Biblia/Vechiul Testament/Isaia/Capitolul 42
- Iată Sluga Mea pe Care o sprijin, Alesul Meu, întru Care binevoiește sufletul Meu. Pus-am peste El Duhul Meu și El va propovădui popoarelor legea Mea.
- Nu va striga, nici nu va grăi tare, și în piețe nu se va auzi glasul Lui.
- Trestia frântă nu o va zdrobi și feștila ce fumegă nu o va stinge. El va propovădui legea Mea cu credincioșie;
- El nu va fi nici obosit, nici sleit de puteri, până ce nu va fi așezat legea pe pământ; căci învățătura Lui toate ținuturile o așteaptă.
- Așa grăiește Domnul cel Atotputernic, Care a făcut cerurile și le-a întins, Care a întărit pământul și cele de pe el, Care a dat suflare poporului de pe el și duh celor ce umblă pe întinsul lui:
- "Eu, Domnul, Te-am chemat întru dreptatea Mea și Te-am luat de mână și Te-am ocrotit și Te-am dat ca legământ al poporului Meu, spre luminarea neamurilor;
- Ca să deschizi ochii celor orbi, să scoți din temniță pe cei robiți și din adâncul închisorii pe cei ce locuiesc întru întuneric.
- Eu sunt Domnul și acesta este numele Meu. Nu voi da nimănui slava Mea și nici chipurilor cioplite cinstirea Mea".
- Cele proorocite altădată s-au împlinit și altele mai noi vă vestesc; înainte ca să ia ființă vi le dau de știre.
- Cântați Domnului cântare nouă, cântați în strune laudele Lui până la marginile pământului! Marea să se zbuciume cu tot ce este în ea, ostroavele și locuitorii lor!
- Pustiul și cetățile lui să înalțe glas, și satele în care are sălaș Chedar! Locuitorii din Sela să chiuie de veselie; și din vârfurile munților să strige de bucurie!
- Să preaslăvească pe Domnul și lauda Lui s-o vestească în depărtatele ostroave.
- Domnul iese ca un viteaz, ca un războinic Își aprinde râvna Lui; strigă puternic, un strigăt de război. Împotriva vrăjmașilor Lui El luptă ca un viteaz!
- Tăcut-am multă vreme, stat-am liniștit și mi-am stăpânit tăcerea; acum ca o femeie care naște voi suspina, voi striga și voi răsufla!
- Munții îi voi pustii, la fel și dealurile, toată verdeața lor o voi usca; pâraiele le voi preface în văi uscate și bălțile fără apă le voi lăsa.
- Îndrepta-voi pe cei orbi pe drumuri pe care nu le cunosc, pe poteci neștiute îi voi povățui; întunericul îl voi preface înaintea lor în lumină și povârnișurile, în câmpii întinse. Acestea sunt făgăduințele Mele pe care le voi împlini și cu vederea nu le voi trece.
- Să dea înapoi și să se rușineze cei ce își pun nădejdea în idoli, cei ce zic chipurilor turnate: "Voi sunteți dumnezeii noștri!"
- Surzilor, auziți; orbilor, priviți, vedeți!
- Cine este orb, fără numai sluga Mea? Cine este surd ca trimisul Meu? Cine este orb ca cel de un neam cu Mine și surd ca slujitorul Domnului?
- Tu multe ai văzut fără să te uiți cu luare-aminte, urechile ți-au fost deschise, dar n-ai auzit.
- Binevoit-a Domnul întru dreptatea Lui ca legea Lui s-o facă mare și măreață.
- Dar poporul Lui este jefuit și pustiit; închiși toți în peșteri și ascunși în temnițe. Prădați au fost, și nimeni nu i-a scăpat, jefuiți, și nimeni n-a zis: "Dați înapoi!"
- Cine dintre voi va pleca urechea la acestea, va fi cu luare-aminte și va asculta la cele ce vor să fie?
- Cine a dat pe Iacov jafului și pe Israel jefuitorilor? Oare nu Domnul, împotriva Căruia noi am păcătuit, ale Cărui căi n-am voit să le urmăm și a Cărui lege n-am ascultat-o?
- El a vărsat asupra lor iuțimea mâniei Lui și furiile războiului. Văpaia i-a cuprins, și n-au priceput; arși au fost, și n-au luat seama.
| ▲ Începutul paginii. |