Text scris de mînă
„Proiectul în contra căruia vă plîngeți este pornit dintr-o inițiativă privată. Eu n-am avut nici o cunoștință despre el. îmi iau angajamentul să lupt pentru modificarea lui.”
Iar primul-ministru, după ce în fața delegației studențești s-a mărginit să facă morală antigrevistă, a venit să răspundă d-lui Fleva în Cameră:
„Proiectul este opera guvernului. El a fost discutat în Consiliul de Miniștri și nu va fi modificat, pentru că e un proiect foarte bun.”
Ce însemnează această duplicitate… sau mai bine această triplicitate.
Fără-ndoială, nimic altceva decît că avem un guvern care ne dă exact impresia unei case de nebuni.
Știm bine ce ni se va răspunde: că oamenii din fruntea guvernului sînt niște mari șireți, că declarațiile rectorului și ale ministrului de instrucțiune sînt făcute în timpul grevei, pe cînd declarația primului-ministru este făoută după încetarea grevei; că așa fiind, nu trebuie să căutăm armonie între ele, pentru că cei dintîi au urmărit un scop – înșelarea studenților – iar cel din urmă alt scop – menținerea proiectului incriminat.
Este oare această argumentare o dovadă de onestitate și de cumințenie politică?
Nicidecum.
Noi credem că, sub nici un pretext, un guvern nu poate să aibă purtarea unei asociații de făcători de rele, care caută să înșele, și atîta tot.
Nu este permis unui guvern să umble cu chichițe, cu șarlatanii, cu vicleșuguri ordinare, pentru ca să dea aparențe înșelătoare unor fapte ce nu-i convin.
Șiretenia. În asemenea caz, este poate mai condamnabilă decît nebunia.
Consecințele morale ce decurg de aci sînt dezastruoase.
Cum adică? Să nu mai creadă studenții în cuvintele rectorului? Să-și facă ei convingerea că ministrul instrucțiunii este un păcălici de rînd, care pentru obținerea unui rezultat dorit e capabil de o minciună?
Dar aceasta este o morală groaznică, pe care numai codicele ocultist o mai poate concepe.
Și pentru rușinea vremii în care trăim, noi convenim mai lesne a crede că a fost și aci o manifestare de demență, cum se arată în toate actele acestui guvern desperat.
E o tovărășie pe care n-o leagă nici o idee superioară, un sindicat de interese meschine, care trăiește din expediente și care. În total, e o casă de nebuni.
Să sperăm că țara va scăpa în curînd de această aglomerație smintită.