23.4; 26.29; 2 Cron 19.5 8
- ↑ Exod 23.2 6; Lev 19.15
- ↑ Deut 1.17; Prov 24.23
- ↑ Exod 23.8; Prov 17.23; Ecl 7.7
- ↑ Ezec 18.5 9
- ↑ Exod 34.13; 1 Împ 14.15; 16.33; 2 Împ 17.16; 21.3; 2 Cron 33.3
- ↑ Lev 26.1
- ↑ Deut 15.21; Mal 1.8 13 14
- ↑ Deut 13.6
- ↑ Ios 7.11 15; 23.16; Iuda 2.20; 2 Împ 18.12; Osea 8.1
- ↑ Deut 4.19; Iov 31.26
- ↑ Ier 7.22 23 31; 19.5; 32.35
- ↑ Deut 13.12 14
- ↑ Lev 24.14 16; Deut 13.10; Ios 7.25
- ↑ Num 35.30; Deut 19.15; Mat 18.16; Ioan 8.17; 2 Cor 13.1; 1 Tim 5.19; Evr 10.28
- ↑ Deut 13.9; Fapte 7.58
- ↑ Deut 17.12; Deut 13.5; 19.19
- ↑ 2 Cron 19.10; Hag 2.11; Mal 2.7
- ↑ Exod 21.13 20 22 28; 22.2; Num 35.11 16 19; Deut 19.4 10 11
- ↑ Deut 12.5; 19.17; Ps 122.5
- ↑ Ier 18.18
- ↑ Deut 19.17
- ↑ Ezec 44.24
- ↑ Num 15.30; 10.8; Osea 4.4
- ↑ Deut 18.5 7
- ↑ Deut 13.5
- ↑ Deut 13.11; 19.20
- ↑ 1 Sam 8.5 19 20
- ↑ 1 Sam 9.15; 10.24; 16.12; 1 Cron 22.10
- ↑ Ier 30.21
- ↑ 1 Împ 4.26; 10.26 28; Ps 20.7
- ↑ Isa 31.1; Ezec 17.15
- ↑ Exod 13.17; Num 14.3 4
- ↑ Deut 28.68; Osea 11.5; Ier 42.15
- ↑ 1 Împ 11.3 4
- ↑ 2 Împ 11.12
- ↑ Deut 31.9 26; 2 Împ 22.8
- ↑ Ios 1.8; Ps 119.97 98
- ↑ Deut 5.32; 1 Împ 15.5
- ↑ Num 18.20; 26.62; Deut 10.9
- ↑ Num 18.8 9; 1 Cor 9.13
- ↑ Lev 7.30-34
- ↑ Exod 22.29; Num 18.12 24
- ↑ Exod 28.1; Num 3.10
- ↑ Deut 10.8; 17.12
- ↑ Num 35.2 3
- ↑ Deut 12.5
- ↑ 2 Cron 31.2
- ↑ 2 Cron 31.4; Neem 12.44 47
- ↑ Lev 18.26 27 30; Deut 12.29-31
- ↑ Lev 18.21; Deut 12.31
- ↑ Lev 19.26 31; 20.27; Isa 8.19
- ↑ Lev 20.27
- ↑ 1 Sam 28.7
- ↑ Lev 18.24 25; Deut 9.4
- ↑ Deut 18.18; Ioan 1.45; Fapte 3.22; 7.37
- ↑ Deut 9.10
- ↑ Exod 20.19; Evr 12.19
- ↑ Deut 5.28
- ↑ Deut 18.15; Ioan 1.45; Fapte 3.22; Fapte 7.37
- ↑ Isa 51.16; Ioan 17.8
- ↑ Ioan 4.25; 8.28; 12.49 50
- ↑ Fapte 3.23
- ↑ Deut 13.5; Ier 14.14 15; Zah 13.3
- ↑ Deut 13.1 2; Ier 2.8
- ↑ Ier 28.9
- ↑ Deut 13.2
- ↑ Deut 18.20
- ↑ Deut 12.29
- ↑ Num 35.15; Deut 4.42
- ↑ Num 35.12
- ↑ Gen 15.18; Deut 12.20
- ↑ Ios 20.7 8
- ↑ Exod 21.12; Num 35.16 24; Deut 27.24; Prov 28.17
- ↑ Deut 13.8; 25.12
- ↑ Num 35.33 34; Deut 21.9; 1 Împ 2.31
- ↑ Deut 27.17; Iov 24.2; Prov 22.28; Osea 5.10
- ↑ Num 35.30; Deut 17.6; Mat 18.16; Ioan 8.17; 2 Cor 13.1; 1 Tim 5.19; Evr 10.28
- ↑ Ps 27.12; 35.11
- ↑ Deut 17.9; 21.5
- ↑ Prov 19.5 9; Dan 6.24
- ↑ Deut 13.5; 17.7; 21.21; 22.21 24; 24.7
- ↑ Deut 17.13; 21.21
- ↑ Deut 19.13
- ↑ Exod 21.23 24; Lev 24.20; Mat 5.38
- ↑ Ps 20.7; Isa 31.1
- ↑ Num 23.21; Deut 31.6 8; 2 Cron 13.12; 32.7 8
- ↑ Deut 1.30; 3.22; Ios 23.10
- ↑ Neem 12.27; Ps 30
- ↑ Deut 24.5
- ↑ Iuda 7.3
- ↑ 2 Sam 20.18 20
- ↑ Num 31.7
- ↑ Ios 8.2
- ↑ Ios 22.8
- ↑ Num 21.2 3 35; 33.52; Deut 7.1 2; Ios 11.14
- ↑ Deut 7.4; 12.30 31; 18.9
- ↑ Exod 23.33
- ↑ Deut 10.8; 1 Cron 23.13
- ↑ Deut 17.8 9
- ↑ Ps 19.12; 26.6; Mat 27.24
- ↑ Iona 1.14
- ↑ Deut 19.13
- ↑ Ps 45.10
- ↑ Gen 34.2; Deut 22.29; Iuda 19.24
- ↑ Gen 29.33
- ↑ 1 Cron 5.2; 26.10; 2 Cron 11.19 22
- ↑ 1 Cron 5.1
- ↑ Gen 49.3
- ↑ Gen 25.31 33
- ↑ Deut 13.5; 19.19 20; 22.21 24
- ↑ Deut 13.11
- ↑ Deut 19.6; 22.26; Fapte 23.29; 25.11 25; 26.31
- ↑ Ios 8.29; 10.26 27; Ioan 19.31
- ↑ Gal 3.13
- ↑ Lev 18.25; Num 35.34
- ↑ Exod 23.4
- ↑ Exod 23.5
- ↑ Lev 22.28
- ↑ Deut 4.40
- ↑ Lev 19.19
- ↑ 2 Cor 6.14-16
- ↑ Lev 19.19
- ↑ Num 15.38; Mat 23.5
- ↑ Gen 29.21; Iuda 15.1
- ↑ Gen 34.7; Iuda 20.6 10; 2 Sam 13.12 13
- ↑ Deut 13.5
- ↑ Lev 20.10; Ioan 8.5
- ↑ Mat 1.18 19
- ↑ Deut 21.14
- ↑ Deut 22.21 22
- ↑ Exod 22.16 17
- ↑ Deut 22.24
- ↑ Lev 18.8; 20.11; Deut 27.20; 1 Cor 5.1
- ↑ Rut 3.9; Ezec 16.8
- ↑ Neem 13.1 2
- ↑ Deut 2.29
- ↑ Num 22.5 6
- ↑ Ezra 9.12
- ↑ Gen 25.24-26; Obad 10,12
- ↑ Exod 22.21; 23.9; Lev 19.34; Deut 10.19
- ↑ Lev 15.16
- ↑ Lev 15.5
- ↑ Lev 26.12
- ↑ 1 Sam 30.15
- ↑ Exod 22.21
- ↑ Lev 19.29; Prov 2.16
- ↑ Gen 19.5; 2 Împ 23.7
- ↑ Exod 22.25; Lev 25.36 37; Neem 5.2 7; Ps 15.5; Luca 6.34 35
- ↑ Lev 19.34; Deut 15.3
- ↑ Deut 15.10
- ↑ Num 30.2; Ecl 5.4 5
- ↑ Num 30.2; Ps 66.13 14
- ↑ Mat 12.1; Marc 2.23; Luca 6.1
- ↑ Mat 5.31; 19.7; Marc 10.4
- ↑ Ier 3.1
- ↑ Deut 20.7
- ↑ Prov 5.18
- ↑ Exod 21.16
- ↑ Deut 19.19
- ↑ Lev 13.2; 14.2
- ↑ Luca 17.32; 1 Cor 10.6
- ↑ Num 12.10
- ↑ Exod 22.26
- ↑ Iov 29.11 13; 31.20; 2 Cor 9.13; 2 Tim 1.18
- ↑ Deut 6.25; Ps 106.31; 112.9; Dan 4.27
- ↑ Mal 3.5
- ↑ Lev 19.13; Ier 22.13
- ↑ Iac 5.4; 5.4
- ↑ 2 Împ 14.6; 2 Cron 25.4; Ier 31.29 30; Ezec 18.20
- ↑ Exod 22.11 22; Prov 22.22; Isa 1.23; Ier 5.28; 22.3; Ezec 22.29; Zah 7.10; Mal 3.5
- ↑ Exod 22.26
- ↑ Deut 24.22; Deut 16.12
- ↑ Lev 19.9 10; 23.22
- ↑ Deut 15.10; Ps 41.1; Prov 19.17
- ↑ Deut 24.18
- ↑ Deut 19.17; Ezec 44.24
- ↑ Prov 17.15
- ↑ Luca 12.48
- ↑ Mat 10.17
- ↑ 2 Cor 11.24
- ↑ Lev 18.3
- ↑ Prov 12.10; 1 Cor 9.9; 1 Tim 5.18
- ↑ Gen 38.9
- ↑ Rut 4.10
- ↑ Rut 4.1 2
- ↑ Rut 4.6
- ↑ Rut 4.7
- ↑ Rut 4.11
- ↑ Deut 19.13
- ↑ Lev 19.35 36; Prov 11.1; Ezec 45.10; Mica 6.11
- ↑ Exod 20.12
- ↑ Prov 11.1; 1 Tes 4.6
- ↑ Exod 17.8
- ↑ Ps 36.1; Prov 16.6; Rom 3.18
- ↑ 1 Sam 15.3
- ↑ Exod 17.14
- ↑ Exod 23.19; 34.26; Num 18.13; Deut 16.10; Prov 3.9
- ↑ Deut 12.5
- ↑ Osea 12.12
- ↑ Gen 46.1 6; Fapte 7.15; Gen 46.27
- ↑ Deut 10.22
- ↑ Exod 1.11
- ↑ Exod 2.23-25; 3.9; 4.31
- ↑ Exod 12.37 51; 13.3 14 16; Deut 5.15
- ↑ Deut 4.34
- ↑ Exod 3.8
- ↑ Deut 12.7 12 18; 16.11
- ↑ Lev 27.30; Num 18.24
- ↑ Deut 14.28 29
- ↑ Lev 7.20; 21.1 11; Osea 9.4
- ↑ Isa 63.15; Zah 2.13
- ↑ Exod 20.19
- ↑ Exod 6.7; 19.5; Deut 7.6; 14.2; 28.9
- ↑ Deut 4.7 8; 28.1; Ps 148.14
- ↑ Exod 19.6; Deut 7.6; 28.9; 1 Pet 2.9
- ↑ Ios 4.1
- ↑ Ios 8.32
- ↑ Deut 11.29; Ios 8.30
- ↑ Exod 20.25; Ios 8.31
- ↑ Deut 26.18
- ↑ Deut 11.29; Ios 8.33; Iuda 9.7
- ↑ Deut 11.29; Ios 8.33
- ↑ Deut 33.10; Ios 8.33; Dan 9.11
- ↑ Exod 20.4 23; 34.17; Lev 19.4; 26.1; Deut 4.16 23; 5.8; Isa 44.9; Osea 13.2
- ↑ Num 5.22; Ier 11.5; 1 Cor 14.16
- ↑ Exod 20.12; 21.17; Lev 19.3; Deut 21.18
- ↑ Deut 19.14; Prov 22.28
- ↑ Lev 19.14
- ↑ Exod 22.21 22; Deut 10.18; 24.17; Mal 3.5
- ↑ Lev 18.8; 20.11; Deut 22.30
- ↑ Lev 18.23; 20.15
- ↑ Lev 18.9; 20.17
- ↑ Lev 18.17; 20.14
- ↑ Exod 20.13; 21.12 14; Lev 24.17; Num 35.31; Deut 19.11
- ↑ Exod 23.7 8; Deut 10.17; 16.19; Ezec 22.12
- ↑ Deut 28.15; Ps 119.21; Ier 11.3; Gal 3.10
- ↑ Exod 15.26; Lev 26.3; Isa 55.2
- ↑ Deut 26.19
- ↑ Deut 28.15; Zah 1.6
- ↑ Ps 128.1 4
- ↑ Gen 39.5
- ↑ Deut 28.11; Gen 2.2 17; Gen 49.25; Deut 7.13; Ps 107.38; 127.3; 128.3; Prov 10.22; 1 Tim 4.8
- ↑ Ps 121.8
- ↑ Lev 26.7 8; 2 Sam 22.38 39 41; Ps 89.23; Deut 28.25
- ↑ Lev 25.21
- ↑ Deut 15.10
- ↑ Exod 19.5 6; Deut 7.6; 26.18 19; 29.13
- ↑ Num 6.27; 2 Cron 7.14; Isa 63.19; Dan 9.18 19
- ↑ Deut 11.25
- ↑ Deut 28.4; Deut 30.9; Prov 10.22
- ↑ Lev 26.4; Deut 11.14
- ↑ Deut 14.29
- ↑ Deut 15.6
- ↑ Isa 9.14 15
- ↑ Deut 5.32; 11.16
- ↑ Lev 26.14; Plâng 2.17; Dan 9.11 13; Mal 2.2
- ↑ Deut 28.2
- ↑ Deut 28.3
- ↑ Mal 2.2
- ↑ Zah 14.13
- ↑ Ps 80.16; Isa 30.17; 51.20; 66.15
- ↑ Lev 26.25; Ier 24.10
- ↑ Lev 26.16
- ↑ Amos 4.9
- ↑ Lev 26.19
- ↑ Deut 28.7; Lev 26.17 37; Deut 32.30; Isa 30.17
- ↑ Ier 15.4; Ier 24.9; Ezec 23.46
- ↑ 1 Sam 17.44 46; Ps 79.2; Ier 7.33; 16.4; 34.20
- ↑ Deut 28.35; Exod 9.9; 15.26
- ↑ 1 Sam 5.6; Ps 78.66
- ↑ Ier 4.9
- ↑ Iov 5.14; Isa 59.10
- ↑ Iov 31.10; Ier 8.10
- ↑ Iov; 12.13; Amos 5.11; Mica 6.15; Țef 1.13
- ↑ Deut 20.6
- ↑ Ps 119.82
- ↑ Deut 28.51; Lev 26.16; Ier 5.17
- ↑ Deut 28.67
- ↑ Deut 28.27
- ↑ 2 Împ 17.4 6; 24.12 14; 25.7 11; 2 Cron 33.11; 36.6 20
- ↑ Deut 4.28; 28.64; Ier 16.13
- ↑ 1 Împ 9.7 8; Ier 24.9; 25.9; Zah 8.13
- ↑ Ps 44.14
- ↑ Mica 6.15; Hag 1.6
- ↑ Ioel 1.4
- ↑ Plâng 1.5
- ↑ Deut 28.12
- ↑ Deut 28.13; Plâng 1.5
- ↑ Deut 28.15
- ↑ Isa 8.18; Ezec 14.8
- ↑ Neem 9.35-37
- ↑ Deut 32.15
- ↑ Ier 28.14
- ↑ Ier 5.15; 6.22 23; Luca 19.43
- ↑ Ier 48.40; 49.22; Plâng 4.19; Ezec 17.3 12; Osea 8.1
- ↑ 2 Cron 36.17; Isa 47.6
- ↑ Deut 28.33; Isa 1.7; Isa 62.8
- ↑ 2 Împ 25.1 2 4
- ↑ Lev 26.29; 2 Împ 6.28 29; Ier 19.9; Plâng 2.20; 4.10
- ↑ Deut 15.9
- ↑ Deut 13.6
- ↑ Deut 28.54
- ↑ Gen 49.10
- ↑ Exod 6.3
- ↑ Dan 9.12
- ↑ Deut 7.15
- ↑ Deut 4.27
- ↑ Deut 10.22; Neem 9.23
- ↑ Deut 30.9; Ier 32.41
- ↑ Prov 1.26; Isa 1.24
- ↑ Lev 26.33; Deut 4.27 28; Neem 1.8; Ier 16.13
- ↑ Deut 28.36
- ↑ Amos 9.4
- ↑ Lev 26.36
- ↑ Lev 26.16
- ↑ Iov 7.4
- ↑ Deut 28.34
- ↑ Osea 8.13; 9.3
- ↑ Deut 17.16
- ↑ Deut 5.2 3
- ↑ Exod 19.4
- ↑ Deut 4.34; 7.19
- ↑ Isa 6.9 10; 63.17; Ioan 8.43; Fapte 28.26 27; Efes 4.18; 2 Tes 2.11 12
- ↑ Deut 1.3; 8.2
- ↑ Deut 8.4
- ↑ Exod 16.12; Deut 8.3; Ps 78.24 25
- ↑ Num 21.23 24 33; Deut 2.32; 3.1
- ↑ Num 32.33; Deut 3.12 13
- ↑ Deut 4.6; Ios 1.7; 1 Împ 2.3
- ↑ Ios 1.7
- ↑ Ios 9.21 23 27
- ↑ Neem 10.29
- ↑ Deut 28.9
- ↑ Exod 6.7
- ↑ Gen 17.7
- ↑ Ier 31.31 32 33; Evr 8.7 8
- ↑ Fapte 2.39; 1 Cor 7.14
- ↑ Deut 11.16
- ↑ Fapte 8.23; Evr 12.15
- ↑ Num 15.39; Ecl 11.9
- ↑ Isa 30.1
- ↑ Ezec 14.7 8
- ↑ Ps 74.1
- ↑ Ps 79.5; Ezec 23.25
- ↑ Deut 9.14
- ↑ Mat 24.51
- ↑ Ps 107.34; Ier 17.6; Țef 2.9
- ↑ Gen 19.24 25; Ier 20.16
- ↑ 1 Împ 9.8 9; Ier 22.8 9
- ↑ Dan 9.11 13 14
- ↑ 1 Împ 14.15; 2 Cron 7.20; Ps 52.5; Prov 2.22
- ↑ Lev 26.40
- ↑ Deut 28.1
- ↑ Deut 4.29 30; 1 Împ 8.47 48
- ↑ Neem 1.9; Isa 55.7; Plâng 3.40; Ioel 2.12 13
- ↑ Ps 106.45; 126.1 4; Ier 29.14; Plâng 3.22 32
- ↑ Ps 147.2; Ier 32.37; Ezec 34.13; 36.24
- ↑ Deut 28.64; Neem 1.9
- ↑ Deut 10.16; Ier 32.39; Ezec 11.19; 36.26
- ↑ Deut 28.11
- ↑ Deut 28.63; Ier 32.41
- ↑ Isa 45.19
- ↑ Rom 10.6
- ↑ Deut 30.1 19; Deut 11.26
- ↑ Deut 4.26; 8.19
- ↑ Deut 4.26; 31.28
- ↑ Deut 30.15
- ↑ Ps 27.1; 66.9; Ioan 11.25
- ↑ Exod 7.7; Deut 34.7
- ↑ Num 27.17; 1 Împ 3.7
- ↑ Num 20.12; 27.13; Deut 3.27
- ↑ Deut 9.3
- ↑ Num 27.21; Deut 3.28
- ↑ Deut 3.21
- ↑ Num 21.24 33
- ↑ Deut 7.2
- ↑ Ios 10.25; 1 Cron 22.13
- ↑ Deut 1.29; 7.18
- ↑ Deut 20.4
- ↑ Ios 1.5; Evr 13.5
- ↑ Deut 31.23; Deut 1.38; 3.28; Ios 1.6
- ↑ Exod 13.21 22; 33.14; Deut 9.3
- ↑ Ios 1.5 9; 1 Cron 28.20
- ↑ Deut 31.25; Deut 17.18
- ↑ Num 4.15; Ios 3.3; 1 Cron 15.12 15
- ↑ Deut 15.1
- ↑ Lev 23.34
- ↑ Deut 16.16
- ↑ Ios 8.34 35; 2 Împ 23.2; Neem 8.1
- ↑ Deut 11.2
- ↑ Ps 78.6 7
- ↑ Num 27.13; Deut 34.5; 31
- ↑ Deut 31.23; Num 27.19
- ↑ Exod 33.9
- ↑ Exod 32.6
- ↑ Exod 34.15; Iuda 2.17
- ↑ Deut 32.15
- ↑ Iuda 2.12; 10.6 13; 2.20
- ↑ 2 Cron 15.2
- ↑ Deut 32.20; Ps 104.29; Isa 8.17; 64.7; Ezec 39.23
- ↑ Num 14.42
- ↑ Iuda 6.13
- ↑ Deut 31.17
- ↑ Deut 31.26
- ↑ Deut 32.15; Neem 9.25 26; Osea 13.6
- ↑ Deut 31.16
- ↑ Deut 31.17
- ↑ Osea 5.3; 13.5 6
- ↑ Amos 5.25 26
- ↑ Deut 31.14
- ↑ Deut 31.7; Ios 1.6
- ↑ Deut 31.9
- ↑ 2 Împ 22.8
- ↑ Deut 31.19
- ↑ Deut 9.24; 32.20
- ↑ Exod 32.9; Deut 9.6
- ↑ Deut 30.19; 32.1
- ↑ Deut 32.5; Iuda 2.19; Osea 9.9
- ↑ Deut 28.15
- ↑ Gen 49.1; Deut 4.30
- ↑ Deut 4.26; 30.19; 31.28; Ps 50.4; Isa 1.2; Ier 2.12; 6.19
- ↑ Isa 55.10 11; 1 Cor 3.6-8
- ↑ Num 14.42
- ↑ 1 Cron 29.11
- ↑ 2 Sam 22.3; 23.3; Ps 18.2 31 46; Hab 1.12
- ↑ 2 Sam 22.31
- ↑ Dan 4.37; Apoc 15.3
- ↑ Ier 10.10
- ↑ Iov 34.10; Ps 92.15
- ↑ Deut 31.29
- ↑ Mat 17.17; Luca 9.41; Filim 2,15
- ↑ Ps 116.12
- ↑ Isa 63.16
- ↑ Ps 74.2
- ↑ Deut 32.15; Isa 27.11; 44.2
- ↑ Exod 13.14; Ps 44.1; 78.3 4
- ↑ Zah 9.2; Fapte 17.26
- ↑ Gen 11.8
- ↑ Exod 15.16; 19.5; 1 Sam 10.1; Ps 78.71
- ↑ Deut 8.15; Ier 2.6; Osea 13.5
- ↑ Deut 4.36
- ↑ Ps 17.8; Prov 7.2; Zah 2.8
- ↑ Exod 19.4; Deut 1.31; Isa 31.5; 46.4; 63.9; Osea 11.3
- ↑ Deut 33.29; Isa 58.14; Ezec 36.2
- ↑ Iov 29.6; Ps 81.16
- ↑ Ps 81.16; 147.14
- ↑ Gen 49.11
- ↑ Deut 33.5 26; Isa 44.2
- ↑ 1 Sam 2.29
- ↑ Deut 31.20; Neem 9.25; Ps 17.10; Ier 2.7; 5.7 28; Osea 13.6
- ↑ Deut 31.16; Isa 1.4
- ↑ Deut 32.6; Isa 51.13
- ↑ 2 Sam 22.47; Ps 89.26; 95.1
- ↑ 1 Împ 14.22; 1 Cor 10.22
- ↑ Lev 17.7; Ps 106.37; 1 Cor 10.20; Apoc 9.20
- ↑ Isa 17.10
- ↑ Ier 2.32
- ↑ Iuda 2.14
- ↑ Isa 1.2
- ↑ Deut 31.17
- ↑ Isa 30.9; Mat 17.17
- ↑ Deut 32.16; Ps 78.58
- ↑ 1 Sam 12.21; 1 Împ 16.13 26; Ps 31.6; Ier 8.19; 10.8; 14.22; Iona 2.8; Fapte 14.15
- ↑ Osea 1.10; Rom 10.19
- ↑ Ier 15.14; 17.4; Plâng 4.11
- ↑ Isa 26.15
- ↑ Ps 7.12 13; Ezec 5.16
- ↑ Lev 26.22
- ↑ Plâng 1.20; Ezec 7.15; 2 Cor 7.5
- ↑ Ezec 20.13 14 23
- ↑ Ps 140.8
- ↑ Isa 27.11; Ier 4.22
- ↑ Deut 5.29; Ps 81.13; 107.43; Luca 19.42
- ↑ Isa 47.7; Plâng 1.9
- ↑ Lev 26.8; Ios 23.10; 2 Cron 24.24; Isa 30.17
- ↑ Ps 44.12; Isa 50.1; 52.3
- ↑ 1 Sam 2.2
- ↑ 1 Sam 4.8; Ier 40.3
- ↑ Isa 1.10
- ↑ Ps 58.4
- ↑ Ps 140.3; Rom 3.13
- ↑ Iov 14.17; Ier 2.22; Osea 13.12; Rom 2.5
- ↑ Ps 94.1; Rom 12.19; Evr 10.30
- ↑ 2 Pet 2.3
- ↑ Ps 135.14
- ↑ Iuda 2.18; Ps 106.45; Ier 31.20; Ioel 2.14
- ↑ 1 Împ 14.10; 21.21; 2 Împ 9.8; 14.26
- ↑ Iuda 10.14; Ier 2.28
- ↑ Ps 102.27; Isa 41.4; 48.12
- ↑ Deut 4.35; Isa 45.5 18 22
- ↑ 1 Sam 2.6; 2 Împ 5.7; Iov 5.18; Ps 68.20; Osea 6.1
- ↑ Gen 14.22; Exod 6.8; Num 14.30
- ↑ Isa 27.1; 34.5; 66.16; Ezec 21.9 10 14 20
- ↑ Isa 1.24; Naum 1.2
- ↑ Gen 14.22; Exod 6.8; Num 14.30
- ↑ Iov 13.24; Ier 30.14; Plâng 2.5
- ↑ Rom 15.10
- ↑ Gen 14.22; Exod 6.8; Num 14.30
- ↑ Apoc 6.10; 19.2
- ↑ Ps 85.1
- ↑ Deut 6.6; 11.18; Ezec 40.4
- ↑ Deut 30.19; Lev 18.5; Prov 3.2 22; 4.22; Rom 10.5
- ↑ Num 27.12 13
- ↑ Num 33.47 48; Deut 34.1
- ↑ Num 20.25 28; 33.38
- ↑ Num 20.11-13; 27.14
- ↑ Lev 10.3
- ↑ Num 27.12; Deut 34.4
- ↑ Gen 49.28
- ↑ Ps 90
- ↑ Exod 19.18 20; Iuda 5.4 5
- ↑ Ps 68.17; Dan 7.10; Fapte 7.53; Gal 3.19; Evr 2.2; Apoc 5.11; 9.16
- ↑ Exod 19.5; Deut 7.7 8; Ps 47.4; Osea 11.1; Mal 1.2
- ↑ Deut 7.6; 1 Sam 2.9; Ps 50.5
- ↑ Luca 10.39; Fapte 22.3
- ↑ Prov 2.1
- ↑ Ioan 1.17; 7.19
- ↑ Ps 119.111
- ↑ Gen 36.31; Iuda 9.2; 17.6
- ↑ Deut 32.15
- ↑ Gen 49.8
- ↑ Ps 146.5
- ↑ Exod 28.30
- ↑ Ier 18.18; Mal 2.5 6
- ↑ Exod 32.26-28
- ↑ Ier 18.18; Mal 2.5 6
- ↑ Lev 10.11; Deut 17.9-11; 24.8; Ezec 44.23 24; Mal 2.7
- ↑ Exod 30.7 8; Num 16.40; 1 Sam 2.28
- ↑ Lev 1.9 13 17; Ps 51.19; Ezec 43.27
- ↑ 2 Sam 24.23; Ps 20.3; Ezec 20.40 41; 43.27
- ↑ Gen 49.25
- ↑ Gen 27.28
- ↑ Gen 49.26
- ↑ Gen 49.26
- ↑ Exod 3.2 4; Fapte 7.30 35
- ↑ Gen 49.26
- ↑ 1 Cron 5.1
- ↑ Num 23.22; Ps 92.10
- ↑ 1 Împ 22.11; Ps 44.5
- ↑ Gen 48.19
- ↑ Gen 49.13-15
- ↑ Isa 2.3
- ↑ Ps 4.5
- ↑ Num 32.16 17
- ↑ Ios 4.12
- ↑ Ios 19.47; Iuda 18.27
- ↑ Gen 49.21
- ↑ Ios 19.32
- ↑ Gen 49.20
- ↑ Iov 29.6
- ↑ Deut 8.9
- ↑ Exod 15.11; Ps 86.8; Ier 10.6
- ↑ Deut 32.15
- ↑ Ps 68.4 33 34; 104.3; Hab 3.8
- ↑ Ps 90.1
- ↑ Deut 9.3-5
- ↑ Num 23.9; Ier 23.6; 33.16
- ↑ Deut 8.7 8
- ↑ Gen 27.28; Deut 11.11
- ↑ Ps 144.15
- ↑ 2 Sam 7.23
- ↑ Ps 115.9-11
- ↑ 2 Sam 22.45; Ps 18.44; 66.3; 81.15
- ↑ Deut 32.13
- ↑ Num 27.12; 33.47
- ↑ Deut 32.49; 3.27
- ↑ Gen 14.14
- ↑ Deut 11.24
- ↑ Iuda 1.16; 3.13; 2 Cron 28.15
- ↑ Gen 12.7; 13.15; 15.18; 26.3; 28.13
- ↑ Deut 3.27; 32.52
- ↑ Deut 32.50; Ios 1.1 2
- ↑ Jud 9
- ↑ Deut 31.2
- ↑ Gen 27.1; 48.10; Ios 14.10 11
- ↑ Gen 50.3 10; Num 20.29
- ↑ Isa 11.2; Dan 6.3
- ↑ Num 27.18 23
- ↑ Deut 18.15 18
- ↑ Exod 33.11; Num 12.6 8; Deut 5.4
- ↑ Deut 4.34; 7.19