Un cîntec

Jump to navigation Jump to search
Un cîntec
de Ștefan Octavian Iosif


O, mamă, dulce mamă...
EMINESCU

Aud un cîntec. Vine de departe,
Adus de vîntul serii, și mă cheamă...
Nu-i plîns de fluier, nu-i suspin de-aramă,
Nici glas de om... E dincolo de moarte...

Sunt alte lumi de care nu-mi dau samă,
Viază-n noi, trăiesc în altă parte ?
Ah, nu-s iluzii, nu-s păreri deșarte !
E doina ta cea dulce, dulce mamă !...

E vocea ta... Mă strigă cîteodată
De sus, de-acolo unde nu-i durere
Și unde toți ne-om întîlni odată...

— De ce se zbate pieptu-mi cu putere ?...
Vai, ce-ntuneric s-a făcut deodată
În jurul meu, — ce groaznică tăcere !