XXIII

XXIII de George Coșbuc

O, vezi-l tu cum e! Odată
M-am prefăcut că-s supărată
Și-am zis: «O, du-te!» Și s-a dus.

Cât e de rău! El doară știe,
Că lui nu-i pot ținea mânie,
Și-atunci, atunci de ce s-a dus?

Și de i-am fost vr-o dată dragă,
N-avea el cap să mă-nțeleagă,
Că rea doar într-atâta nu-s!

O, spune-mi tu, ce mă voi face?
Un om am și eu care-mi place
Și vrajba-ntre noi doi s-a pus.