Strofe pentru kermessă

Strofe pentru kermessă de Emil Gulian

Duh de basm : Poeme / București : Institutul de Arte Grafice „Luceafărul”, 1934, pp. 27-28

Extaz suprasensibil când ai melancolii...
Magic. În noaptea luminoasă aduc bucurii.
Deși din artificii scântei nu mai stau locului,
Tu tot în diamant găsești esența focului.

Sunt pomii toți, metalici de-atâta foc bengal,
Și morți, ca în grădina cu merele de aur...
Când treci cu mine-alături prin artificial,
Tu, luminos metal, topit de-un mare faur,

Te-oprești s-asculți cum urcă, plăpând, un gând cuminte.
Să-ți spun — ași vrea — povestea și nu găsesc cuvinte.
Să frec în lemnul tare un altul slab și mic,
Uscat să iasă focul sălbatec (din nimic?)

Din neguri se ridică profundă melodie,
Mă-ntorc și-ascult aceiași veche melancolie,
Las să mă părăsească din nou umbra norocului,
Căci doar în diamant găsești esența focului.