Biblia/Vechiul Testament/Isaia/Capitolul 27
- În ziua aceea Domnul se va năpusti cu sabia Sa grea, mare și puternică, asupra leviatanului, a șarpelui care fuge, asupra leviatanului, a șarpelui încolăcit, și va omorî balaurul cel din Nil.
- Și se va zice în ziua aceea: "Vie cu vin bun, cântă!
- Eu, Domnul, sunt străjerul ei, în fiecare clipă Eu o ud, ca frunzele ei să nu cadă. Zi și noapte Eu o păzesc;
- Nu sunt mâniat de fel pe ea. Dar dacă voi găsi mărăcini și spini, voi porni război împotriva lor și-i voi arde pe toți.
- Sau mai bine să caute ocrotirea Mea și cu Mine să facă pace, și cu Mine să fie în pace!...".
- Dar într-o zi Iacov va prinde rădăcini, Israel va înflori, va rodi și cu roadele sale lumea o va umple.
- L-a lovit oare Domnul cum l-au lovit cei ce l-au lovit, sau i-a omorât El cum au făcut ucigașii lui?
- Cu izgonire, cu robie pedepsitu-i-a și i-a măturat cu suflarea Lui năprasnică de vânt de răsărit.
- Așa a fost ispășită fărădelegea lui Iacov, și acesta este rodul iertării păcatului său. El a sfărâmat în bucăți toate pietrele jertfelnicului, ca niște pietre de var; dumbrăvile Astartei și stâlpii soarelui nu se vor mai ridica.
- Cetatea cea întărită a rămas singură, un loc părăsit și neumblat ca un pustiu. Acolo paște vițelul, în ea își are sălașul și îi mănâncă mlădițele.
- Când crengile se usucă, se rup și cad, femeile vin și le dau foc. Acesta este un popor fără de minte și nici Ziditorul lui nu Se milostivește de el și nici Făcătorul lui nu are milă de el.
- Și în ziua aceea, Domnul va aduna roade de la Eufrat și până la râul Egiptului; și voi veți fi culeși unul câte unul, feciori ai lui Israel!
- În vremea aceea, trâmbița cea mare va trâmbița și cei care se pierduseră în pământul Asiriei și cei ce se risipiseră în țara Egiptului vor veni și se vor închina Domnului, în muntele cel sfânt, în Ierusalim.
| ▲ Începutul paginii. |