Cazul Dan Pârcălab. O lecție de solidaritate/Mitingul tăcerii

Protestul de la Sighet. Lobby la președinție Cazul Dan Pârcălab. O lecție de solidaritate de Dorin Ștef
Mitingul tăcerii
Eliberarea


Glasul Maramureșului / 17 ianuarie 2007[modifică]

Pe străzile Băii Mari / Marș de solidaritate cu Dan Pârcălab

Nu mai e o noutate pentru nimeni solidaritatea de breaslă a jurnaliștilor maramureșeni. O nouă dovadă de coeziune a acestui grup (al ziariștilor) s-a petrecut ieri, în Baia Mare. Un marș al tăcerii a traversat municipiul. Protestul a fost organizat de grupul de inițiativă pentru constituirea Asociației Presei Maramureșene reprezentat prin scriitorul Marian Ilea.

Aceleași fețe încruntate de ziariști; aceleași mesaje : „Justiția vrea sânge”, „Nu ne puteți ucide”, „Eliberați-l pe Pârcălab”, „Opriți agresiunile împotriva presei” și „N-UE presa liberă!” Au protestat (din nou) decent și în mod organizat. La fel ca luni, la Sighet, în fața președintelui Traian Băsescu. Au respectat legea și au avut-o de partea lor. Polițiștii băimăreni și jandarmii i-au însoțit pe tot parcursul drumului.

Au pornit la ora 13.00 din fața tipografiei Marinex. La început au fost cam 50. Reporteri, redactori, cameramani, fotoreporteri, directori de la toate instituțiile de presă din județ s-au întâlnit, au dat mâna și au hotărât să pornească un demers fără precedent atât în istoria jurnalismului maramureșean, cât și a celui românesc. Ziariștilor li s-au alăturat și oameni politici din județ: Florin Cristian Tătaru și Cătălin Cherecheș (Partidul Social Democrat), Emil Ambruș și Liliana Moga (Partidul Noua Generație), George Borza (Partidul Conservator), Tiberiu Alexa (directorul Muzeului de Artă), dar și oameni simpli sau doar curioși. Nu după mult timp, s-a ajuns la aproximativ 100 de participanți.

În fața sediului Inspectoratului de Poliție al Județului Maramureș, protestatarii s-au oprit pentru circa trei minute. Au obosit. Probabil din cauza „greutății” mesajului. Apăsa pe umerii lor o responsabilitate uriașă. Aceea de a face cunoscute lumii abuzurile din cazul Gazetei de Maramureș și al arestării și reținerii lui Dan Pârcălab. Marșul a continuat apoi pe strada 22 Decembrie până în fața sediului Parchetelor (de pe lângă Tribunalul Maramureș, respectiv de pe lângă Judecătoria Baia Mare). Aici, protestatarii „au căzut” a doua oară sub greutatea „crucii” pe care o purtau! Nicio reacție din interior. Doar câteva perdele s-au mișcat ușor, de după geamurile aburite. Interesul celor din interior pentru protest a fost evident. Să fi auzit lătratul „câinelui de pază al democrației” sau să fi fost mânați doar de curiozitate?

Marșul a ajuns, după aproximativ o oră, în fața Prefecturii Maramureș.

A treia oprire. Numărul participanților s-a apropiat de 200. Aici, pe treptele Palatului Administrativ, înconjurat de o mare de oameni, scriitorul Marian Ilea a dat citire unui manifest redactat de jurnaliștii maramureșeni. Apoi, reprezentanții mai multor instituții de presă din județ (Marian Ilea, Adi Rusu, Romeo Roșiianu, Nicolae Teremtuș, Ioan Botiș, Claudiu Florescu și Liviu Bala) au înmânat prefectului Gyöngyike Böndi o scrisoare deschisă prin care se prezenta situația arestării jurnalistului maramureșean și solicită respectarea principiilor constituționale și procedurale ale Cartei Europene a Drepturilor Omului, referitoare la prezumția de nevinovăție și cercetarea în stare de libertate a lui Dan Pârcălab. Prefectul Gyöngyike Böndi a declarat: „Trebuie să remarc, în primul rând, și să vă felicit pentru modul elegant și civilizat de desfășurare a acestui marș de solidaritate al jurnaliștilor maramureșeni. Din punctul meu de vedere, vă asigur că am să întreprind toate demersurile necesare pentru a remite memoriul dumneavoastră la Guvernul României”.

Prefectul Gyöngyike Böndi a dispus ca memoriul depus de protestatari să fie înaintat, mâine dimineață, premierului Călin Popescu-Tăriceanu, Ministerului Administrației și Internelor și Ministerului Justiției. Acțiunea jurnaliștilor maramureșeni s-a încheiat în fața prefecturii, unde protestatarii s-au dispersat. „Mugurele democrației românești” aproape înghețat Marian Ilea, senior editor al cotidianului Glasul Maramureșului a declarat: „Aici, s-a petrecut un lucru normal, pe care presa îl face deontologic și dintr-o obligație pe care o are în raport cu unele instituții ale statului care trebuie să respecte regulile democrației. Pornind de la cazul lui Dan Pârcălab - care ar fi trebuit să beneficieze de prezumția de nevinovăție - presa maramureșeană a avertizat mugurele democrației românești că trebuie să respecte fiecare cetățean și toate principiile generate de Carta Drepturilor Omului. Prin sobrietate și seriozitate, protestul de azi al ziariștilor din Maramureș este un pas spre normalitatea pe care ne-o dorim cu toții. E însă și un avertisment către unii inși tentați să o încalce”. Claudiu Florescu a spus la ieșirea din prefectură: „Părerea noastră, a celor care îl cunoaștem foarte bine pe Dan Pârcălab, este că nu poate exista o alăturare a acestuia cu grupul jurnaliștilor de la Cluj-Napoca, acuzați de spălare de bani și șantaj”. (Cosmin MESAROȘ)

Graiul Maramureșului / 17 ianuarie 2007[modifică]

Marș al jurnaliștilor în solidaritate cu colegul Dan Pârcălab

Mai bine de 100 de jurnaliști maramureșeni au efectuat ieri, 16 ianuarie, un marș de solidaritate, pe străzile municipiului Baia Mare, în scopul judecării în stare de libertate a directorului Gazetei de Maramureș, Dan Pârcălab. Traseul a fost următorul: Tipografie, bdul București, str. 22 Decembrie, Poliție, Parchet, Centrul Vechi și Prefectura Maramureș. Acțiunea jurnaliștilor maramureșeni s-a încheiat în fața Palatului Administrativ, o delegație din cadrul acestora fiind primită de prefectul Gyöngyike Böndi.

Grupul de inițiativă pentru constituirea Asociației Presei Maramureșene, reprezentați de jurnaliștii Marian Ilea, Nicolae Teremtuș, Ioan Botiș, Claudiu Florescu, Liviu Bala și Ioan Romeo Roșiianu, a înmânat prefectului Gyöngyike Böndi o scrisoare deschisă prin care prezintă situația arestării jurnalistului maramureșean și solicită respectarea principiilor constituționale și procedurale ale Cartei Europene a Drepturilor Omului, referitoare la prezumția de nevinovăție și cercetarea în stare de libertate a lui Dan Pârcălab. Claudiu Florescu a spus: „Părerea noastră, a celor care îl cunoaștem foarte bine pe Dan Pârcălab, este că nu poate exista o alăturare a acestuia cu grupul jurnaliștilor de la Cluj- Napoca, acuzați de spălare de bani și șantaj”. Ioan Romeo Roșiianu a menționat despre cazurile unor demnitari acuzați de mai multe ilegalități, care sunt cercetați în libertate. Jurnalistul Vasile Tivadar, din Sighetu Marmației, a anunțat că a intrat în greva foamei, până la eliberarea jurnalistului Dan Pârcălab.

Prefectul de Maramureș s-a interesat dacă jurnalistul sighetean beneficiază și are asigurată asistența medicală pe întreaga perioadă a acestei forme de solidaritate și de protest. Prefectul de Maramureș a spus: „Trebuie să remarc, în primul rând, și să vă felicit pentru modul elegant și civilizat de desfășurare a acestui marș de solidaritate al jurnaliștilor maramureșeni. Din punctul meu de vedere, vă asigur că am să întreprind toate demersurile necesare pentru a remite memoriul dumneavoastră la Guvernul României”.

Prefectul Gyöngyike Böndi a dispus ca memoriul depus de jurnaliștii maramureșeni să fie înaintat, mâine dimineață, la premierul Călin Popescu-Tăriceanu, Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Justiției. Alături de jurnaliști am remarcat prezența unor politicieni: Florin Tătaru, Relu Iancu, Sorin Bota, fostul secretar de stat de la Transporturi, directorul Victor Gorduza de la Muzeul de Mineralogie, dar și mulți reprezentanți ai societății civile. (Radu ȚOLAȘ)

Informația zilei / 17 ianuarie 2007[modifică]

Marș de solidaritate cu Dan Pîrcălab

Pentru prima dată, jurnaliștii maramureșeni au participat la un marș pe străzile orașului Baia Mare. Jurnaliștii maramureșeni au dorit să fie alături de colegul lor Dan Pârcălab, directorul Gazetei de Maramureș, aflat în arestul IPJ Cluj, din 3 ianuarie 2007, acuzat de șantaj, spălare de bani și asociere la un grup infracțional. Ieri, în jurul orei 13.00, jurnaliștii au pornit de pe platoul tipografiei Marinex pe traseul bulevardul București, sediul Inspectoratului Poliției Maramureș, cu oprire la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș și Instituția Prefectului. Jurnaliștii au afișat pancarte pe care scria „NU ne puteți ucide”, „Justiția vrea sânge”, „Nu e liberă presa” etc.

Odată ajunși în fața Palatului Administrativ, Marian Ilea, senior editor al cotidianului Glasul Maramureșului, a precizat că autoritățile nu se pot juca cu soarta unui om. „Jurnalistul Dan Pârcălab a fost ridicat în 3 ianuarie, în jurul orei 14.00, de la sediul redacției, de persoane care nici măcar nu s-au legitimat. Nu au fost respectate drepturile omului și nici nu înțelegem cum s-a reușit să se ajungă la acuzații precum șantaj, spălare de bani și asociere la un grup infracțional, aceleași infracțiuni pentru care sunt cercetați penal și alți colegi de-ai săi din trustul „Gazeta”. Cu toții, jurnaliști, oameni politici din județ, ne solidarizăm pentru că nu este posibil ca în țara noastră, membră a Uniunii Europene, să fie încălcate drepturile omului”, a precizat Marian Ilea.

De asemenea, a fost citit memoriul care la scurt timp a fost înaintat doamnei prefect. Gyöngyike Böndi, prefectul de Maramureș, a mulțumit jurnaliștilor pentru modul pașnic în care s-a desfășurat marșul. „Mulțumesc în primul rând pentru că aveți încredere în mine, dar și pentru că ați reușit să organizați un marș pașnic. Este adevărat că drepturile omului trebuie să fie respectate. Sper ca demersul dumneavoastră să aibă rezultatul așteptat, iar Justiția să își facă treaba”, a precizat prefectul de Maramureș.

Totodată, în fața prefectului, jurnalistul Vasile Timiș, reprezentant al ziarului Radical de Sighet, a precizat că de aseară a intrat și el în greva foamei. „Cu toate că nu îl cunosc personal pe Dan Pârcălab, decât din scrierile lui, doresc să fiu alături de acesta. Am intrat de aseară în greva foamei și sunt asistat de doctorul Vasile Bodnar, directorul Spitalului din Sighetu Marmației. Cred că se urmăresc anumite interese politice și nu scoaterea la iveală a adevărului”, a mai precizat Vasile Timiș.

Gyöngyike Böndi a precizat că memoriul jurnaliștilor va fi înaintat și Guvernului României. Vă reamintim că Dan Pârcălab a intrat de luni în greva foamei, iar ieri a fost pus în fața probatoriului întocmit de procurorii DIICOT Cluj. (Delia Hayer)


Evenimentul Zilei / 17 ianuarie 2007[modifică]

Flash transilvan / Marș pentru Pârcălab

MARAMUREȘ. În jur de 200 de ziariști, politicieni și reprezentanți ai societății civile au participat ieri la un marș de protest față de arestarea directorului Gazetei de Maramureș, Dan Pârcălab, acuzat de șantaj, aderarea la un grup infracțional și spălare de bani. În fața Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare, protestatarii s-au oprit pentru câteva clipe, într-o tăcere deplină. Marșul a continuat apoi spre Prefectura Maramureș, unde reprezentanții presei s-au întâlnit cu prefectul Gyöngyike Böndi, căreia i-a fost înmânat un dosar ce conține articolele apărute în Gazeta de Maramureș după arestarea directorului Dan Pârcălab. (Angela Sabău)

Gândul / 17 ianuarie 2007[modifică]

Cum ajunge un gazetar pericol public

Ziariștii maramureșeni au ieșit ieri pe străzile din Baia Mare într-un miting tăcut cerând judecarea în stare de libertate a directorului Gazetei de Maramureș, Dan Pârcălab. Acesta stă în arestul IPJ Cluj din 3 ianuarie 2007, deoarece procurorii DIICOT consideră că ar fi un pericol public.

Conform avocatului lui Pârcălab și colegilor săi de breaslă, filmul arestării este incredibil. În 3 ianuarie, pe la prânz, două persoane care nu s-au legitimat au intrat în sediul Gazetei de Maramureș din Baia Mare și l-au invitat la o discuție în afara redacției. Pârcălab și-a anunțat colegii că iese la o cafea și dus a fost. Cum au ieșit din redacție, cele două persoane s-au legitimat a fi procurori DIICOT, i-au pus cătușele, l-au urcat într-o mașină și au pornit spre Cluj. În mașină i s-a comunicat că există pe numele său un mandat de aducere în calitate de învinuit în dosarul Gazetei de Cluj.

La ora 20.00 a fost emis un ordin de reținere de către procurorii DIICOT, iar colegii din redacție au fost înștiințați să nu-l mai aștepte. A doua zi au sosit avocații de la Baia Mare, i s-au luat declarațiile în calitate de inculpat, iar pe la ora 18.30 procurorii DIICOT au cerut Tribunalului Cluj arestarea preventivă pentru 30 de zile. „Ca să ceri o arestare preventivă trebuie să demonstrezi că există probe temeinice pentru săvârșirea unor fapte penale care implică o sancțiune mai mare de 4 ani, iar inculpatul prezintă pericol public în concret. Procurorii l-au învinuit de aderare la grup infracțional, spălare de bani și șantaj, fapte care implică o sancțiune mai mare de 4 ani, dar n-au prezentat niciun fel de probe. În ceea ce privește eticheta de pericol public, au motivat-o explicând că Pârcălab are relații în politică, poliție și administrație suficient de puternice ca să realizeze presiuni asupra părților vătămate sau asupra martorilor", spune avocatul Niculescu.

Între timp, colegii de breaslă au început să cerceteze cazul Dan Pârcălab. La sediul redacției “Glasul Maramureșului” au început să vină oameni buluc. „Am început să întocmim tabele de semnături cu cei care doreau să susțină judecarea în stare de libertate a lui Dan Pârcălab. Am strâns 10.000 de semnături, majoritatea de la oameni care nu-l cunoșteau personal. Să nu ne înțelegeți greșit. Glasul Maramureșului nu are nicio legătură cu Gazeta. Până la arestarea lui Dan eram în relații concurențiale. După arestare însă am hotărât că trebuie să-l ajutăm pentru că s-a creat un precedent periculos. Oricare 5-8 persoane despre care noi am publicat anchete pot să meargă la DIICOT să ne acuze că le-am cerut bani și să ne trezim în pușcărie doar pe baza unor declarații. Nu ne-am legat de dosarul trustului «Gazeta», de niciunul din acționarii care sunt anchetați de DIICOT, dar cu Dan este altceva. El este ziarist", explică Marian Ilea, editor-șef al ziarului Glasul Maramureșului.

Am stat de vorbă cu doi dintre cei despre care se spune că ar fi contribuit la arestarea lui Pârcălab prin declarațiile lor. Vasile Vlașin, avocat, consilier local PSD, om de afaceri, acționar la Gazetele de Bacău și Neamț, afirmă că, dimpotrivă, el le-a spus procurorilor DIICOT că Pârcălab este un ziarist integru. „Procurorii DIICOT m-au chemat să dau declarații în dosarul Trustului Gazeta. Le-am povestit că anul trecut, Liviu Man și Aurelian Grama, acționari la Gazetele de Bacău și Neamț, au făcut presiuni asupra mea să le cedez dreptul de proprietate asupra mărcilor care sunt înregistrate pe numele meu. M-au șantajat că dacă nu cedez gratuit or să mă facă bucăți în Gazeta de Maramureș. Pârcălab, care era și el de față la discuție, a făcut o criză de nervi și a amenințat că își dă demisia dacă cineva consideră ca el o să scrie la comandă. Asta este ceea ce am declarat eu", spune Vlașin.

Florin Marinca, administratorul unuia dintre cele mai luxoase hoteluri din Baia Mare, Ambassador, susține că el și familia lui au suferit foarte mult de pe urma anchetelor publicate de Dan Pârcălab. „Prin 2004 a început măcelul. În fiecare săptămână publica un articol despre mine de mi-era și rușine să mai ies pe stradă - minciuni toate. A scris despre mine lucruri pe care nu le scrii nici despre un câine. Nevasta s-a îmbolnăvit de supărare. La un moment dat mi-a cerut 50 de milioane de lei ca să nu mai publice, dar eu l-am refuzat. Am vrut să-l dau în judecată, dar niciun avocat din Baia Mare n-a vrut să mă ajute. Le era frică. În fine, prin 2005 s-a potolit și până în toamna lui 2006 n-am mai avut decât mici neplăceri din partea lui. Cam atunci m-au chemat procurorii DIICOT să dau declarații în dosarul trustului Gazeta. Le-am povestit tot ce s-a întâmplat, dar le-am spus clar că nu am probe și nici martori care să demonstreze că mi-ar fi cerut vreodată bani", a declarat Marinca.

De cealaltă parte, procurorii DIICOT nu suflă niciun cuvânt despre cazul Pârcălab. N-au dat niciun comunicat privind motivul pentru care un ziarist este considerat pericol public. (Caterina NICOLAE)

Ziua / 18 ianuarie 2007[modifică]

Sesizarea împotriva ministrului Justiției a ajuns la FIJ

Uniunea Sindicală MediaSind a prezentat Federației Internaționale a Jurnaliștilor și Federației Europene a Jurnaliștilor sesizarea directorului ZIUA

Sorin Roșca Stănescu reclamă încălcarea libertății de exprimare de către ministrul justiției, Monica Macovei, și presiunile exercitate de acesta în sensul inducerii ideii de vinovăție împotriva unor persoane prin „nerespectarea prezumției de nevinovăție". „Nu mai departe decât în luna decembrie a anului trecut, într-o întâlnire cu reprezentanții Clubului Român de Presă, același ministru al Justiției, Monica Macovei, a încercat să impună modificarea Codului Penal în sensul introducerii unor pedepse cu închisoarea pentru jurnaliști. De asemenea, Justiția condusă de Monica Macovei îi consideră probabil pe jurnaliști adevărate pericole sociale din moment ce ei nu pot fi anchetați în stare de libertate și fără a li se respecta prezumția de nevinovăție, așa cum este și cazul directorului Gazetei de Maramureș, Dan Pârcălab, care a fost nevoit să intre în greva foamei pentru a protesta împotriva arestării sale", se arată într-un comunicat al MediaSind. (D.A.)


Glasul Maramureșului / 22 ianuarie 2007[modifică]

Scrisoare deschisă adresată președintelui Traian Băsescu

„Am avut onoarea și plăcerea să vă iau un lung interviu pentru GAZETA de Maramureș (împreună cu Ioana Lucăcel), la Cotroceni, undeva în a doua jumătate a anului trecut. Mi-ați promis atunci că-mi veți da unul în fiecare an cât veți fi președinte, simt că am să lipsesc la întâlnire. Am uitat în minutele de final, de conversație liberă, să vă spun că am crezut în teoria conform căreia din haos se naște Ordinea. Acum îmi pare rău.

Lucrez în presă din 1990, sunt un om rațional și cred că un jurnalist este un cetățean ca oricare altul, fără privilegii, dar meseria sa e unică. Dacă centre de putere (decizie) vor să intervină pentru a da semnale (așa cum vedem că se întâmplă în toate domeniile), pentru a regla și ordona lucrurile în România postaderare, trebuie să țină cont de realitatea că intervenția lor în presă poate detona o bombă nucleară. Dacă nu e corect dozată (intervenția), ziaristul poate primi un bocanc în tâmplă.

Povestea e simplă. Un război total la Cluj între cei de acolo și conducerea DIICOT, cu pagini de anchetă și replici mustăcite de cealaltă parte, a dus la o nebunie urmată de reținerea unui prim lot din ceea ce s-a numit «Dosarul GAZETA». Nu o să vă vorbesc despre iubirea dintre DIICOT și justiție sau «greii» Clujului, nu le cunosc îndeajuns, eu ocupându-mă strict de GAZETA de Maramureș.

După arestări, nu am fost audiat niciodată, deși existau semnale că cei de la DIICOT umblă prin Baia Mare. Mi se părea normal să-și facă treaba, cu onoare și iubind adevărul, nu? Mă bucuram că vor afla că nu am datorii, că GAZETA e independentă editorial și financiar și că, da, sunt prieten cu Liviu și Aurelian - nu mi se pare o crimă.

Am fost uimit, recunosc, să constat că sunt încătușat în fața redacției mele, în 3 ianuarie, dus la Cluj, reținut pentru 24 de ore și expediat într-o celulă cu 2 paturi supraetajate în care, dacă întindeam brațele, atingeam pereții. Încrezător, nu-i așa, în justiție, după peste 8 ore de anchetă în care am fost pus în fața unor simple declarații și a niciunei probe, am fost șocat să descopăr că pot lua din rever 29 de zile de arest și trimis să măsor cu pasul cei 2 metri lungime (și 50 de centimetri dintre paturi și perete) ai carcerei mele.

Domnule Președinte, sunt un om care crede în Dumnezeu, lege și onoare. Dacă relația cu bunul Dumnezeu (cel care în mila și iubirea Sa m-a împiedicat să clachez) îmi permit să o păstrez pentru mine, vreau să vă informez că în țara pe care o conduceți Legea și Onoarea au murit, sau sunt cuvinte goale.

Pe Lege sunt reținut pentru aderarea la grup infracțional, șantaj și spălare de bani. Despre spălarea de bani nu am fost întrebat în anchetă, așadar sunt condamnat pentru o infracțiune despre care nu știu nimic, merit să fiu gâtuit. Despre aderare, recunosc, împreună cu Liviu și Aurelian am acțiuni la GAZETA de Maramureș, n-am nicio altă firmă, merit să fiu împușcat. Am șantajat? La dosar sunt DOAR mărturii scrise de 9 persoane despre care GAZETA de Maramureș a scris acid, recunosc, merit să fiu spânzurat. De fapt, unele dintre declarații se referă la „prejudicierea imaginii publice”, o persoană nu o cunosc, pe o alta nu am văzut-o decât o dată de la înființarea GAZETEI (într-un loc public), iar cu alta n-am vorbit tot de atunci. „Nucleul” dur? Un consilier local PSD, trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență în urma materialelor din GAZETA și gașca de 3 pe care a strâns-o, disperat și presat, probabil, de DIICOT. Nimic altceva, doar acele foi cu declarații, dar ajunge, nu? pentru un ziarist.

Domnule Președinte, riscați să conduceți o țară în care turnătoria e lege. Dacă un ziarist, director de ziar, poate fi aruncat în arest pe baza unor simple declarații - delațiuni luate de la cei despre care au scris redactorii săi (și el), atunci justiția are o mare problemă. Se spune în formularea DIICOT că „aș fi încheiat contracte de publicitate cu aceste persoane, dar nu am avut niciodată și nu am contract cu niciunul dintre ei! Înțeleg zelul și hei-rupul DIICOT de a umfla dosarul de la Cluj cât un elefant (dă bine la raportări), dar aplicarea tiparelor va duce la un dezastru. Nu știu pentru cine.

Iubesc această țară ca un disperat, m-am făcut ziarist pentru că am crezut că prin scrisul meu o pot ajuta. N-am plecat în Canada în 1996 pentru că victoria Convenției m-a făcut să cred că am învins. Cunoscuții noștri au murit la Revoluție, prietenii mei au fost măcelăriți în Piața Universității. Mi-am sacrificat familia, sănătatea, sunt creștin de dreapta și am spus: țara și neamul întâi.

Credeți că am scris împotriva FSN, FDSN, PDSR, PSD cu patimă pentru a accepta acum să tac? Dacă n-am fost intimidat de cei care mă scuipau și amenințau pentru scrisul meu, voi lăsa neputincios și inert pe cei de la DIICOT să ne extermine pe mine și pe copilul meu, GAZETA? De la înființarea GAZETEI de Maramureș n-am avut, eu sau oamenii mei, nici măcar o plângere, nici măcar un proces, credeți că o să las să se urce pe numele meu niște turnători strânși cu aracanul de DIICOT, cu pretinse fapte de acum câțiva ani?

Domnule Președinte, amare sunt ultimele daruri ale acestei țări. Îmi revin 3 metri pătrați dintr-o celulă aflată la 1 metru sub pământ din arestul IPJ Cluj (altă cameră, mare), 27 de bucăți de faianță lipită pe podea, o muscă zărită o dată și care mă întristează că nu mai vine, un neon Narva de 15 W ce merge 24 de ore pe zi, și un cearșaf întreg, pe trei sferturi, pătat cu ceea ce pare sânge vechi. Ah, să nu uit, și o găleată în care, cică, „ne putem ușura”. Asta pentru că sunt ziarist și n-am tăcut, pentru că nu scriu despre mușețel, ci despre licitații trucate, „evaporări” de miliarde și schimburi de terenuri de milioane de euro, pentru că am un ziar independent, pentru că DIICOT vrea să umfle un dosar, pentru că e suficient ca o mână de oameni despre care ai scris să depună plângeri.

Nu eu sunt crima organizată, ci ei, aceste nesătule lipitori locale despre care mi se spune că nu pot scrie pentru că, iată, mi se bagă pumnul în gură!

Ministrul Public a spus la proces că sunt un „pericol social”. Am recunoscut că sunt un pericol, dar pentru tagma jefuitorilor! Aș face-o din nou, dacă ar fi să o iau de la capăt. Aud, domnule Președinte, că pentru mine, „pericolul social”, la Baia Mare au semnat mii de persoane, filiale de partide, instituții, firme, toți reprezentanții mass-media(?!). Fără a se lua în considerare, desigur.

Ați spus, domnule Președinte, în decembrie 2004: „Vreau să știți că un lucru extrem de important pe care România l-a pierdut în ultimul timp a fost libertatea presei. Vă garantez, în calitate de viitor președinte al României, că, în România, presa va redeveni liberă. (...) Îmi voi face un titlu de onoare, ca președinte al țării, de a garanta și a susține libertatea presei”.

Vreau să vă spun că nu mă simt ocrotit de această declarație din moment ce DIICOT îmi poate fabrica un dosar și mă poate arunca în carceră pentru 29 de zile pe baza unor turnătorii fără probe.

Suntem terorizați de niște delatori, ăsta e Sistemul? Uitați-vă la oamenii mei de la ziar, primesc telefoane-n noapte ca să fie anunțați de voci râzânde că vor fi arestați; sau la părinții mei care și-au pus apartamentul gaj la bancă - nu pentru ca eu să am în sfârșit măcar o garsonieră, ci ca să-mi construiesc un sediu! De ce nu ne scoateți pe toți în stradă și să ne lapidați pur și simplu?

Dacă cei de la DIICOT vor să mă extermine, ca piesă în jocul lor complex, n-au decât să o facă, am alt drum.Eu voi intra în greva foamei luni, 15 ianuarie, ora 6. De ce 6? E simplu, e deșteptarea. De ce luni? Pentru că duminică e ziua Domnului și mă voi ruga pentru drumul meu. Sunt nevinovat.

Spuneți-mi, vă rog, să am încredere în justiție. O să vă răspund că sunt primul jurnalist român (împreună cu Cornel Sabou) care a câștigat la CEDO un proces împotriva Statului Român. Oho, cunosc justiția... Sunt și primul ziarist român arestat după aderarea la UE, stranii repere. Sper să fiu primul ziarist român care moare în arest dacă asta va convinge că sunt nevinovat. Să nu credeți, domnule Președinte, că un ziarist român nu are onoare, sau că în Maramureș trăiesc fătălăi, nu bărbați.

Dumnezeu să binecuvânteze România și să aibă milă de sufletul denunțătorilor, al prigonitorilor și al meu.«Nu vă îngrijorați de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. Ajunge zilei răutatea ei» (Matei 6, 34)

Sâmbătă, 13.01.2007 în arestul IPJ Cluj

Dan Pârcălab, director general GAZETA de Maramureș

Gândul / 24 ianuarie 2007[modifică]

Șantajul din dosarul "Gazeta" - posibil cu complicitatea Poliției Române

La o primă lectură, Rechizitoriul în dosarul „Gazeta" lasă impresia unei caracatițe care a atins instituții ale statului. Dacă și dovezile sunt pe măsură - presa nu are încă acces la dosar -, procurorii vor putea oferi opiniei publice surprize mari.

Vineri, DIICOT Cluj i-a trimis în judecată pe Liviu Man (președintele trustului), Aurelian Grama (director general), Dan Pârcălab (director de dezvoltare), Ioan Oțel (director Investigații), Aurel Mureșan (director administrativ), Dorel Vidican (director executiv), arestați, precum și pe Memoranda Onac (editor general), Adrian Avarvarei (director Protecție Internă) și Anca Cocuț (director de publicitate), în stare de libertate, pentru aderare la un grup infracțional organizat și șantaj calificat. Pentru spălare de bani, cauza s-a disjuns. Procurorii descriu modul de operare al managerilor, afirmând că, din cele 200 de milioane de lei vechi necesari lunar editării publicațiilor trustului, o parte proveneau din publicitate obținută prin șantaj. „În 2004, inculpații Man Liviu Aurel, Grama Aurelian și Pârcălab Călin au pus bazele unui grup infracțional organizat, în scopul obținerii, prin șantaj, a unor contracte de publicitate. Din probele administrate rezultă că cei trei inculpați au comis acte de șantaj și anterior anului 2004. Ei și-au dat seama că, folosind puterea presei, exista posibilitatea obținerii unor mari sume de bani, într-un timp scurt, cu eforturi și riscuri minime, prin șantajarea unor persoane", se spune în Rechizitoriu. Conform acestuia, informațiile necesare șantajului erau obținute în principal de Oțel (fost șef la Crima Organizată) și Avarvarei (fost ofițer UM 0215), iar pe baza lor, restul grupului amenința părțile vătămate că dacă nu încheie contracte de publicitate vor fi denigrate. DIICOT a strâns 53 de plângeri din partea unor oameni de afaceri și șefi de instituții publice din cinci județe care descriu cum au fost presați.

Interesant este însă următorul aspect: la fila 6 a Rechizitoriului, se afirmă că "inculpații au păstrat strânse legături cu foștii colegi, care lucrează și în acest moment în diverse structuri din cadrul Poliției Române, iar o parte din informațiile folosite în activitatea infracțională sunt culese de la aceste persoane". Și, mai la vale: "Organele statului chemate să aplice legea au dat dovadă de pasivitate față de activitatea infracțională a grupului." (Călina BERCEANU)