Biblia/Noul Testament/Matei/Capitolul 27

Jump to navigation Jump to search
←←Capitolul 26 Biblia de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]]
(Noul Testament, Matei, Capitolul 27)
Capitolul 28→→


  1. Iar făcându-se dimineață, toți arhiereii și bătrânii poporului au ținut sfat împotriva lui Iisus, ca să-L omoare.
  2. Și, legându-L, L-au dus și L-au predat dregătorului Ponțiu Pilat.
  3. Atunci Iuda, cel ce L-a vândut, văzând că a fost osândit, s-a căit și a adus înapoi arhiereilor și bătrânilor cei treizeci de arginți,
  4. Zicând: Am greșit vânzând sânge nevinovat. Ei i-au zis: Ce ne privește pe noi? Tu vei vedea.
  5. Și el, aruncând arginții în templu, a plecat și, ducându-se, s-a spânzurat.
  6. Iar arhiereii, luând banii, au zis: Nu se cuvine să-i punem în vistieria templului, deoarece sunt preț de sânge.
  7. Și ținând ei sfat, au cumpărat cu ei Țarina Olarului, pentru îngroparea străinilor.
  8. Pentru aceea s-a numit țarina aceea Țarina Sângelui, până în ziua de astăzi.
  9. Atunci s-a împlinit cuvântul spus de Ieremia proorocul, care zice: "Și au luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit, pe care l-au prețuit fiii lui Israel,
  10. Și i-au dat pe Țarina Olarului după cum mi-a spus mie Domnul".
  11. Iar Iisus stătea înaintea dregătorului. Și L-a întrebat dregătorul, zicând: Tu ești regele iudeilor? Iar Iisus i-a răspuns: Tu zici.
  12. Și la învinuirile aduse Lui de către arhierei și bătrâni, nu răspundea nimic.
  13. Atunci I-a zis Pilat: Nu auzi câte mărturisesc ei împotriva Ta?
  14. Și nu i-a răspuns lui nici un cuvânt, încât dregătorul se mira foarte.
  15. La sărbătoarea Paștilor, dregătorul avea obiceiul să elibereze mulțimii un întemnițat pe care-l voiau.
  16. Și aveau atunci un vinovat vestit, care se numea Baraba.
  17. Deci adunați fiind ei, Pilat le-a zis: Pe cine voiți să vi-l eliberez, pe Baraba sau pe Iisus, care se zice Hristos?
  18. Că știa că din invidie L-au dat în mâna lui.
  19. Și pe când stătea Pilat în scaunul de judecată, femeia lui i-a trimis acest cuvânt: Nimic să nu-I faci Dreptului acestuia, că mult am suferit azi, în vis, pentru El.
  20. Însă arhiereii și bătrânii au ațâțat mulțimile ca să ceară pe Baraba, iar pe Iisus să-L piardă.
  21. Iar dregătorul, răspunzând, le-a zis: Pe cine din cei doi voiți să vă eliberez? Iar ei au răspuns: Pe Baraba.
  22. Și Pilat le-a zis: Dar ce voi face cu Iisus, ce se cheamă Hristos? Toți au răspuns: Să fie răstignit!
  23. A zis iarăși Pilat: Dar ce rău a făcut? Ei însă mai tare strigau și ziceau: Să fie răstignit!
  24. Și văzând Pilat că nimic nu folosește, ci mai mare tulburare se face, luând apă și-a spălat mâinile înaintea mulțimii, zicând: Nevinovat sunt de sângele Dreptului acestuia. Voi veți vedea.
  25. Iar tot poporul a răspuns și a zis: Sângele Lui asupra noastră și asupra copiilor noștri!
  26. Atunci le-a eliberat pe Baraba, iar pe Iisus L-a biciuit și L-a dat să fie răstignit.
  27. Atunci ostașii dregătorului, ducând ei pe Iisus în pretoriu, au adunat în jurul Lui toată cohorta,
  28. Și dezbrăcându-L de toate hainele Lui, I-au pus o hlamidă roșie.
  29. Și împletind o cunună de spini, I-au pus-o pe cap și în mâna Lui cea dreaptă trestie; și, îngenunchind înaintea lui își băteau joc de El, zicând: Bucură-Te, regele iudeilor!
  30. Și scuipând asupra Lui, au luat trestia și-L băteau peste cap.
  31. Iar după ce L-au batjocorit, L-au dezbrăcat de hlamidă, L-au îmbrăcat cu hainele Lui și L-au dus să-L răstignească.
  32. Și ieșind, au găsit pe un om din Cirene, cu numele Simon; pe acesta l-au silit să ducă crucea Lui.
  33. Și venind la locul numit Golgota, care înseamnă: Locul Căpățânii,
  34. I-au dat să bea vin amestecat cu fiere; și, gustând, nu a voit să bea.
  35. Iar după ce L-au răstignit, au împărțit hainele Lui, aruncând sorți, ca să se împlinească ceea ce s-a zis de proorocul: "Împărțit-au hainele Mele între ei, iar pentru cămașa Mea au aruncat sorți".
  36. Și ostașii, șezând, Îl păzeau acolo.
  37. Și deasupra capului au pus vina Lui scrisă: Acesta este Iisus, regele iudeilor.
  38. Atunci au fost răstigniți împreună cu El doi tâlhari, unul de-a dreapta și altul de-a stânga.
  39. Iar trecătorii Îl huleau, clătinându-și capetele,
  40. Și zicând: Tu, Cel ce dărâmi templul și în trei zile îl zidești, mântuiește-Te pe Tine Însuți! Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce!
  41. Asemenea și arhiereii, bătându-și joc de El, cu cărturarii și cu bătrânii, ziceau:
  42. Pe alții i-a mântuit, iar pe Sine nu poate să Se mântuiască! Dacă este regele lui Israel, să Se coboare acum de pe cruce, și vom crede în El.
  43. S-a încrezut în Dumnezeu: Să-L scape acum, dacă-L vrea pe El! Căci a zis: Sunt Fiul lui Dumnezeu.
  44. În același chip Îl ocărau și tâlharii cei împreună-răstigniți cu El.
  45. Iar de la ceasul al șaselea, s-a făcut întuneric peste tot pământul, până la ceasul al nouălea.
  46. Iar în ceasul al nouălea a strigat Iisus cu glas mare, zicând: Eli, Eli, lama sabahtani? adică: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?
  47. Iar unii dintre cei ce stăteau acolo, auzind ziceau: Pe Ilie îl strigă Acesta.
  48. Și unul dintre ei, alergând îndată și luând un burete, și umplându-l de oțet și punându-l într-o trestie, Îi da să bea.
  49. Iar ceilalți ziceau: Lasă, să vedem dacă vine Ilie să-L mântuiască.
  50. Iar Iisus, strigând iarăși cu glas mare, Și-a dat duhul.
  51. Și iată, catapeteasma templului s-a sfâșiat în două de sus până jos, și pământul s-a cutremurat și pietrele s-au despicat;
  52. Mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților adormiți s-au sculat.
  53. Și ieșind din morminte, după învierea Lui, au intrat în cetatea sfântă și s-au arătat multora.
  54. Iar sutașul și cei ce împreună cu el păzeau pe Iisus, văzând cutremurul și cele întâmplate, s-au înfricoșat foarte, zicând: Cu adevărat, Fiul lui Dumnezeu era Acesta!
  55. Și erau acolo multe femei, privind de departe, care urmaseră din Galileea pe Iisus, slujindu-I,
  56. Între care era Maria Magdalena și Maria, mama lui Iacov și a lui Iosi, și mama fiilor lui Zevedeu.
  57. Iar făcându-se seară, a venit un om bogat din Arimateea, cu numele Iosif, care și el era un ucenic al lui Iisus.
  58. Acesta, ducându-se la Pilat, a cerut trupul lui Iisus. Atunci Pilat a poruncit să i se dea.
  59. Și Iosif, luând trupul, l-a înfășurat în giulgiu curat de in,
  60. Și l-a pus în mormântul nou al său, pe care-l săpase în stâncă, și, prăvălind o piatră mare la ușa mormântului, s-a dus.
  61. Iar acolo era Maria Magdalena și cealaltă Marie, șezând în fața mormântului.
  62. Iar a doua zi, care este după vineri, s-au adunat arhiereii și fariseii la Pilat,
  63. Zicând: Doamne, ne-am adus aminte că amăgitorul Acela a spus, fiind încă în viață: După trei zile Mă voi scula.
  64. Deci, poruncește ca mormântul să fie păzit până a treia zi, ca nu cumva ucenicii Lui să vină și să-L fure și să spună poporului: S-a sculat din morți. Și va fi rătăcirea de pe urmă mai rea decât cea dintâi.
  65. Pilat le-a zis: Aveți strajă; mergeți și întăriți cum știți.
  66. Iar ei, ducându-se, au întărit mormântul cu strajă, pecetluind piatra.
▲ Începutul paginii.