Biblia/Vechiul Testament/Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Eclesiasticul)/Capitolul 23

←←Capitolul 22 Biblia de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]]
(Vechiul Testament, Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Eclesiasticul), Capitolul 23)
Capitolul 24→→


  1. Doamne, Părintele și Stăpânul vieții mele, nu mă lăsa să mă ducă gura mea cum va vrea ea și nu îngădui să alunec din pricina ei!
  2. Cine va pune peste cugetul meu bătăi? Și peste inima mea învățătura înțelepciunii? Ca rătăcirile mele să nu fie cruțate și să nu fie îngăduite păcatele?
  3. Ca greșelile mele să nu se înmulțească și păcatele mele să nu sporească și să nu cad în mâinile potrivnicilor mei și să nu se bucure de aceasta vrăjmașul meu?
  4. Doamne, Părintele și Dumnezeul vieții mele! Înălțarea ochilor nu-mi da, și pofta întoarce-o de la mine.
  5. Pofta pântecelui și a împreunării trupului să nu mă cuprindă și duhului celui fără de rușine să nu mă dai.
  6. Învățătura gurii auziți, fiilor; pe aceasta cine o va păzi nu va cădea prins.
  7. Din vorbele sale se va prinde păcătosul; ocărâtorul și trufașul vor pieri la fel.
  8. A jura nu-ți învăța gura și a numi pe Cel Sfânt nu te obișnui.
  9. Că precum sluga, care adeseori se cercetează, multe bătăi ia, așa și cel care jură și pururea numește pe Cel Sfânt, de păcat nu se va curăți.
  10. Bărbatul care jură mult se va umple de fărădelege și nu se va depărta de casa lui biciul.
  11. De va greși, păcatul lui asupra lui va fi, și de nu va fi cu luare aminte îndoit greșește.
  12. Și de a jurat în deșert, nu se va îndrepta, că se va umple de rele casa lui.
  13. Este grai care este deopotrivă cu moartea; să nu se afle acesta întru moștenirea lui Iacov.
  14. Că de la cei binecredincioși toate acestea se vor depărta și în păcate ei nu se vor tăvăli.
  15. Cu vorba cea fără de cumpătare nu-ți obișnui gura, că întru aceea este cuvântul păcatului.
  16. Adu-ți aminte de tatăl tău și de mama ta, când șezi în mijlocul celor mari,
  17. Ca nu cumva să uiți de tine în fala lor, casă nu te porți ca un prost,
  18. Așa încât să vrei să nu te fi născut și să-ți blestemi ziua nașterii tale.
  19. Omul care se obișnuiește cu cuvinte de sudalmă, în toate zilele sale, nu se va înțelepți.
  20. Două feluri de oameni înmulțesc păcatele, și al treilea aduce urgie:
  21. Sufletul fierbinte ca focul arzător, care nu se stinge până ce nu se potolește;
  22. Omul care poftește în trupul cărnii sale și nu va înceta, până nu va ațâța foc;
  23. Pentru desfrânat toată pâinea este dulce, nu va înceta până la sfârșit.
  24. Omul care păcătuiește în patul său și zice în inima sa: Cine mă vede?
  25. Întuneric este împrejurul meu, pereții mă acoperă și nimeni nu mă vede, pentru ce mă sfiesc?
  26. Păcatele mele nu le va pomeni Cel Preaînalt. Astfel el se teme numai de ochii oamenilor.
  27. Și nu știe că ochii Domnului de zece mii de ori sunt mai luminoși decât soarele și privesc la toate căile oamenilor și văd toate părțile cele ascunse.
  28. Mai înainte de a se fi făcut, toate sunt cunoscute Lui; așa și după ce s-au săvârșit.
  29. Unul ca acesta în ulițele cetății se va pedepsi și unde n-a gândit se va prinde.
  30. Așa și femeia care-și lasă bărbatul și face moștenitor din străini.
  31. Că întâi legea Domnului a călcat, al doilea bărbatului său a greșit, al treilea întru desfrâu s-a desfrânat, și cu bărbat străin a făcut copii.
  32. Aceasta la adunare se va aduce, și pentru fiii ei pedeapsă va fi.
  33. Nu vor spori cu rădăcina fiii ei, și ramurile ei nu vor da rod.
  34. Va rămâne întru blestem pomenirea ei și ocara ei nu se va șterge.
  35. Și vor cunoaște cei rămași că nimic nu este mai bun decât frica Domnului și nimic nu este mai dulce decât a ține poruncile Domnului.
  36. Cinste mare este a urma pe Dumnezeu, că lungimea zilelor vei lua de la El.


▲ Începutul paginii.