Statutul Partidului Muncitoresc Român (1948)
| Statutul Partidului Muncitoresc Român (1948) |
| 1948 |
STATUTUL
PARTIDULUI
MUNCITORESC
ROMÂN
Art. 1. — Numele Partidului este Partidul Muncitoresc Român. Partidul Muncitoresc Român este unicul partid al clasei muncitoare din România.
Art. 2. — Partidul Muncitoresc Român este avantgarda organizată a clasei muncitoare din România. El reprezintă forma superioară a organizării clasei muncitoare din România.
Art. 3. — Ideologia Partidului este ideologia de clasă a proletariatului: marxismul-leninismul. Intreaga sa activitate se întemeiază pe învățătura lui Marx, Engels, Lenin, Stalin.
Art. 4. — Scopul final al P. M. R. este înfăptuirea societății socialiste — prima fază a comunismului — în care dispare orice exploatare a omului de către om și se aplică principiul „dela fiecare după capacitățile sale fiecăruia după munca sa”, pentru a trece apoi la realizarea fazei superioare — societatea comunistă — unde nu mai există clase și unde se aplică principiul: „dela fiecare după capacitățile sale, fiecăruia după nevoile sale”.
Art. 5. — Membru al Partidului Muncitoresc Român poate fi oricine, fără deosebire de sex, naționalitate sau rasă, care a împlinit vârsta de 18 ani, dacă: recunoaște programul Partidului, lucrează în una din organizațiile sale, se supune hotărîrilor Partidului, plătește cotizația de membru.
Art. 6. — Elemente aparținând claselor exploatatoare nu pot fi membri ai Partidului.
Art. 7. — Fiecare membru de Partid este dator:
a) să-și ridice necontenit nivelul politic, însușindu-și principiile de bază ale învățăturii lui Marx, Engels, Lenin, Stalin;
b) să păstreze în modul cel mai strict disciplina de Partid;
să ia parte activă la viața politică a Partidului și a țării;
să activeze pentru realizarea în practică a politicii Partidului și a hotărîrilor organelor sale de conducere;
să apere unitatea Partidului împotriva tuturor
celor cari ar amenința-o;
c) să fie vigilent față de toți dușmanii Republicii Populare Române;
d) să fie model de cinste și conduită morală în viața publică și personală; să fie în primele rânduri ale celor ce luptă pentru mărirea producției, pentru ridicarea productivității muncii și pentru întărirea disciplinei muncii în întreprinderi și instituții, dând el însuși exemplu prin faptele sale;
să-și însușească tehnica în ramura sa de muncă, ridicându-și neîncetat capacitatea profesională;
să fie apărător al bunurilor obștești.
e) să-și întărească permanent legătura cu masele în mijlocul cărora trăește și activează, să le explice sensul politicii și hotărîrile Partidului, fiindu-le sfătuitor și conducător devotat;
f) să lupte pentru interesele clasei muncitoare și ale întregului popor muncitor, pentru întărirea Republicii Populare Române, pentru apărarea independenței naționale și suveranității Statului, împotriva uneltirilor imperialiste, împotriva reacțiunii și a exploatării capitaliste;
g) să-și plătească la timp cotizațiile.
Art. 8. — Fiecare membru de Partid are dreptul:
a) să participe în mod liber și activ la adunările Partidului, la desbaterea problemelor ce se pun și la hotărîrile care urmează a fi luate;
să colaboreze la publicațiile Partidului;
b) să ceară participarea sa, atunci când este luată o hotărîre cu privire la activitatea sau purtarea sa;
c) să aleagă și să fie ales în organele de conducere ale Partidului;
d) să se adreseze, cu orice chestiuni, organelor de conducere, inclusiv Comitetului Central.
Art. 9. — Primirea de noui membri în Partid se face numai individual. Nouii membri se vor primi numai din rândurile candidaților care au îndeplinit stagiul fixat de statut.
Art. 10. — Procedura primirii de noui membri în Partid este următoarea:
Candidatul care solicită calitatea de membru de Partid trebue să prezinte o cerere de înscriere cu recomandații din partea a doi membri cu o vechime în Partid de cel puțin doi ani și care să cunoască pe cel recomandat în cadrul unei activități comune de cel puțin 6 luni.
Art. 11. — Cererea de înscriere este discutată și rezolvată de adunarea generală a organizației de Partid respective și supusă confirmării organelor ierarhice superioare, până la Comitetul organizației județene (sau de București), inclusiv.
După confirmarea primirii sale, membrul de Partid primește cartea de membru.
Membrii și supleanții Comitetului Central se abțin dela recomandații.
Art. 12. — Membrul unei organizații de Partid care trece în raza de activitate a altei organizații de Partid, va fi înregistrat de aceasta din urmă printre membrii săi.
Transferarea membrilor de Partid dela o organizație la alta se face potrivit normelor stabilite de Comitetul Central al Partidului.
Art. 13. — Excluderea din Partid a unui membru se hotărăște de către adunarea generală a organizației de bază din care face parte.
Până la hotărîrea definitivă a excluderii, celui exclus i se retrage carnetul de membru de Partid, el nemaiavând dreptul de a lua parte la ședințele de partid.
In desbaterile și hotărîrile de excludere din Partid sau de repunere a celui exclus în drepturile membrilor de Partid, trebue asigurată obiectivitatea tovărășească, cercetarea scrupuloasă a temeiniciei învinuirilor aduse sau a motivelor de reprimire.
Art. 14. — Hotărîrea de excludere este supusă confirmării Comitetului organizației județene respective (sau de București), inclusiv.
Art. 15. — Impotriva hotărîrii de excludere, cel în cauză are drept de apel la Comisia de Control a Partidului.
Apelul trebue să fie cercetat și rezolvat de către organizațiile de Partid respective în cel mult o lună.
Art. 16. — Ratificarea excluderii din Partid se face de către Comitetul Central al Partidului, care singur poate să dispună publicarea hotărîrii de excludere, cu arătarea motivelor, atât în presa locală de Partid cât și în Organele Centrale ale Partidului. Tot astfel se publică și hotărîrile de reintegrare în Partid.
Art. 17. — Pentru neparticiparea la ședințe, neachitarea la timp a cotizațiilor și alte abateri de acest fel urmează a fi luate măsurile de îndrumare și de educare prevăzute de Statut, iar nu excluderea, care este suprema sancțiune de Partid.
Art. 18. — Acel care dorește să intre în Partid, trebue să facă un stagiu de candidat de cel puțin 6 luni pentru a putea cunoaște programul, Statutul și tactica Partidului și pentru a da organizațiilor Partidului posibilitatea verificării însușirilor și comportării candidatului.
Art. 19. — Procedura de primire a candidaților este aceeași ca și procedura de primire a membrilor în Partid, în ceeace privește cererea de înscriere, recomandările, hotărîrea organizației de bază și confirmarea acestei hotărîri.
Art. 20. — Candidații participă cu vot consultativ la ședințele organizației de Partid cărora aparțin și plătesc aceeași cotizație ca și membrii de Partid.
Art. 21. — Comportarea candidaților și normele după care se conduc, sunt aceleași ca și ale membrilor de Partid.
Art. 22. — Centralismul democratic și democrația internă de Partid sunt principiile organizatorice de bază ale Partidului Muncitoresc Român;
a) toate organele de conducere ale Partidului, de jos și până sus, se aleg în adunări generale, conferințe, congrese;
b) organele de conducere ale Partidului sunt obligate să facă dări de seamă asupra activității lor, în fața organizațiilor de Partid care le-au ales, precum și în presă;
c) toate hotărîrile se iau în urma discuțiilor libere. Fiecare membru de Partid are dreptul să-și spună părerea despre problemele interne de Partid, dar numai în organul sau organizația de bază din care face parte sau în fața organelor de conducere superioare.
Hotărîrile odată luate cu majoritate de voturi, devin obligatorii pentru toți membrii de Partid, fără excepție;
d) minoritatea se supune necondiționat hotărîrilor majorității și este obligată să le aplice în practică fără rezerve;
e) hotărîrile organelor superioare ale Partidului sunt obligatorii pentru organele inferioare;
f) disciplina de Partid este una din condițiile asigurării unității politice, de voință și de acțiune a Partidului; ea este obligatorie pentru toți membrii Partidului; în Partidul Muncitoresc Român nu pot exista fracțiuni;
g) critica și autocritica constitue metoda principală de îmbunătățire și de desvoltare a muncii organelor, organizațiilor și membrilor de Partid.
Art. 23. — Partidul Muncitoresc Român este organizat pe baza principiului teritorial și al locului de producție.
Art. 24. — Organizațiile Partidului sunt:
- a) organizația de bază, care trebue să aibă cel puțin trei membri;
- b) organizația de sector sau de plasă;
- c) organizația județeană, iar pentru Capitala țării, Organizația de București.
Art. 25. — In întreprinderi sau instituții unde numărul membrilor de Partid și al candidaților trece de 100, se pot forma, dela caz la caz, pe secții sau direcțiuni, organizațiuni de Partid, având în frunte comitete de Partid.
In acest caz, organizațiile de Partid pe secții sau direcțiuni, vor fi conduse de un comitet de Partid pe întreaga întreprindere sau instituție. La întreprinderile sau instituțiile cu un număr de membri de Partid și candidați mai mare de 500, organizația de Partid a întreprinderii sau instituției poate fi echivalată cu o organizație de sector.
Constituirea acestor organizații de Partid, cât și alcătuirea comitetelor lor până la secția de întreprindere sau direcțiune de instituție inclusiv, urmează a fi aprobată de către comitetul județean, iar de către C. C. al P. M. R. pentru întreprinderi sau instituțiuni.
Art. 26. — Organele de conducere ale organizațiilor de Partid sunt:
a) pentru organizația de bază — adunarea generală, care alege un birou sau un secretar, în raport cu numărul membrilor;
b) pentru organizațiile de sector, plasă, județ sau Organizația de București, conferințele sau adunările generale respective, care aleg comitetele organizațiilor respective;
c) organul suprem de conducere al Partidului Muncitoresc Român este Congresul, care alege Comitetul Central.
Art. 27. — Ca regulă generală, conducătorii organizațiilor de bază ale Partidului nu pot fi scoși din producție. Asupra scoaterii din producție a conducătorilor altor organizații de Partid poate decide numai Comitetul Central.
Art. 28. — Pentru conducerea adunărilor, conferințelor sau congreselor de partid, se alege un prezidium.
Alegerea organelor de conducere ale Partidului se face prin vot secret și individual.
Toți membrii de Partid au dreptul să-și spună părerea asupra candidaților și să propună respingerea candidaturii lor. Candidații care întrunesc majoritatea voturilor sunt declarați aleși.
Numărul de membri al comitetului respectiv este stabilit de către organele de conducere superioare.Art. 29. — Congresul ordinar al Partidului trebuie să fie convocat de către C. C. al Partidului cel puțin odată la trei ani.
Congresul extraordinar al Partidului este convocat de către Comitetul Central, din propria sa inițiativă sau la cererea unei treimi din numărul total al membrilor Partidului.
Art. 30. — Congresul este socotit valabil numai atunci când sunt reprezentați cel puțin jumătate din numărul total al membrilor Partidului.
Normele de reprezentare a organizațiilor Partidului sunt stabilite de către Comitetul Central.
Art. 31. — Congresul sau, în cazuri excepționale, Conferința Națională, are următoarele atribuțiuni:a) desbate și ratifică dările de seamă ale Comitetului Central și ale organizațiilor de Partid;
b) complectează sau modifică programul și statutul Partidului;
c) determină linia tactică a Partidului în chestiunile fundamentale ale politicii curente;
d) alege Comitetul Central al Partidului, fixând numărul membrilor și supleanților.
Art. 32. — Conferința Națională a Partidului Muncitoresc Român este alcătuită din delegați aleși de organizațiile județene de Partid (și organizația de București).
In intervalul de timp dintre Congrese, Comitetul Central poate convoca Conferința Națională a Partidului pentru a discuta problemele politice ale Partidului reclamate de împrejurări.
Procedura alegerii și normele de reprezentare a organizațiilor Partidului la Conferința Națională a Partidului se fixează de către Comitetul Central.
Conferința Națională va putea decide asupra oricăror probleme care sunt de competența Congresului, dar care au fost date de către acesta în competența Conferinței Naționale.
In cazuri excepționale, când Congresul nu s’ar putea întruni, Conferința Națională poate lua hotărîri valabile, în locul Congresului. Conferința Națională poate să desemneze noui membri supleanți, atunci când Comitetul Central al Partidului s’ar fi descomplectat.
Art. 33. — Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român își constituie:
a) un Birou Politic, pentru munca politică și organizatorică;
b) un secretariat, pentru munca operativă;
c) o comisie de control.
Art. 34. — Pentru îndeplinirea hotărîrilor Partidului, Comitetul Central are următoarele direcțiuni și comisiuni:
a) Direcțiunea Organizatorică;
b) Direcțiunea Cadrelor;
c) Direcțiunea Propagandei și Agitației;
d) Direcțiunea Administrativă;
e) Comisiunea pentru problemele sindicale;
f) Comisiunea pentru problemele țărănești;
g) Comisiunea pentru problemele tineretului;
h) Comisiunea pentru problemele feminine;
Comitetul Central poate înființa și alte Direcțiuni și Comisiuni.
In cadrul activității Comitetului Organizației București și a Comitetelor județene, de sector și de plasă se vor creia următoarele Secțiuni: Organizatorică, a Cadrelor, a Propagandei și Agitației, Administrativă. Comitetele Județene vor crea comisiuni pentru probleme țărănești, precum și alte comisiuni necesare.
Art. 35. — Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român are următoarele atribuțiuni:
a) conduce întreaga activitate a Partidului în intervalul de timp dintre două congrese;
b) reprezintă Partidul în raporturile sale cu alte partide, organizații de masă sau instituțiuni;
c) îndrumează și conduce diferite instituțiuni de Partid;
d) desemnează compunerea redacțiilor organelor centrale de presă ale Partidului precum și redacția editurii Partidului și confirmă compunerea redacțiilor organelor de presă locale ale Partidului;
e) repartizează forțele și mijloacele tehnice ale Partidului.
f) administrează mijloacele financiare ale Partidului;g) îndrumează activitatea grupului de Partid din Parlament și din guvern;
h) informează în mod regulat organizațiile de Partid asupra activității sale.
Art. 36. — Comitetul Central al Partidului va ține ședințe plenare cel puțin odată la trei luni.
Membrii supleanți ai Comitetului Central iau parte la ședințele plenare cu vot consultativ. In caz de descomplectare a Comitetului Central, locurile devenite vacante vor fi ocupate de supleanți, pe baza hotărîrii Comitetului Central.
Art. 37. — Comisia de Control a Partidului are următoarele atribuțiuni:
a) Controlează modul în care se execută hotărîrile Comitetului Central de către organizațiile și organele de Partid.
b) verifică activitatea organizațiilor de Partid;c) cheamă la răspundere pe cei care s’au făcut vinovați de călcarea programului, statutului sau a disciplinei de Partid.
d) judecă apelurile făcute de membrii de Partid, conform art. 5, aliniatul 1.
Art. 38. — Organizația de bază a Partidului Muncitoresc Român se constitue pe întreprinderi, instituții de Stat și particulare, sau subdiviziuni ale acestora, pe cătune sau comune, cartiere, circumscripții.
Inființarea organizațiilor de bază ale Partidului este confirmată de către organele de conducere imediat superioare.
Art. 39. — Organizația de bază trebue să aibe cel puțin trei membri. Ea este condusă de un secretar sau de un birou — după numărul membrilor ei — ales de adunarea generală.
In sânul organizației de bază se pot alcătui grupe de Partid, având fiecare câte un responsabil organizatoric.
Membrilor organelor de conducere ale organizațiilor de bază li se cere un stagiu de Partid de cel puțin un an.
Art. 40. — Organizația de bază a Partidului, legată cu masele de muncitori, țărani și intelectuali din sectorul sau raza unde-și desfășoară întreaga activitate, are de îndeplinit următoarele sarcini:
a) asigură însușirea și aplicarea în practică a liniei politice, tactice, ca și a tuturor hotărîrilor Partidului, de către toți membrii organizației de Partid;
b) participă activ la întreaga viață politică și economică a țării, la realizarea tuturor hotărîrilor Partidului, în legătură cu problemele de Stat, în spiritul liniei și directivelor Partidului;c) veghează ca disciplina în muncă, în întreprinderi și instituții, să fie respectată și ia măsuri educative pentru întărirea ei;
d) ia toate măsurile pentru păstrarea și întărirea unității ideologice, politice și organizatorice a Partidului;
e) recrutează noui membri și le face educația politică în spiritul ideologiei Partidului;
f) conduce și organizează răspândirea presei de Partid în întreprinderea sau instituția respectivă; conduce redacția presei de Partid a întreprinderii;
g) organizația de bază a Partidului va convoca Adunarea Generală ori de câte ori e nevoie și cel puțin odată pe lună.
Art. 41. — Conferința organizației de plasă, sector, județ sau de București este convocată de către Comitetul de conducere respectiv, cel puțin odată pe an; ea mai poate fi convocată, în mod excepțional, ori de câte ori va fi nevoie și se va decide astfel de către Comitetul de conducere respectiv, sau la cererea unei treimi din numărul total al membrilor organizației.
Activiștii Partidului pot fi convocați ori de câte ori sunt de desbătut chestiuni importante de Partid.
Art. 42. — Atribuțiunile conferinței organizațiilor de plasă, sector, județ sau similare sunt:
a) ia cunoștință și ratifică dările de seamă ale comitetelor organizațiilor respective;
b) alege comitetul de conducere al acestor organizații.Pentru funcția de secretar al comitetului, este nevoie de un stagiu de partid de cel puțin trei ani.
Comitetul de conducere este confirmat de către organele de conducere superioare.
Art. 43. — Organizațiile de plasă și sector prin comitetele lor de Partid țin evidența membrilor de Partid, organizează și conduc toate organizațiile de bază ale Partidului din întreprinderi și instituțiuni, în raza teritorială respectivă.
Organizațiile Județene, prin comitetele de Partid respective, repartizează în raza lor teritorială, forțele și mijloacele Partidului.
Organizația Județeană, prin comitetul său de Partid, conduce și controlează presa de Partid județeană și locală, desemnând compunerea redacției.
Organizația de plasă, sector, județ, prin comitetele de Partid respective, administrează gestiunea după normele date de organele superioare.
Comitetul de conducere al organizației de plasă, sector, județ, prezintă organelor de conducere imediat superioare, dări de seamă despre activitatea depusă, în termenele și formele stabilite de Comitetul Central.
Adunarea plenară a comitetelor de conducere trebue să se țină cel puțin odată pe lună.
Art. 44. — Mijloacele financiare ale Partidului provin din cotizațiile membrilor de Partid, ale candidaților și din donațiuni.
Cotizațiile lunare ale membrilor de Partid și ale candidaților se stabilesc de către Comitetul Central, în raport cu venitul fiecăruia și în mod progresiv.
Art. 45. — Hotărîrile de Partid trebuie să fie aduse la îndeplinire conștiincios, exact și la timp. Neîndeplinirea hotărîrilor organelor superioare, călcarea statutului sau a programului, precum și orice alte fapte care vin în contrazicere cu morala de Partid, vor fi sancționate după cum urmează:
a) pentru organizații, vot de blam și dizolvarea organizației respective, urmată de o reînregistrare generală a membrilor săi;
b) individual pentru membrii și candidații de Partid:
1. observație sau admonestare scrisă;
2. vot de blam;
3. interzicerea pe timp limitat de a ocupa o funcție în Partid;
4. vot de blam cu avertisment;
5. excluderea din Partid sau retragerea calității de candidat.
c) sancțiunile se dau de către organizațiile de Partid respective. Când cel ce urmează a fi sancționat este secretarul Comitetului, sancțiunea va fi pronunțată de comitetul imediat superior.
Membrii proveniți din Partidul Comunist Român și din Partidul Social Democrat devin membri ai Partidului Muncitoresc Român.
Eliberarea cărților de membru se va face după o prealabilă verificare. Normele de verificare vor fi fixate printr’o instrucțiune a C. C. al P. M. R.