Sari la conținut

Biblia/Vechiul Testament/Cartea întâi Paralipomena/Capitolul 17


  1. Când David locuia în casa sa, a zis el către Natan proorocul: "Iată eu trăiesc în casă de cedru, iar chivotul legământului Domnului este în cort".
  2. Iar Natan a zis către David: "Fă tot ce ai la inimă, că Dumnezeu este cu tine!"
  3. Dar în aceeași noapte a fost cuvântul Domnului către Natan și i-a zis:
  4. "Mergi și spune robului Meu David: Așa zice Domnul: Nu tu ai să-Mi zidești Mie casă de locuit,
  5. Căci Eu n-am locuit în casă din ziua în care am scos pe fiii lui Israel și până astăzi, ci am umblat din cort în cort și din locaș în locaș.
  6. Oriunde am mers Eu cu tot Israelul, spus-am Eu oare măcar un cuvânt cuiva din judecătorii lui Israel, cărora le-am poruncit să păstorească pe poporul Meu: Pentru ce nu-Mi zidești Mie casă de cedru?
  7. Și acum așa să spui robului Meu David: Eu te-am luat de la turma de oi, ca să fii conducătorul poporului Meu Israel;
  8. Și am fost cu tine pretutindeni, oriunde ai umblat; am stârpit pe toți vrăjmașii tăi înaintea feței tale și am făcut numele tău ca numele celor puternici ai pământului.
  9. Am rânduit loc pentru poporul Meu Israel și l-am înrădăcinat, și va trăi el în pace la locul său, și nu va mai fi neliniștit, și necredincioșii nu-l vor mai strâmtora ca altădată,
  10. Ca în zilele acelea, când puneam judecători peste poporul Meu Israel; dar am supus pe toți vrăjmașii tăi și ți-am vestit că Domnul ți-a pregătit ție casă.
  11. Când se vor împlini zilele tale și vei trece la părinții tăi, atunci Eu voi ridica pe urmașul tău după tine, și voi întări domnia ta.
  12. Acela Îmi va zidi Mie casă și voi întemeia tronul lui pe veci.
  13. Eu îi voi fi tată și el Îmi va fi fiu și mila Mea nu o voi lua de la el, cum am luat-o de la cel ce a fost înaintea ta.
  14. Îl voi pune pe acela în casa Mea și în împărăția Mea pe veci și tronul lui în veci va fi tare".
  15. Toate cuvintele și toată vedenia aceasta le-a spus Natan lui David.
  16. Atunci a venit regele David și a stat înaintea feței Domnului și a zis: "Cine sunt eu, Doamne Dumnezeule, și ce este casa mea, de m-ai înălțat așa?
  17. Dar și aceasta s-a părut încă puțin în ochii Tăi, Dumnezeule, căci iată vestești despre casa robului Tău în viitor și privești la mine, ca la un om mare, Doamne Dumnezeule!
  18. Ce mai poate adăuga David înaintea Ta pentru mărirea robului Tău? Tu cunoști pe robul Tău.
  19. Doamne, pentru robul Tău, după inima Ta, faci toate aceste lucruri mari, ca să arăți toată mărirea.
  20. Doamne, nu este altul asemenea Ție, și nu este Dumnezeu afară de Tine, după câte am auzit noi.
  21. Și nu este încă alt popor pe pământ ca poporul Tău Israel, pe care l-a călăuzit Dumnezeu, ca să-l răscumpere Sieși de popor, să-și facă nume mare și strălucit, izgonind popoarele de la fața poporului Tău, pe care l-ai izbăvit din Egipt.
  22. Tu ai făcut pe poporul Tău, Israel, poporul Tău pe veci și Tu, Doamne, Te-ai făcut Dumnezeul lui.
  23. Așadar, Doamne, cuvântul pe care l-ai grăit Tu acum despre robul Tău și despre casa lui, întărește-l pe veci, și fă cum ai zis Tu.
  24. Să rămână și să se preamărească numele Tău în veci, ca să se zică că Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel, este Dumnezeu peste Israel, și casa robului Tău David să fie tare înaintea feței Tale.
  25. Căci Tu, Dumnezeul meu, ai descoperit robului Tău că-i vei zidi casă, de aceea robul Tău a și îndrăznit să se roage înaintea Ta.
  26. Și acum, Doamne, Tu ești adevăratul Dumnezeu și Tu ai vestit despre robul Tău astfel de lucruri bune.
  27. Începe dar a binecuvânta casa robului Tău, ca să fie ea veșnică înaintea feței Tale. Căci dacă Tu, Doamne, o vei binecuvânta, binecuvântată va fi ea în veci".


▲ Începutul paginii.