Tămbălăul de ieri

Jump to navigation Jump to search
Tămbălăul de ieri
de Anton Bacalbașa


Nu știți! Ieri am auzit pe regele Carol citind românește la Cameră.

Ce a citit știți bine, iar eu am știut și mai bine, de vreme ce v-am dat mesajul înaintea tuturor ziarelor.

Vreau însă să vă spun ceva despre progresele pe care le-a făcut regele în arta de a vorbi… limba românească.

Nu mai știu în care piesă este un belgian care spune următoarele: „Ce curioși oameni sînt englejii! Închipuiți-vă că eu învăț englezește de doi ani, și tot nu știu buche. Ei bine, am auzit că în Anglia pînă și copiii de doi ami vorbesc englezește.”

Cam așa trebuie să-și facă socoteala și regele nostru. Omul acesta stă în blagoslovita noastră țară de 29 ani, și, cu toate astea, pronunță și azi tot: tomnilo’ tepuătaț, parc-ar fi un neamț despachetat de o zi pe pămîntul lui Traian.

Și, cu toate astea, unii au pretenția că bucherul acesta, pe care eu l-aș fi lăsat repetent 29 de ani la românește, e băiat deștept.

Un cetățean turmentat, care asculta din tribuna publică a bătăușilor conservatori, rămînea cu gura căscată de cîte ori scotea vodă cîte o vorbă. La urmă am auzit pe un cetățean spunînd unui vecin:

– Mă neică, mă!

– Ce-i, mă?

– Tu ai înțeles ceva?

– Înțeles, pă dracu!

– Vezi, ai dracului ciocoi! Toți știu talienește!

– Sîc, dă nuntă! Ascultă și ei la vodă; da’ crezi c-a-nțeleseră ceva?

Oi zice și eu ca cetățeanul:

– Înțeles, pă dracu!