Biblia/Vechiul Testament/Cartea lui Iov/Capitolul 18
| ←←Capitolul 17 | Biblia de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] (Vechiul Testament, Cartea lui Iov, Capitolul 18) |
Capitolul 19→→ |
- Atunci Bildad din Șuah a început să vorbească și a zis:
- "Când vei ajunge odată la capătul unor astfel de vorbe? Vino-ți în fire și apoi vom vorbi.
- Pentru ce suntem socotiți ca niște dobitoace? De ce să trecem în ochii tăi drept vite cornute?
- Nu cumva pentru tine care te sfâșii în mânia ta, o să ajungă pământul să se pustiiască și stâncile să se mute din locul lor?
- Firește, lumina nelegiuitului se stinge și flacăra focului lui nu mai strălucește.
- Lumina se întunecă în cortul lui și candela de deasupra lui se isprăvește.
- Pașii lui, altădată vânjoși, se îngustează și propriul lui sfat acum îl poticnește.
- El dă cu picioarele în laț și se plimbă în rețeaua de sfori.
- Capcana l-a prins de călcâi și lațul s-a încolăcit pe el.
- Cursa care trebuia să-l prindă este ascunsă în pământ și prinzătoarea stă în poteca lui;
- Spaimele dau peste el din toate părțile și se țin de el pas cu pas.
- Lângă bunătățile lui el moare de foame și nenorocirea lui stă gata lângă el.
- Boala mușcă din trupul lui. Primul născut al morții roade mădularele lui.
- Din cortul unde stătea la adăpost este scos afară și târât înaintea groaznicului împărat.
- Nimeni din ai lui nu mai sălășluiește în cortul lui, care nu mai este al lui. Pe locuința lui plouă cu pucioasă.
- Rădăcinile lui se usucă în pământ, iar ramurile lui se veștejesc în aer.
- Pomenirea lui se șterge de pe pământ și în toată lumea numele i-a pierit.
- De la lumină i-au dat brânci în întuneric și de pretutindeni e scos afară.
- Nu lasă nici urmași, nici sămânță în poporul său și nimeni nu mai trăiește după el prin locurile prin care a locuit.
- Cei din apus s-au mirat foarte de soarta lui și cei din răsărit au simțit fiori în ei.
- Aceasta rămâne din sălașurile celui nelegiuit și iată locul celui ce n-a cunoscut pe Dumnezeu".
| ▲ Începutul paginii. |