Biblia/Vechiul Testament/Isaia/Capitolul 41

←←Capitolul 40

Biblia de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]]
(Vechiul Testament, Isaia, Capitolul 41)

Capitolul 42→→

Descarcă această pagină ca EPUB

Tăceți înaintea Mea, ostroave, și ascultați-Mă; popoarele să-și împrospăteze puterea, să vină mai lângă Mine și să grăiască; apoi să intrăm la judecată!
Cine a ridicat din Răsărit pe acela pe care biruința îl întâmpină pas cu pas? Cine i-a dat în stăpânire neamuri și i-a supus regi? Cu sabia lui în pulbere îi preface, și cu arcul îi risipește ca pe pleava cea măruntă.
El îi urmărește și trece în pace pe căi pe unde n-au mai călcat picioarele lui.
Cine a făcut aceasta și cine a pus-o la cale? Cel ce dintru început cheamă neamurile; Eu, Domnul Care sunt cel dintâi și voi fi cu cei din urmă.
Ostroavele Îl văd și sunt cuprinse de spaimă, marginile pământului tremură, se apropie, vin, intră la judecată!
Fiecare se ajută unul pe altul și-și zic: "Curaj!"
Turnătorul îmbărbătează pe argintar și cel ce bate aurul, pe cel care bate pe nicovală, zicând: "Îmbinarea este bună". Și țintuiește idolul în cuie ca să nu se clatine.
Dar tu, Israele, sluga Mea, Iacove, pe care te-am ales, sămânța lui Avraam, iubitul Meu!...
Pe tine care te-am smuls din cele mai depărtate margini ale pământului și te-am chemat din cele mai depărtate colțuri, și ți-am zis: Tu ești robul Meu, pe tine te-am ales și nu te-am lepădat;
Nu te teme, că Eu sunt cu tine, nu privi cu îngrijorare, că Eu sunt Dumnezeul tău. Eu îți dau tărie și te ocrotesc și dreapta Mea cea tare te va sprijini.
Iată că se vor rușina și de ocară se vor face toți cei ce sunt aprinși împotriva ta; toți vor fi nimiciți și vor pieri cei ce se fac vrăjmași ai tăi!
Căuta-vei și nu vei găsi pe cei ce te urăsc pe tine și ca o nimica vor fi cei ce vor să se lupte cu tine.
Că Eu sunt Dumnezeul tău, Eu întăresc dreapta ta și îți zic ție: "Nu te teme, căci Eu sunt ajutorul tău!"
Nu-ți fie frică, vierme al lui Iacov, viermișor al lui Israel, Eu sunt ajutorul tău, zice Domnul, Mântuitorul tău și Sfântul lui Israel.
Iată voi face din tine o grapă cu dinți, ascuțită și nouă. Vei merge peste munți și-i vei preface în pulbere și văile în pleavă măruntă.
Tu le vei vântura, vântul le va lua și vijelia le va risipi. Iar tu te vei bucura întru Domnul și întru Sfântul lui Israel te vei preamări!
Cei săraci și lipsiți caută apă, dar nu o găsesc; limba lor este uscată de sete. Eu, Domnul lor, îi voi auzi; Eu, Dumnezeul lui Israel, nu-i voi părăsi!
Pe dealuri înalte voi da drumul la râuri și la izvoare în mijlocul văilor, pustiul îl voi preface în iaz și pământul uscat în pâraie de apă!
Sădi-voi în pustiu: cedri, salcâmi, mirți și măslini, și în locuri neumblate: chiparoși, platani și ienuperi laolaltă,
Ca să vadă și să-și dea seama, să cerceteze și să priceapă cu toții că mâna Domnului a făcut acestea și că Sfântul lui Israel le-a zidit!
Veniți și vă apărați pricina voastră, zice Domnul; apropiați-vă cu dovezile voastre, zice regele lui Iacov.
Să se apropie și să ne spună mai dinainte ceea ce va fi! Vremea cea străveche, așa cum ne-au dat de știre, cu de-amănuntul o vom cerceta și viitorul pe care-l proorocesc vom vedea ce este.
Vestiți cele ce vor fi în vremile mai de pe urmă, ca să știm că sunteți dumnezei! Haidem! Bine sau rău, faceți ceva ca să ne putem încerca puterea!
Dar iată că lucrarea voastră este nimic și nimic sunteți și voi, urâciune este a vă alege!
De la miazănoapte l-am chemat ca să vină, de la răsărit l-am chemat pe nume. El a călcat în picioare pe satrapi ca pe noroi, cum calcă olarul lutul.
Cine l-a descoperit odinioară ca să-l știm, și cu mult înainte, ca să zicem: "Este adevărat?" Dar nimeni n-a descoperit nimic, nimeni n-a vestit nimic și nimeni n-a auzit cuvintele voastre.
Eu Cel dintâi am zis Sionului: "Iată-i, iată-i!" și Ierusalimului am adus veste nouă.
Privesc și nu este nimeni; printre ei nu se află nici un profet. Eu îi întreb: "De unde vine el?" Dar ei nu răspund nimic!
Drept aceea, toți sunt nimic, lucrările lor deșertăciune, idolii lor sunt vânare de vânt!

▲ Începutul paginii.