Sub farmec de lună
Aspect
O, lasă brațul sub al meu
Sa mergem împreună
În valea verde la pârâu
Sub farmecul de lună!
De lume-acum să nu-ți mai pese
Căci nu e să ne vază;
Doar luna printre frunze dese
Azvârle câte-o rază.
Vom merge singuri-singurei
Sub bolțile umbroase
Și-anina-voi flori de tei
În păru-ți de mătase.
Va trece luna prin stejari
În calea ei, uitată;
Iar eu privind în ochi-ți mari
Visa-voi fermecată.
Sub teiul sfânt ne-om-așeza
Pe iarba rourată;
Pe-o dezmierdare noi ne-om da
Viața noastră toată.
1892 Iulie.