Versuri heterometre

 

Cum Sirius noaptea răsare
Târziu, și lumina lui rece
Pe marginea cerului trece
Și piere, departe, pe mare;

Așa, câte-o dată, târzie,
Ivește-se încântătoare
Credința că totul sub soare
E nou și e, tot, poezie.

Dar iarăși ca astra, în ceață,
Apune pe marea durerii,
Și umbrele lungi ale serii
Învăluie trista viață.