Biblia/Vechiul Testament/Ieșirea/Capitolul 5

 

1. După aceea Moise și Aaron au intrat la Faraon și au zis către dânsul: „Așa grăiește Domnul Dumnezeul lui Israel: Lasă pe poporul Meu, ca să-Mi facă sărbătoare în pustie!”
2. Faraon însă a zis: „Cine este acela Domnul, ca să-I ascult glasul și să dau drumul fiilor lui Israel? Nu-L cunosc pe Domnul și nu voi da drumul lui Israel!”
3. Zis-au ei către dânsul: „Dumnezeul Evreilor ne-a chemat; lasă-ne să mergem în pustie cale de trei zile, ca să aducem jertfă Domnului Dumnezeului nostru, ca să nu pierim de ciumă sau de sabie!”
4. Iar regele Egiptului le-a zis: „Moise și Aaron, pentru ce-mi stingheriți poporul de la lucru? Duceți-vă fiecare din voi la treburile voastre!”
5. Apoi Faraon a zis iar: „Iată acum s-a înmulțit poporul acesta în țară și voi îl întrerupeți de la lucru.”
6. Și chiar în ziua aceea a poruncit Faraon căpeteniilor și slujbașilor poporului și le-a zis:
7. „De acum înainte să nu mai dați poporului paie pentru facerea cărămizii, ca ieri și ca alaltăieri, ci să se ducă ei să-și adune paie.
8. Dar cărămizi să facă tot atâtea câte făceau în fiecare zi; să-i siliți și să nu le împuținați munca; fiindcă sunt fără treabă și de aceea strigă și zic: Haidem să aducem jertfă Dumnezeului nostru!
9. Să fie dar împovărați de lucru oamenii aceștia și să se îndeletnicească cu acestea, iar nu să se îndeletnicească cu vorbe mincinoase!”
10. Și au ieșit căpeteniile lor și slujbașii poporului și au zis către popor: „Așa zice Faraon: Nu vă mai dau paie.
11. Mergeți voi înșivă și vă adunați paie de unde veți găsi, dar din lucrul vostru nu vi se va scădea nimic!”
12. Atunci s-a risipit poporul în tot Egiptul, ca să strângă trestie în loc de paie.
13. Iar slujbașii îi sileau, zicând: „Împliniți-vă lucrul dat pentru fiecare zi, ca atunci când vi se dădea paie.”
14. Iar pe slujbașii puși peste ei de căpeteniile lui Faraon îi băteau, zicând: „Pentru ce n-ați făcut și astăzi numărul vostru de cărămizi, ca ieri și ca alaltăieri?”
15. Atunci s-au dus slujbașii fiilor lui Israel și au strigat către Faraon, zicând: „Pentru ce faci așa cu robii tăi?
16. Paie nu se dau robilor tăi, dar ne zic: Faceți cărămidă. Și robii tăi sunt bătuți și poporul tău e mereu vinovat.”
17. Iar el le-a zis: „Sunteți leneși și de aceea ziceți: Haidem să aducem jertfă Dumnezeului nostru.
18. Acum duceți-vă dar și munciți! Paie nu vi se vor da, dar numărul de cărămizi rânduit să-l faceți!”
19. Deci au văzut slujbașii fiilor lui Israel pacostea căzută peste ei, când le spunea: „Numărul de cărămizi lucrate pentru fiecare zi nu vi se va împuțina.”
20. Și, ieșind de la Faraon, s-au întâlnit ei cu Moise și cu Aaron, care veneau înaintea lor
21. Și au zis către ei: „Să vă vadă și să vă judece Dumnezeu, că ne-ați făcut urâți înaintea lui Faraon și a slujitorilor lui și le-ați dat sabie la mână, ca să ne omoare.”
22. Atunci Moise s-a întors la Domnul și a zis: „Doamne, pentru ce ai adus necazul acesta asupra acestui popor și la ce m-ai trimis pe mine?
23. Căci de când am mers eu la Faraon și i-am grăit în numele Tău, el a început să necăjească și mai rău pe poporul acesta, iar de izbăvit Tu nu l-ai izbăvit pe poporul Tău.”

▲ Începutul paginii.