Biblia/Vechiul Testament/Isaia/Capitolul 32

 

1. Iată că un rege va stăpâni prin dreptate și căpeteniile vor cârmui cu dreptate.
2. Fiecare va fi ca un adăpost împotriva vântului, ca un liman împotriva vijeliei, ca pâraiele de apă într-un pământ uscat și ca umbra unei stânci înalte într-un ținut însetat.
3. Ochii celor care văd nu vor fi închiși și urechile celor care aud vor lua aminte.
4. Inima celor ușuratici va judeca sănătos și limba celor gângavi va grăi iute și deslușit.
5. Nebunului nu i se va mai zice că e de neam bun și celui viclean că e mare la suflet.
6. Că nebunul grăiește nebunii și inima lui gândește răul ca să săvârșească nelegiuiri, să rostească cuvinte mincinoase împotriva Domnului, să lase nemâncat pe cel flămând și celor însetați să nu le dea să bea.
7. Uneltele celui mișel sunt ticăloase, el plăsmuiește uneltiri ca să piardă pe cei smeriți prin cuvinte mincinoase, pe cel sărac care-și caută dreptate.
8. Omul de viță bună sfătuiește cele cuviincioase și stăruiește în cuviința lui.
9. Femei fără de grijă, sculați-vă și ascultați glasul meu! Fecioare încrezătoare, luați aminte la graiul meu!
10. Într-un an și câteva zile veți tremura, voi încrezătoarelor, culesul va fi trecut și strânsul nu se va mai face!
11. Tremurați, nepăsătoarelor, înfiorați-vă, încrezătoarelor, scoateți îmbrăcămintea, dezbrăcați-vă, încingeți-vă peste mijloc cu haine de jale.
12. Bateți-vă în piept și plângeți pentru țarinele cele frumoase, și rodnicia viilor.
13. Pe pământul poporului meu vor crește spini și ciulini, ba și în toate casele de petrecere ale veselei cetăți.
14. Palatul va fi pustiu, cetatea cea zgomotoasă, părăsită, colina și turnul de strajă, pustiite, prefăcute pe vecie în vizuini, loc de zburdare pentru asini și pășune pentru turme,
15. Până când se va turna din Duhul cel de sus și pustiul va fi ca o grădină cu pomi și grădina socotită ca o pădure.
16. Atunci judecata va locui în deșert și dreptatea va sălășlui în grădina cea cu pomi.
17. Pacea va fi lucrul dreptății, roada dreptății va fi liniștea și nădejdea în veci de veci.
18. Atunci poporul meu va locui într-un loc de pace, în sălașuri de nădejde și în adăposturi fără grijă.
19. Pădurea va cădea de grindină, iar cetatea va fi supusă.
20. Fericiți sunteți voi, care semănați și nu legați nici boul, nici asinul!

▲ Începutul paginii.