Spleen (Demetriade)

Sari la navigare Sari la căutare
Spleen
de Mircea Demetriade


    Ale mele zile sunt pustiuri cari
    Rătăcesc în ele roze caravane;
    Câte visuri blonde, albe, suverane,
    Câți emiri fatidici dar cu mușchii tari,

    Călărind pe negri, nobili armăsari,
    Și cămile câte au trecut dușmane
    Prin nisipu-n flăcări și cu doruri vane,
    Eldorado,-n fine ca să le răsari?

    Și câți lei de-orgoliu au răcnit sub soare?
    Ocean de sânge, aur și vâltoare;
    Însă după zile, zile au urmat,

    Iar pustiul crește și pustiu-i unul,
    Pe când caravane câte-a spulberat
    Sau le-a prins în munții de nisip Simunul!