Studii despre folclorul versificat și proza populară

Bibliografia generală a etnografiei și folclorului maramureșean de Dorin Ștef III. Folclor / Studii de folclor / Studii despre folclorul versificat și proza populară

III. Folclor / Studii de folclor / Studii despre folclorul versificat și proza populară

• Avram, Vasile, Substratul cosmologic al colindelor, în Memoria Ethnologica, nr. 1, 2001, p. 123-136.
  
• Băncescu, Iuliana, Cântările religioase din Maramureș, Editura Macarie, Târgoviște, 2000, 342 p. Cuvânt înainte de Sabina Ispas, prefață de Ion Șeuleanu.
  
• Bilț, Pamfil, Individualitatea unui motiv de circulație în balada maramureșeană, în Maramureș, august 1970, p. 14.
  
• Bilțiu, Pamfil, Refrenele colindelor maramureșene și funcțiile lor, în Acta Musei..., II, Sighetu Marmației, 2004, p. 109-114.
  
• Bilțiu, Pamfil, Folclor și istorie (1950-1989), în Satul maramureșean, 1945-1989, Sighet, 2005, p. 159-171. șFolclor din timpul regimului comunistț.
  
• Bilțiu, Pamfil, Paralelisme între poezia romantică și balada populară din Maramureș, în Studii și articole, Baia Mare, vol. 2, 1973, p. 157-164.
  
• Bilțiu, Pamfil, Categoriile de „primul” și de „început” în folclorul agrar, în Maramureș - vatră de istorie milenară, vol. V, Editura Dragoș Vodă, Cluj, 1999, p. 579-586.
  
• Bilțiu, Pamfil, Șarpele antropofag, variantă maramureșeană, baladă sau baladă - colind, în Memoria Ethnologica, nr. 16-17, 2005, p. 1599-1602.
  
• Bilțiu, Pamfil, Ciuma în folclorul maramureșean și românesc, în Samus, IV, Dej, 1999, p. 21-28.
  
• Bilțiu, Pamfil, Miorița colind în Maramureș, în Acta Musei Porolissensis, Zalău, XIX, 1995.
  
• Botta, Dan, Colindul cerbului minunat. Scholie la colinda cerbului, Artă și tehnică Grafică, 1937, caietul 2, p. 31-35. ș„Colinda e transcrisă din colecția I. Bârlea: Colinde și bocete din Maramureș, București, 1924. În ea s-ar întâlni supraviețuirea străvechilor mituri din antichitatea clasică” - I. Mușleaț.
  
• Chiș Șter, Ion, Ce spun variantele maramureșene ale Mioriței despre judecata de omor, în Măiastra, nr. 2-3, iunie 1990, p. 24.
  
• Chiș Șter, Ion, Evenimente și personalități istorice în folclorul maramureșean, în Marmația, IV, Baia Mare, 1978, p. 303-308, rezumat în limba franceză.
  
• Chiș Șter, Ion, Despre așa-zisul „folclor poetic nou”, în Memoria Ethnologica, nr. 2-3, 2002, p. 348-351.
  
• Chiș Șter, Ion, Tîrșar, Aurelia, Folclorul și obiceiurile din Boiu Mare, I, în Studii și articole, vol. II, Baia Mare, 1973, p. 125-137.
  
• Chiș Șter, Maria, Folclorul și obiceiurile din Boiu Mare, II, în Studii și articole, vol. III, Baia Mare, 1981, p. 145-161.
  
• Corbescu, Ion, Considerații despre lirica populară de înstrăinare din Maramureș, în Memoria Ethnologica, nr. 16-17, 2005, p. 1635-1639.
  
• Corniță, Constantin, Note privind basmul în Coroienii Lăpușului, în Studii și articole, Baia Mare, vol. II, 1973, p. 143-150.
  
• Covaciu, Lucia, Motive în lirica populară chioreană, în Studii și articole, Baia Mare, vol. III, 1981, p. 162-166.
  
• Cubleșan, Constantin, Variantele maramureșene ale Mioriței, în Maramureș - vatră de istorie milenară, Editura Dragoș Vodă, Cluj-Napoca, 1997, p. 238-242 șreferire la variantele din Miorița, de A. Fochi, Editura Academiei, 1964ț.
  
• Dan, Pavel, Balade haiducești. Ciclul lui Pintea Viteazul, în Elogiul folclorului românesc, București, 1969, p. 559-563.
  
• Dăncuș, Mihai, Simbolistica păsării în cultura populară românească din Maramureș, în Studii și articole, vol. V, Baia Mare, 1989, p. 144-151.
  
• Dăncuș, Gheorghe, Literatura populară. Crestături și crâmpeie, Tipografia Diecezană, Cluj, 1945, 30 p. (Doină, Dor și Jale. Dorul și codrul. Dorul și pribegia. Dorul și libertatea. Folclorul: sufletul nostru. Scrieri și versuri. Îndemn) - publicate mai întâi ca articole.
  
• Dimiu, Mihai, Simțul spațiului în teatrul folcloric din Maramureș șreferitor la Tânjaua, Udătorii, Plugarii / Jocul lui Adam, Cu pomul, Adam și Eva, Pomul raiului / Irozii, Bethleemul, Vicleimul / Constantinuț, în Acta Musei..., I, 2001, p. 77-82.
  
• Doniga, Vasile T., Motive tradiționale în epica populară din nordul Transilvaniei și Maramureș, în Studii și articole, Baia Mare, vol. I, 1970, p. 99-107.
  
• Dutron, Pierre, Un nouveau masque et costume au musée le costume et masque de brondos șlegenda brondoșilor din zona Cavnic - Budeștiț, în Acta Musei..., III, 2005, p. 73-74 (text în limba franceză).
  
• Eliade, Mircea, Dragoș Vodă și „vânătoarea rituală”, în Luceafărul, 21, nr. 15, 15 aprilie 1978, p. 7, 8.
  
• Eretescu, Constantin, Balada Fata Pădurii ștext inedit cules în Văleni – Maramureș, în 1958, studiuț, în Memoria Ethnologica, nr. 11-13, 2004, p. 1275-1278.
  
• Făt Sabău, Parasca, Dusu pă sus (Din volumul „Fata Pădurii și Omul Nopții -Legende mitologice din Maramureș”), în Măiastra, nr. 2-3, iunie 1990, p. 26-27.
  
• Felezeu, Călin, Pintea Viteazul între legendă și adevăr, Editura Proema, Baia Mare, 1998, 84 p.
  
• Florescu, Florea, Doine și strigături din Maramureș (Cuhea), în Sociologia Românească, II (1937), 19.
  
• Florian, Elena, Șarpele în credințele și practicile magice din Chioar, în Buletin științific, vol. 3, Suceava, 1982, p. 167-172.
  
• Gaftone, Vasile, Pintea Viteazul - oștean, în Memoria Ethnologica, nr. 6-7, 2003, p. 744-746.
  
• Giurgiu, Dana, Horea maramureșeană în zona Lăpuș, în Buletin științific (al Societății studenților de etnografie și folclor), Suceava, vol. III, 1982, p. 199.
  
• Hossu, Liviu, Moștenire și inovație (despre folclorul de tip nou), în Maramureș, aprilie 1969, p. 4.
  
• Hossu, Liviu, Aspecte din folclorul maramureșean privind tradiția și inovația, în Comunicări științifice pe teme folclorice, Baia Mare, 1973, p. 125-130.
  
• Inoan, Aurora, Folclorul în Dragomireștiul de Maramureș, în Almanahul Femeia, 1982, p. 82-85.
  
• Karnoouh, Claude, Rituri și discursuri versificate la țăranii maramureșeni. A trăi și a supraviețui în România comunistă, Traducere, note și postfață de Adrian T. Sîrbu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1998, p. 125. Rit și tradiție, Tradiție și istorie, Poezia populară - despre folosirea abuzivă a unei categorii estetice, Poetica lui Jakobson și știința folclorului, Comunicarea și discursul ritual, Femei și bărbați între cel rău și bunul Dumnezeu.
  
• Kirchmajer, Elisabeta, Funcționalitatea magică a cifrei trei. Cercul magic în folclorul românesc (inclusiv Miorița), în Studii și articole, vol. III, Baia Mare, 1981, p. 173-176.
  
• Latiș, Vasile, Balada Miorița în colindele maramureșene, în Comunicări științifice pe teme folclorice, Baia Mare, 1973, p. 86-92.
  
• Latiș, Vasile, Considerații despre cimilitură, în Maramureș, mai 1970, p. 18, 23.
  
• Latiș, Vasile, Despre motivul vegetal în folclorul lăpușean, în Studii și articole, Baia Mare, vol. I, 1970, p. 93-98.
  
• Latiș, Vasile, Elemente implicite în Miorița, explicite în viața stânii, în Tribuna, 17, nr. 49, 6 decembrie 1973, p. 7.
  
• Lenghel Izanu, Petre, Meșterul și poetul popular: Ion Stan Pătraș din Săpânța (inscripții din cimitirul din Săpânța), în Acta Musei..., I, 2002, p. 337-340.
  
• Lenghel Izanu, Petre, Colindul laic maramureșean, în Comunicări științifice pe teme folclorice, Baia Mare, 1973, p. 75-81.
  
• Lenghel Izanu, Petre, Balada Miorița în folclorul maramureșean, în Maramureș, mai 1970, p. 18-19.
  
• Lenghel Izanu, Petre, Poezia populară în Maramureș, în Viața Școlară, V, nr. 2-3, p. 9; nr. 4-5, p. 4-5, Sighet, 1930.
  
• Mazzoni, Bruno, Inscripții grăitoare ale Cimitirului de la Săpânța, în Memoria Ethnologica, nr. 4-5, 2002, p. 530-533 (traducere de Mirela Dan); nr. 6-7, 2003, p. 709-714; nr. 8-9, 2003, p. 863-866.
  
• Mazzoni, Bruno, Le iscrizioni parlant; del cimitero di Săpânța, Edizioni ETS, 1999.
  
• Mocanu, Augustin, Colinda mioritică Fata de maior, în Memoria Ethnologica, nr. 14-15, 2005, p. 1468-1472.
  
• Mleșniță, Vasile, Structurile mioritice în folclorul maramureșean, în Maramureș - vatră de istorie milenară, vol. II, Editura Dragoș Vodă, Cluj, 1997, p. 243-246.
  
• Mușlea, Ion, „Cântare și vers” la Constantin. Sfârșitul lui Brâncoveanu în repertoriul dramaturgic al minerilor români din nordul Transilvaniei, în Studii de istorie literară și folclor, Cluj, 1964, p. 9-11, 21-61.
  
• Niculescu, Radu, Constante în structura cântecului epico-liric din Transilvania, Crișana și Maramureș. Cântecul lui Vălean, în Studii de poetică și stilistică, București, 1965, p. 114-167.
  
• Pop, Emilia Corolia. Descântecul - corolarul magicului, în Memoria Ethnologica, nr. 2-3, 2002, p. 317-328 șdescântece din zona Baia Mare, Petrova, Lăpuș, Certezeț.
  
• Pop, Mihai, Sensul scrisorilor în versuri (o abordare a unui subiect nevalorificat: „scrisorile țărănești în versuri nu au atras până acum într-atât atenția folcloriștilor încât să încerce o pătrundere la nivelul lor de adâncime și de a descifra problema tulburătoare a prezenței poeziei în comunicarea în scris între oameni din mediile cu cultură orală), în Maramureș, decembrie 1972, p. 18.
  
• Pop, Dumitru, Contribuția la cunoașterea unui motiv folcloric românesc, Balada lui Pintea Viteazul, în Studia Universitatis, Babeș-Bolyai, Cluj, 1958, p. 81-88.
  
• Pop, Dumitru, Pe marginea Mioriței, în Studia Universitatis, Babeș-Bolyai, Cluj, seria Filologica, fascicolul 1, 1965, p. 132-137.
  
• Ploscaru, Dorin, Martor între răstignire și Miorița, în Helvetica, I, nr. 2, aprilie 1998, p. 5-6.
  
• Rîpă, Isidor, Un filon de aur al folclorului mineresc (Din arhiva maramureșeană de folclor), în Maramureș, decembrie 1982, p. 7.
  
• Seucan, Mihai, Autenticitatea folclorică a „verșurilor” de înmormântare, în Studii și articole, vol. III, Baia Mare, 1981, p. 167-172.
  
• Stănică, Paulica, Variantele maramureșene ale Mioriței. Contribuții la explicarea semnificației colindei (lucrare de diplomă, conducător științific lect. univ. dr. Ion Chiș Șter), Baia Mare, 1984, 65+53 p.
  
• Suiogan, Delia, Miorița - colind (studiu hermeneutic), în Astra maramureșeană, an III, nr. 1-2 (6-7), Baia Mare, 1998, p. 5; în Memoria Ethnologica, nr. 1, 2001, p. 67-73.
  
• Ștef, Dorin, Miorița s-a născut în Maramureș, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2005, 338 p., colecția Universitaria, seria Philologica. Miorița - Istorie și globalizare (momente decisive ale istoriei exegetice; Ipoteze, teorii, interpretări mioritice; Adeziunea națională; Fenomenul cultural; Miorița și globalizarea culturalii; O călătorie inițiatică (Urcarea oilor la munte, Numărul păstorilor, Raportul dintre personaje, Soborul păstorilor, Mioara năzdrăvană, Testamentul, Bocetul); Tipologie. Antologie (136 texte).
  
• Știucă, Narcisa, Considerații asupra colindelor maramureșene contemporane, în Memoria Ethnologica, nr. 1, 2001, p. 139-141.
  
• Taloș, Ion, Balada Meșterul Manole și variantele ei transilvănene, în RF, VII, nr. 1-2, București, 1962, p. 22-57.
  
• Tepei, Mihai, Grigore Pintea din Budești, în Memoria Ethnologica, nr. 6-7, 2003, p. 746-748 (din Monografia comunei Budești, 1978 - în manuscris).
  
• Thira Viorel, Colinde și colinda lui Vasile Lucaciu, în Acta Musei..., vol. II, Sighet, 2004, p. 115-120.
  
• Timiș, Nicoară, Cosmosul în folclorul maramureșean, în Memoria Ethnologica, nr. 4-5, 2002, p. 486-488.
  
• Vancea, Ion, Legenda mătrăgunei, în Comunicări științifice pe teme folclorice, Baia Mare, 1973, p. 109-112.
  
• Zderciuc, Boris, Aspecte de literatură populară din comuna Ieud, raionul Vișeu, regiunea Baia Mare, în Studii și cercetări de istoria artei, 2, 1955, nr. 1-2, p. 317-322.