Biblia/Vechiul Testament/Cartea înțelepciunii lui Solomon/Capitolul 10
- Înțelepciunea a păzit pe primul om zidit de Dumnezeu ca să fie părintele neamului omenesc, atunci când a fost zidit întâiul.
- Ea l-a scos din păcatul lui și i-a dat putere să stăpânească toată făptura.
- Fiindcă s-a depărtat de ea, mâniindu-se, cel nedrept a pierit în nebunia sa ucigașă de frate.
- Iar când pământul a fost acoperit de ape, înțelepciunea l-a mântuit și pe cel drept l-a purtat în slaba arcă de lemn.
- Când popoarele și-au amestecat nelegiuirile toate, de-a valma, înțelepciunea a știut pe cel drept și l-a păstrat fără vină în fața lui Dumnezeu și l-a păzit nebiruit, când a fost să-l doboare mila de copilul său.
- Tot ea a mântuit pe cel drept din prăpădul celor răi și el a fugit departe de focul coborât peste cele cinci cetăți.
- Și ca dovadă, arătând nelegiuirea lor, acest ținut pustiit fumegă și azi, pomii dau roadă în afară de vreme și un stâlp de sare se înalță acolo, spre pomenirea necredinciosului suflet al femeii lui Lot.
- Nu le-a păsat de înțelepciune și de aceea n-au știut ce este binele și au lăsat celor care sunt în viață amintirea nebuniei lor, așa încât ticăloșiile lor să nu fie înghițite de uitare,
- Dar înțelepciunea a smuls din necazuri pe cei care sunt credincioși.
- Iarăși înțelepciunea a purtat pe căi drepte pe dreptul care fugea de mânia fratelui său, arătându-i împărăția lui Dumnezeu și dându-i învățătură despre lucrurile sfinte; ea l-a îmbogățit când el muncea din greu și spor i-a dat în strădaniile lui.
- Înțelepciunea l-a sprijinit când a fost să-l jecmănească stăpânii hrăpăreți și l-a ajutat să dobândească mari averi.
- Ea l-a ferit de dușmani; ea l-a ocrotit de cei care îi întindeau curse; ea l-a făcut biruitor într-o luptă crâncenă, ca să-l învețe că mai tare decât toate este cucernicia.
- Înțelepciunea n-a părăsit pe dreptul cel vândut, ci l-a ferit de păcat.
- Ea s-a coborât cu el în groapă și în lanțurile lui nu l-a părăsit, până ce i-a dat sceptrul domniei și puterea peste cei ce-l asupreau; ea a dovedit de minciună pe pârâșii lui și i-a dat o veșnică mărire.
- Înțelepciunea a izbăvit pe poporul cel cuvios și seminția cea nevinovată de neamurile care o împilau.
- Ea a pătruns în sufletul robului lui Dumnezeu și cu semne și cu minuni ea a ținut piept unor regi temuți.
- Celor cuvioși datu-le-a plata ostenelilor lor și i-a călăuzit pe o cale preaminunată și ziua le-a fost acoperământ și noaptea lumină de stele;
- I-a trecut prin Marea Roșie și i-a purtat prin ape mari.
- A acoperit cu ape pe dușmani, apoi din adâncurile mării i-a aruncat afară.
- Pentru aceea, drepții au jefuit pe cei necredincioși și au slăvit cântând numele Tău cel sfânt, Stăpâne, și toți laolaltă au lăudat mâna Ta care lupta pentru ei.
- Căci înțelepciunea a deschis gura celor muți și limba pruncilor a făcut-o bine grăitoare.
| ▲ Începutul paginii. |