Din manuscrisul 2263

Manuscrisul 2258 Din manuscrise de Mihai Eminescu
Manuscrisul 2263
Manuscrisul 2270
Manuscrisul 2263 are 158 de pagini.


Dacă Șincai 46r ținea la pântece desigur Iosif II, care-a vorbit cu dânsul, l-ar fi făcut profesor * aulic * la Viena; se 'ngrozește *. Dar Șincai era român, era mândru. Șincai n-a fost la Roma și la Iosif II ca să se vânză *; a murit sub un gard.


Ca toți 6v românii adevărați Ștefan Vodă era ardelean de origine și anume mureșan. Ca și Uniad Corvinul, ca și Basarabii toți. Dar ce e Maramureș decât o combinație de cuvinte între Marmura (numită Poarta de Fier) și Mureș, râul care trece prin ea.


Munca, iubit 43r popor românesc.

Iar ție 43v îți zic:

Munca, iubit popor românesc,

Există un secret — Dumnezeul lumii

mecanica universului


NOUA ROMĂ

A se 42r convinge turcii că Imperiul trebuie restaurat, prin introducerea limbilor naționale în biserică și prin trezirea patriotismului local, escitat și în contra rușilor, și în contra austriacilor. Grecii trebuie eliminați cu totul din guvernarea bisericei române și substituiți prin arabi în Orient prin români în Europa. Odată un român patriarh, el va numi români episcopi în ținuturile locuite de ei, albaneji episcopi unde țările sunt locuite de albaneji.

Datoria publică turcească, acoperită în Anglia prin subscripțiuni benevole. Convins poporul englez că turcii trebuiesc economicește emancipați. Datoria publică odată plătită, se va institui un Reichsrechnunghof care va ține pururea în cumpănă echilibrul bugetar.

Patriarhii or înființa la1 Const[antinopol] o Academie de limbi orientale. Gaster românește. Se vor preda pentru turci științele necesare și pentru celelalte naționalități asemenea. Liceu septilingv. Limba română și greacă2 și cea bulgară obligatorii. Funcționarii obligați a ști toate limbile județului pe care îl administrează. La** mănăstire română, la Ierusalim strană română.


1. după o A[cademie] șters 2. după greacă și bulgară șters


V-o spun 43r franc, d-lor, servesc pe românii din partidul conservator, nu pe greci. Pe acele rămășițe de boieri români din vremea domniilor noastre legitime, ale Basarabilor și a Mușatinilor. Scuip în toți Domnii fanarioți, scuip în toți grecii cari i-au adus. Mi-e rușine că a fost cu putință ca toată plebea și toată canalia bizantină s-ajungă a domni în această țară, mi-e scârbă de ei și-i urăsc.


Cu ajutorul 43r Austriei. Trebuie cumpărată* alianța cu națiile apusene: Franța, Anglia, Italia — trebuie ca Austria să susție pe turci în Europa à tout prix, trebuie ca un austriac să vie în România, să abdice Carol în taină în favorul Casei de Austria — să-l vedem de e patriot. Silit să dea o formală abdicare în mâna unui partid oarecare — se va alege momentul în care această abdicare să fie utilizată — momentul morții de ex. — și adusă Casa de Austria aci.

Nu facem 44r guvernul decât dacă ne dă un act formal de abdicație în mână.

Nu putem lăsa soarta istorică a țării pe asemenea mâni.


Ardelenii să 44r nu se facă1 cetățeni români, ci să rămâie supuși austriaci, ca să se poată 'ntoarce cu toate drepturile în Austria. Să ceară românii consul general2 la București. Eu sunt născut în Bucovina, tată-meu e bucovinean, un grec ca Vogoridi n-a fost în stare a-l3 face cetățean.

Societatea: Carpații și Balcanii, societatea tuturor românilor veniți în țară.


1. inițial să nu fi fost făcuți 2. supraintercalat 3. a-l repetat din inadvertență la început de rând


Noi nu 44v suntem nemulțumiți în contra Rusiei, nu avem nimic de zis în contra tendențelor ei, dar în orice caz nu ne place nici despotismul monarhic, nici cezaro-papismul bisericesc. Desfăcându-se într-o legislație nici legitimă și nici umană — aceste două rămășițe a instinctelor tartarice cari se găsesc numai la turci și la mongoli — popoarele orientale ar avea o garanție că amestecul viitor al Rusiei în afacerile lor va fi un amestec dictat de legile umanității și echității. Pân-atunci colosul de fier cu picioarele de lut reprezintă un pericol social și politic pentru Europa întreagă și nu numai pentru noi, popoare romanice sau germanice, ci chiar pentru slavii cari au istoria lor proprie și cultura proprie.

Degeaba. Tătarul 45r slavizat din Rusia poate fi vită, omul arioeuropean nu e dobitoc. În el reacțiunea e pururea deplină. Cu cât vrei să-i impui ceva mai mult cu atât natura omenească se revoltă în el. Dragostea * de legea Sfântului George și legea * de bravură și temeritate ne-au înnobilat pe toți. Nu suntem vite de jug, nu suntem sclavi abjecți a nici unui papă, a nici unui cezar. E un raport între noi și-ntre cei ce din mila lui Dumnezeu poartă comanda lumei — un raport de proporționalitate de putere, de echitate, de dreptate. Nu fantazia bolnavă a unui umil pomanagiu încoronat prin mila diavolului, nu ea va dicta voința noastră cătră viață, dorința noastră cătră lumină.


Polonilor, veniți 46r la ruteni, țineți la ruteni, trăiți la ruteni, ei sunt singurii cari vă deschid calea de libertate.

A-i combate va să zică a-i susține, a-i face simpatici Rusiei tartare.

Ruteni, țineți la Casa de Austria.