Toamna (Pavelescu)

 

Uite toamna cum se stinge!
Umbra plopilor tresare.
Și amanții pe cărare
Plâng sub frunza care ninge!

Slabă, tristă, -ngălbenită,
 Între vis și adevăr ,
Trece toamna despletită
Și cu frunze moarte-n păr!

Pe când umbra cade multă,
Tu, ce-ți porți alături doamna,
Lasă vorba, taci și-ascultă
Cât de dulce moare toamna!