Sari la conținut

Spitalul amorului (1852)/1/Câți voinici din lumea mare


FATA TRECUTĂ.

Câți voinic din Lumea mare
Toți au vileană purtare,
De s-ar jura cât de tare,
Crezământ nici unul n-are.

Că tot cu vorba te poartă,
Arată dragoste moartă,
Pe loc cum pleacă e poartă,
Rămâi cercel fără toartă.

Treizeci de ani sânt îmi pare,
De când mă chem fată mare,
Și port coada pe spinare
Cu grije de măritare.

Din zori Câinii cu lătratul,
Mă făcea de-mi lăsam patul,
Mă întețea pieptănatul,
Gătitul și îmbrăcatul.

Vin gândeam să mă pațească
După legea tinerească,
Dar n-au milă creștinească,
Dumnezeu să le plătească!

Dacă și eu sânt o fată
De un Dumnezeu lăsată
Și tot nu sânt măritată,
Pa juni pustia să-i bată.

Câte surate numite
N-au fost așa de pocite
Și toate sânt învelite
Cu câte cinci prunci vestie.

N-are nici un june fire
Să se facă mie șire
Ia-și da cămașă supțire
Ca toți de ie să se mire.

Lași griji cât și se poate
Mai cu prisos de cât toate
Și din casă nu lași scoate,
Măcar de ș-ar da toți coate

Of de ma-și vedea scăpată
De fetia blestămată!
Că-i rușine să mor fată,
Bătrână nemăritată.

Fost-am la fermecătoare,
Fost-am și la vrăjitoare,
Dacă-l vrăjește el moare,
Eu rămâiŭ iar răndătoare.

Nu știŭ de s-hotărâtă
La viață amărâtă,
Necăjită și târâtă.
Poate că sânt prea urâtă?

Când mă uitai în oglindă
Pe loc o zvârlit în tindă
Și o delei de osândă
Că tot n-sm de ia dobândă.

Unde îmĭ văzui zbârcită
Fața-m cea ungălbenită
Ca o poamă veștejită,
Înlemnii de necăjită.

Luai Oglinda stricată
Să văz cum mă maĭ arară?
Ia, urgia că o bată,
Mă arără și pătată.

Chipul nu mi se alege
Numai am cu cel mai drege,
Petele cresc pe cât merge
Și negreala nu se șterge.

Mă uitai și la făptură,
La Ochi, la Nas, ṣi la Gură,
Le văz toate la-ngăsură,
Ș-alții că-s nătângă jură.

Sânt destul de supărată,
Că sânt ca o lepădată,
De toți junii depărtată
Și în seangă nebăgată.

Dar Nădeajdea-mi e fericire
Că cum am răbdat cu minte
Și m-am purtat tot cu cinste
Fi voi și d-aici-nainte.

Și d-o fi scris în vro Carte
Ca să am de bărbat parte,
Vine d-o vi cât departe,
Fără să am griji deșarghe.