Uriașa

Jump to navigation Jump to search
Uriașa
de Charles Baudelaire
Traducere de Al. Philippide


Pe vremea când Natura, cu vlaga ei poznașă
Năștea mereu ciudate făpturi și monștri noi
Mi-ar fi plăcut alături de-o fată uriașă
Să stau ca-n preajma unei regine un cotoi.

Mi-ar fi plăcut pe-ncetul s-o văd schimbându-și firea
Pietrosu-i trup în jocuri cumplite înflorind
Să bănuiesc din ceața ce-i tulbură privirea
Văpăile ascunse ce-n sufletu-i s-aprind;

În voie să cutreier magnificele-i forme,
Să urc încet pe coama picioarelor enorme
Și, vara, când trudită de soarele păgân

Se-ntinde pe câmpie cu mâinile la frunte
Să dorm domol la umbra vânjosului ei sân
Cum doarme-un sat în pace la poalele-unui munte.