Veacul nostru (Bacalbașa)

Jump to navigation Jump to search
Veacul nostru
de Anton Bacalbașa


Scepticismul, blazarea, nedreptățile, toate păcatele veacului în care trăim nu-i pot ascunde măreția, precum petele nu pot ascunde fermecătoarea strălucire a soarelui. Negreșit, e veacul cel mai mare din cîte au trecut peste omenire. Numai aceia ce n-au credmță în veacul lor, numai aceia nu-i pot simți măreția. Și aceia, lipsiți de focul sfînt al credinței, vor trece searbezi și clorotici prin veacul lor, ca și cum n-ar fi fost, și se vor stinge fără dureri și fără zgomot, monoton și banal, cum se stinge un fitil de iască sub clopotul unei mașini pneumatice.


* * *

Prejudecăți. Încuibate-n minți de cînd lumea, dispar; se duc împărății de care tremura o lume; clase sociale, care au tronat mîndre deasupra unei lumi de apăsați. Încep a se clătina; cucuvaia sură a ignoranței își ia zborul dinaintea faclei științei; codrii seculari și munți necălcați de picior de om devin căi de comunicație; pare că o nouă creațiune – conștientă și dreaptă de astă dată – se începe pe lume. E un freamăt, un zgomot, o lumină atît de mare. Încît noi, contemporanii, buimăciți de puterea ei și duși de curent, nici nu ne putem da seama de toată grandiozitatea lucrării. O lumină prea vie, un zgomot prea asurzitor nu se pot judeca decît

În urmă, după ce clipa orbitoare a trecut.


* * *

Dar din toate acestea nimic nu-i mai impunător ca deșteptarea claselor muncitoare. Adormit de veacuri întregi sub călcîiul nemilos al capitalului feudal sau burghez. Înșelat de toți și de toți batjocorit, Uriașul popular se deșteaptă astăzi cu un geamăt înfiorător… Pămîntul întreg se cutremură la deșteptarea lui. Și din toate colțurile lumii încep să se audă zgomote de luptă, preludiul unei zguduiri decisive.

Mîine Uriașul va ieși la aer liber și-și va aduna armata pentru manevră. Deja șopîrlele și coropișnițele, deprmse să-l ciugulească, au început a scoate strigăte de desperare. Oficialii și gazetele lor dau alarma, pămîntul le fuge de sub picioare. Și pe cînd, armați pînă-n dinți și tremurători de spaimă, burghezii vor sta pitiți în casă, armata muncitoare va defila în rîndun dese sub cutele steagului roșu…

Salutați puterea veacului!