Stihuitorii lui Hristos

 

Sunt trist, bolnav sau poate surd
de ploaia de cuvinte grele,
din vorbele drăcești, urlând,
din cântecele rele.

Eu vin la voi, stihuri sfinte,
Din cântări și rugăciune,
care-n zilele cumplite
mi-ați fost pâine și minune.

La voi, rapsozi ai lui Hristos
ce ați postit cu rânduială –
ne-ați dat în dar cuvânt frumos,
cum l-ați trudit cu osteneală.

La icoana ta mă-nchin,
lucrătorule cel darnic,
vine vremea, drag creștin,
să te pomenim la praznic.

Stihurile tale bune
le-am păstrat în scoarțe groase,
m-au tămăduit de lume
și de amăgiri întoarse.

Bunule, cu dulce grai,
ca un sfânt din Pateric,
să te odihnești în Rai
cu slavă de mucenic.