Biblia/Noul Testament/Luca/Capitolul 20
| ←←Capitolul 19 | Biblia de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] (Noul Testament, Luca, Capitolul 20) |
Capitolul 21→→ |
- Și într-una din zile, pe când Iisus învăța poporul în templu și binevestea, au venit arhiereii și cărturarii, împreună cu bătrânii,
- Și, vorbind, au zis către El: Spune nouă, cu ce putere faci acestea, sau cine este Cel ce Ți-a dat această putere?
- Iar El, răspunzând, a zis către ei: Vă voi întreba și Eu pe voi un cuvânt, și spuneți-Mi:
- Botezul lui Ioan era din cer sau de la oameni?
- Și ei cugetau în sinea lor, zicând: Dacă vom spune: Din cer, va zice: Pentru ce n-ați crezut în el?
- Iar dacă vom zice: De la oameni, tot poporul ne va ucide cu pietre, căci este încredințat că Ioan a fost prooroc.
- Și au răspuns că nu știu de unde.
- Și Iisus le-a zis: Nici Eu nu vă spun vouă cu ce putere fac acestea.
- Și a început să spună către popor pilda aceasta: Un om a sădit vie și a dat-o lucrătorilor și a plecat departe pentru multă vreme.
- Și la timpul potrivit, a trimis la lucrători o slugă ca să-i dea din rodul viei. Lucrătorii însă, bătând-o, au trimis-o fără nimic.
- Și a trimis apoi altă slugă, dar ei, bătând-o și pe aceea și batjocorind-o, au trimis-o fără nimic.
- Și a trimis apoi pe a treia; iar ei, rănind-o și pe aceea, au alungat-o.
- Și stăpânul viei a zis: Ce voi face? Voi trimite pe fiul meu cel iubit; poate se vor rușina de el.
- Iar lucrătorii, văzându-l, s-au vorbit între ei, zicând: Acesta este moștenitorul; să-l omorâm ca moștenirea să fie a noastră.
- Și scoțându-l afară din vie, l-au ucis. Ce va face, deci, acestora, stăpânul viei?
- Va veni și va pierde pe lucrătorii aceia, iar via o va da altora. Iar ei auzind, au zis: Să nu se întâmple!
- El însă, privind la ei, a zis: Ce înseamnă, deci, scriptura aceasta: "Piatra pe care n-au luat-o în seamă ziditorii, aceasta a ajuns în capul unghiului"?
- Oricine va cădea pe această piatră va fi sfărâmat, iar pe cine va cădea ea îl va zdrobi.
- Iar cărturarii și arhiereii căutau să pună mâna pe El, în ceasul acela, dar s-au temut de popor. Căci ei au înțeles că Iisus spusese pilda aceasta pentru ei.
- Și pândindu-L, I-au trimis iscoade, care se prefăceau că sunt drepți, ca să-L prindă în cuvânt și să-L dea stăpânirii și puterii dregătorului.
- Și L-au întrebat, zicând: Învățătorule, știm că vorbești și înveți drept și nu cauți la fața omului, ci cu adevărat înveți calea lui Dumnezeu:
- Se cuvine ca noi să dăm dajdie Cezarului sau nu?
- Dar Iisus, cunoscând vicleșugul lor, a zis către ei: De ce Mă ispitiți?
- Arătați-mi un dinar. Al cui chip și scriere are pe el? Iar ei au zis: Ale Cezarului.
- Și El a zis către ei: Așadar, dați cele ce sunt ale Cezarului, Cezarului și cele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu.
- Și nu L-au putut prinde în cuvânt înaintea poporului și, mirându-se de cuvântul Lui, au tăcut.
- Și apropiindu-se unii dintre saducheii care zic că nu este înviere, L-au întrebat:
- Zicând: Învățătorule, Moise a scris pentru noi: Dacă moare fratele cuiva, având femeie, și el n-a avut copii, să ia fratele lui pe femeie și să ridice urmaș fratelui său.
- Erau deci șapte frați. Și cel dintâi, luându-și femeie, a murit fără de copii.
- Și a luat-o al doilea, și a murit și el fără copii.
- A luat-o și al treilea; și tot așa toți șapte n-au lăsat copii și au murit.
- La urmă a murit și femeia.
- Deci femeia, la înviere, a căruia dintre ei va fi soție, căci toți șapte au avut-o de soție?
- Și le-a zis lor Iisus: Fiii veacului acestuia se însoară și se mărită;
- Iar cei ce se vor învrednici să dobândească veacul acela și învierea cea din morți, nici nu se însoară, nici nu se mărită.
- Căci nici să moară nu mai pot, căci sunt la fel cu îngerii și sunt fii ai lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii.
- Iar că morții înviază a arătat chiar Moise la rug, când numește Domn pe Dumnezeul lui Avraam, și Dumnezeul lui Isaac, și Dumnezeul lui Iacov.
- Dumnezeu deci nu este Dumnezeu al morților, ci al viilor, căci toți trăiesc în El.
- Iar unii dintre cărturari, răspunzând, au zis: Învățătorule, bine ai zis.
- Și nu mai cutezau să-L întrebe nimic.
- Iar El i-a întrebat: Cum se zice, dar, că Hristos este Fiul lui David?
- Căci însuși David spune în Cartea Psalmilor: "Zis-a Domnul Domnului meu: Șezi de-a dreapta Mea,
- Până ce voi pune pe vrăjmașii Tăi așternut picioarelor Tale".
- Deci David Îl numește Domn; și cum este fiu al lui?
- Și ascultând tot poporul, a zis ucenicilor:
- Păziți-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi, care iubesc plecăciunile în piețe și scaunele cele dintâi în sinagogi și locurile cele dintâi la ospețe,
- Mâncând casele văduvelor și de ochii lumii rugându-se îndelung; aceștia vor lua mai mare osândă.
| ▲ Începutul paginii. |