Trecutul (Dumitru Iacobescu)

Jump to navigation Jump to search
Trecutul
de Dumitru Iacobescu


<poem> Un mic sicriu de aur în mine se ascunde Prin parcuri mohorâte de cipri plângători Vrăjit de-un murmur dulce venit de nu știu unde Și-nvăluit în giulgiu de umbră și de flori.

Dar înăuntru, mortul, cu pleoapele deschise, Tânjește într-un veșnic amurg de cloroform Ce izvorând dintr-însul, îmbietor de vise, Dă simțurilor sale iluzia că dorm.

Din vremea care curge prin parc ca o fântână Pierduții ani se-nalță troian peste sicriu, Se schimbă mușchii-n zdrențe și oasele-n țărână, Dar mortul enigmatic rămâne totuși viu. <poem>