Domnul Paul Pató

 

Ca ficior de împărat afurisit
Din colo de marea Operențiacă,
Trăiește singuratic, în comuna sa
Moros Domnul Paul Pató...
Ce altă viață ar fi aici,
Dacă ar fi o soție frumoasă!
Întrerupse Dl Paul Pató:
«Ei, avem încă destul timp!»

Casa e aproape de a se ruina,
Cade lutul de pre ea,
Și vântul cu o parte de cuperiș
Știe Dzeu unde umblă cruciș-curmeziș;
S-o dirigem, că azi mâni
Soarele prin pod va străluci...
Întrerupse Domnul Paul Pató:
«Ei, avem încă destul timp !»

Grădina e nelucrată, dar în locul ei
E frumos arătoriul
Că înfloresc pe iel în abundență
Flori de mac de tot soiul.
Pentru ce lenevesc multele sluji? ...
Întrerupse Domnul Paul Pató:
«Ei, avem încă destul timp!»

Dar mantila și pantalonii,
Așa s-au rărit și așa sunt de vechi,
Încât și de merge la țânțari
Numai din lipsă ar fi bune;
Trebuie chiemat numai croitoriul,
Postavul de mult e cumpărat...
Întrerupse Domnul Paul Pató :
«Ei, avem încă destul timp!»

Astfeliu-și trăiește traiul,
Și cu toate că părinții lui,
I-au lăsat multe de toate,
El n-are nimica nicicând.
Dar aceasta nu-i greșala lui;
El să născu de maghiar,
Și în patria lui e devisă veche:
«Ei, avem încă destul timp!»