Spitalul amorului (1852)/1/Mi-am adus aminte de fericiri trecute
Mi-am adus aminte de fericiri trecute
Când în brațe-mi crudo te țineam plângând,
Și cu-ncredințare făcând jurăminte
Îmi jurai credință pănă la mormânt,
Cu buze mușcătoare îți trădași ființa
Te făcuși sperjură mă ne socotiși,
Ca inima-ți de rece îți jertfiși credința
Și fără musterare mă ne socotiși.
Și vruseși să afli mai multă iubire
P-ale altui brațe mai încântătoare,
Căutași tu crudo, fără presimțire
Să găsești mai dulce altă-nbrățișare.
Cerul răsplătească-ți a ta necredință
Și durerea care-mi ai pricinuit,
Gonească-te vecinic, fără umilință,
Să cunoști atincea cât eu te-am iubit.
N. Lupescu.