Biblia/Vechiul Testament/Proverbele/Capitolul 1
- Pildele lui Solomon, fiul lui David,
- Folositoare pentru cunoașterea înțelepciunii și a stăpânirii de sine,
- Pentru înțelegerea cuvintelor adânci, pentru dobândirea unei îndrumări bune, pentru dreptate, pentru dreapta judecată și nepărtinire,
- Pentru a prilejui celor fără gând rău o judecată isteață, omului tânăr cunoștință și bună cugetare.
- Să ia aminte cel înțelept și își va spori știința, iar cel priceput va dobândi iscusința de a se purta,
- Pătrunzând cu mintea pildele și înțelesurile adânci, graiurile celor înțelepți și tâlcuirea lor nepătrunsă.
- Frica de Dumnezeu este începutul înțelepciunii; cei fără minte disprețuiesc înțelepciunea și stăpânirea de sine.
- Ascultă, fiul meu, învățătura tatălui tău și nu lepăda îndrumările maicii tale.
- Căci ele sunt ca o cunună pe capul tău Și ca o salbă împrejurul gâtului tău.
- Fiul meu, de voiesc păcătoșii să te ademenească, nu te învoi,
- Dacă-ți spun: "Vino cu noi, să ne punem la pândă, ca să vărsăm sânge, să întindem curse fără cuvânt celui neprihănit,
- Să-i înghițim de vii ca locuința morților, și întregi, ca pe cei ce se coboară în mormânt.
- Să punem stăpânire pe tot felul de lucruri scumpe, să ne umplem de pradă casele noastre,
- Fii părtaș la obștea noastră, o singură pungă fi-va pentru toți!"
- Fiul meu, nu te întovărăși cu ei pe cale; abate piciorul tău din cărarea lor,
- Căci picioarele lor aleargă numai la rău, iar ei zoresc să verse sânge.
- Zadarnic se întind curse în văzul păsărilor!
- Căci ei întind curse tocmai împotriva sângelui lor, și sufletului lor își întind ei lațuri.
- Aceasta este soarta celor lacomi de câștig; lăcomia le aduce pierderea vieții.
- Înțelepciunea strigă pe uliță și în piele își ridică glasul său.
- Ea propovăduiește la răspântiile zgomotoase; înaintea porților cetății își spune cuvântul:
- "Până când, proștilor, veți iubi prostia? Până când, nebunilor, veți iubi nebunia? Și voi, neștiutorilor, până când veți urî știința?
- Întoarceți-vă iarăși la mustrarea mea și iată eu voi turna peste voi duhul meu și vă voi vesti cuvintele mele.
- Chematu-v-am, dar voi n-ați luat aminte! Întinsu-mi-am mâna și n-a fost cine să ia seama!
- Ci ați lepădat toate sfaturile mele și mustrările mele nu le-ați primit.
- De aceea și eu voi râde de pieirea voastră și mă voi bucura când va veni groaza peste voi,
- Când va veni peste voi necazul ca furtuna și când nenorocirea ca vijelia vă va cuprinde.
- Atunci mă vor chema, dar eu nu voi răspunde; din zori mă vor căuta și nu mă vor afla,
- Pentru că ei au urât știința și frica de Dumnezeu n-au ales-o,
- Fiindcă n-au luat aminte la sfaturile mele și cercetarea mea au disprețuit-o.
- Mânca-vor din rodul căii lor și de sfaturile lor sătura-se-vor,
- Căci îndărătnicia omoară pe cei proști și nepăsarea pierde pe cei fără minte;
- Iar cel ce mă ascultă va trăi în pace și liniște și de rele nu se va teme".
| ▲ Începutul paginii. |