Biblia/Vechiul Testament/Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Eclesiasticul)/Capitolul 24
| ←←Capitolul 23 | Biblia de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] (Vechiul Testament, Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Eclesiasticul), Capitolul 24) |
Capitolul 25→→ |
- Înțelepciunea își este laudă sieși și în mijlocul poporului se va mări.
- Întru adunarea Celui Preaînalt va deschide gura sa și înaintea puterii Lui se va lăuda:
- "Eu din gura Celui Preaînalt am ieșit și ca negura am acoperit pământul.
- Eu întru cele înalte m-am sălășluit și scaunul meu este în stâlp de nor.
- Am străbătut de jur împrejur balta cerului și în fundul adâncurilor am umblat.
- În valurile mării și m tot pământul și în tot poporul și neamul sunt stăpână.
- După toate acestea am căutat odihnă și am zis: Într-a cui moștenire voi sălășlui?
- Atunci mi-a poruncit mie Făcătorul tuturor și Cel care m-a făcut a așezat locașul meu,
- Și a zis: Întru Iacov locuiește și întru Israel moștenește.
- Mai înainte de veac din început m-a zidit și până în veac nu mă voi sfârși.
- În locașul cel sfânt, înaintea lui am slujit și așa în Sion m-am întărit.
- În cetatea cea iubită la fel m-a odihnit și în Ierusalim este puterea mea.
- Și m-am înrădăcinat în popor mărit; în partea Domnului, a moștenirii Lui.
- Ca un cedru în Liban m-am înălțat și ca un chiparos în munții Ermonului,
- Ca un finic la țărmuri m-am înălțat și ca răsadurile trandafirului în Ierihon.
- Ca un măslin frumos în câmp și m-am înălțat ca un paltin.
- Ca scorțișoara și balsamul mirositor am dat miros și ca smirna cea aleasă am răspândit mireasmă.
- Ca galbenul și ca onixul și ca stactia și ca aerul miresmelor din cortul mărturiei.
- Eu ca un terebint am întins ramurile mele și ramurile mele sunt ramurile măririi și ale darului.
- Sunt ca o vilă cu ramuri încântătoare, dar și florile mele sunt rodul măririi și al bogăției.
- Apropiați-vă de mine cei ce mă poftiți și vă săturați din roadele mele.
- Că pomenirea mea este mai dulce decât mierea și moștenirea mea decât fagurele mierii.
- Cei care mă mănâncă pe mine iar vor flămânzi; și cei care mă beau iar vor înseta.
- Cel care mă ascultă pe mine nu se va rușina și cei care lucrează întru mine nu vor păcătui".
- Toate acestea sunt cartea legăturii Dumnezeului celui Preaînalt, legea pe care a poruncit-o Moise moștenire adunărilor lui Iacov.
- Această lege face să curgă ca Fisonul înțelepciunea și ca Tigrul, în zilele primăverii.
- Ea umple, ca Eufratul, înțelegerea și ca Iordanul, în zilele secerii.
- Și arată ca lumina învățătura, ca Ghihonul în zilele culesului.
- Cel dintâi n-a cunoscut-o desăvârșit; așijderea și cel de pe urmă nu a dat de hotarele ei.
- Mai mult decât marea s-a înmulțit cugetul ei și sfatul ei decât adâncul cel mare.
- Și eu ca o albie de râu și ca un izvor de apă am ieșit din rai.
- Zis-am: Voi adăpa grădina mea și voi îmbăta sădirea mea.
- Iată s-a făcut mie din albie râu și din râul meu s-a făcut mare.
- Că învățătura ca zorile o răspândesc și o arăt până departe.
- Și ca proorocia voi turna învățătura și o voi lăsa pe ea în neamurile veacurilor.
- Vedeți că nu numai pentru mine m-am ostenit, ci pentru toți cei care caută înțelepciunea.
| ▲ Începutul paginii. |