Biblia/Noul Testament/Luca/Capitolul 2

Jump to navigation Jump to search
←←Capitolul 1 Biblia de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]]
(Noul Testament, Luca, Capitolul 2)
Capitolul 3→→


  1. În zilele acelea a ieșit poruncă de la Cezarul August să se înscrie toată lumea.
  2. Această înscriere s-a făcut întâi pe când Quirinius ocârmuia Siria.
  3. Și se duceau toți să se înscrie, fiecare în cetatea sa.
  4. Și s-a suit și Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David care se numește Betleem, pentru că el era din casa și din neamul lui David.
  5. Ca să se înscrie împreună cu Maria, cea logodită cu el, care era însărcinată.
  6. Dar pe când erau ei acolo, s-au împlinit zilele ca ea să nască,
  7. Și a născut pe Fiul său, Cel Unul-Născut și L-a înfășat și L-a culcat în iesle, căci nu mai era loc de găzduire pentru ei.
  8. Și în ținutul acela erau păstori, stând pe câmp și făcând de strajă noaptea împrejurul turmei lor.
  9. Și iată îngerul Domnului a stătut lângă ei și slava Domnului a strălucit împrejurul lor, și ei s-au înfricoșat cu frică mare.
  10. Dar îngerul le-a zis: Nu vă temeți. Căci, iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul.
  11. Că vi s-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul, în cetatea lui David.
  12. Și acesta va fi semnul: Veți găsi un prunc înfășat, culcat în iesle.
  13. Și deodată s-a văzut, împreună cu îngerul, mulțime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu și zicând:
  14. Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire!
  15. Iar după ce îngerii au plecat de la ei, la cer, păstorii vorbeau unii către alții: Să mergem dar până la Betleem, să vedem cuvântul acesta ce s-a făcut și pe care Domnul ni l-a făcut cunoscut.
  16. Și, grăbindu-se, au venit și au aflat pe Maria și pe Iosif și pe Prunc, culcat în iesle.
  17. Și văzându-L, au vestit cuvântul grăit lor despre acest Copil.
  18. Și toți câți auzeau se mirau de cele spuse lor de către păstori.
  19. Iar Maria păstra toate aceste cuvinte, punându-le în inima sa.
  20. Și s-au întors păstorii, slăvind și lăudând pe Dumnezeu, pentru toate câte auziseră și văzuseră precum li se spusese.
  21. Și când s-au împlinit opt zile, ca să-L taie împrejur, I-au pus numele Iisus, cum a fost numit de înger, mai înainte de a se zămisli în pântece.
  22. Și când s-au împlinit zilele curățirii lor, după legea lui Moise, L-au adus pe Prunc la Ierusalim, ca să-L pună înaintea Domnului.
  23. Precum este scris în Legea Domnului, că orice întâi-născut de parte bărbătească să fie închinat Domnului.
  24. Și să dea jertfă, precum s-a zis în Legea Domnului, o pereche de turturele sau doi pui de porumbel.
  25. Și iată era un om în Ierusalim, cu numele Simeon; și omul acesta era drept și temător de Dumnezeu, așteptând mângâierea lui Israel, și Duhul Sfânt era asupra lui.
  26. Și lui i se vestise de către Duhul Sfânt că nu va vedea moartea până ce nu va vedea pe Hristosul Domnului.
  27. Și din îndemnul Duhului a venit la templu; și când părinții au adus înăuntru pe Pruncul Iisus, ca să facă pentru El după obiceiul Legii,
  28. El L-a primit în brațele sale și a binecuvântat pe Dumnezeu și a zis:
  29. Acum slobozește pe robul Tău, după cuvântul Tău, în pace,
  30. Că ochii mei văzură mântuirea Ta,
  31. Pe care ai gătit-o înaintea feței tuturor popoarelor,
  32. Lumină spre descoperirea neamurilor și slavă poporului Tău Israel.
  33. Iar Iosif și mama Lui se mirau de ceea ce se vorbea despre Prunc.
  34. Și i-a binecuvântat Simeon și a zis către Maria, mama Lui: Iată, Acesta este pus spre căderea și spre ridicarea multora din Israel și ca un semn care va stârni împotriviri.
  35. Și prin sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi.
  36. Și era și Ana proorocița, fiica lui Fanuel, din seminția lui Așer, ajunsă la adânci bătrânețe și care trăise cu bărbatul ei șapte ani de la fecioria sa.
  37. Și ea era văduvă, în vârstă de optzeci și patru de ani, și nu se depărta de templu, slujind noaptea și ziua în post și în rugăciuni.
  38. Și venind ea în acel ceas, lăuda pe Dumnezeu și vorbea despre Prunc tuturor celor ce așteptau mântuire în Ierusalim.
  39. După ce au săvârșit toate, s-au întors în Galileea, în cetatea lor Nazaret.
  40. Iar Copilul creștea și Se întărea cu duhul, umplându-Se de înțelepciune și harul lui Dumnezeu era asupra Lui.
  41. Și părinții Lui, în fiecare an, se duceau de sărbătoarea Paștilor, la Ierusalim.
  42. Iar când a fost El de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, după obiceiul sărbătorii.
  43. Și sfârșindu-se zilele, pe când se întorceau ei, Copilul Iisus a rămas în Ierusalim și părinții Lui nu știau.
  44. Și socotind că este în ceata călătorilor de drum, au venit cale de o zi, căutându-L printre rude și printre cunoscuți.
  45. Și, negăsindu-L, s-au întors la Ierusalim, căutându-L.
  46. Iar după trei zile L-au aflat în templu, șezând în mijlocul învățătorilor, ascultându-i și întrebându-i.
  47. Și toți care Îl auzeau se minunau de priceperea și de răspunsurile Lui.
  48. Și văzându-L, rămaseră uimiți, iar mama Lui a zis către El: Fiule, de ce ne-ai făcut nouă așa? Iată, tatăl Tău și eu Te-am căutat îngrijorați.
  49. Și El a zis către ei: De ce era să Mă căutați? Oare, nu știați că în cele ale Tatălui Meu trebuie să fiu?
  50. Dar ei n-au înțeles cuvântul pe care l-a spus lor.
  51. Și a coborât cu ei și a venit în Nazaret și le era supus. Iar mama Lui păstra în inima ei toate aceste cuvinte.
  52. Și Iisus sporea cu înțelepciunea și cu vârsta și cu harul la Dumnezeu și la oameni.


▲ Începutul paginii.