Spanachidi

Jump to navigation Jump to search
Spanachidi
de Anton Bacalbașa
Copilăria, trecutul, prezentul, viața și operele sale


Primim nenumărate scrisori prin care sîntem rugați, conjurați și imprecați să ne lămurim, să fim categorici și să explicăm ce este Spanachidi și spanachidismul, pe care mulți îl iau ca o imaginație a noastră și nu ca ceva real.

Ei bine, ne vom explica.

Spanachidi, doamnelor și domnilor, nu este un om, ci un tip. Nimeni nu știe de unde a ieșit, deși fiecare știe unde ar vrea să-l vîre. Din Iași sau din Corint, din Galia ori din Golia – Spanachidi poartă trăsuri caracteristice.

El apare răpănos, pîrlit, bocciu, umil, dar printr-o miraculoasă putere de rezistență ajunge să ise strecoare oriunde, de preferință în partidele unde talentele sînt mult apreciate și mai ales mult căutate.

O dată ajuns, Spanachidi pune pe cap pălărie-naltă și-și umflă nările. Acesta este momentul cînd larva spanachidoferă se încarnează și se încanaliază într-o adevărată viețuitoare.

Redactor la vreo gazetă, Spanachidi profită de biletul de liberă intrare pentru a-și expune nările și pălăria – armele-i de luptă – în toate localurile publice.

Opinii politice n-are; totuși, pentru că neam de neamul lui nu-i român, el e un Rrrrromânist de calitatea întîi. Atunci, să vă feriți, domnilor socialiști! Din pana lui curg valuri de spanac patriotic: socialiștii sînt vânduți, […] ei n-au nimic sfînt, ei nu respectă nimic, ei murdăresc totul… pînă și nările lui Spanachidi!

Convins de rolul mare pe care e chemat să-l joace în „țara noastră”, Spanachidi scrie broșuri, care fac mult zgomot cînd le întrebuințezi: ce fîșiitoare hîrtie!

Școala pe care o face Spanachidi se numește spanachidism. Ea are mulți aderenți, pentru că e greu de intrat în ea, și trebuie să ai o adevărată vocațiune, să fii spanachidist din naștere, pentru ca să poți izbuti să te înscrii într-îinsa.

Că Spanachidi are talent, asta nu mai încape îndoială; dovadă că el ise cazează repede, precum zice și franțuzul:

Un spanaque trouve toujours

Un petit spanaque qui l’admire!

Și acum, Spanachidi al sufletului meu, vino de-mi mulțumește că te-am explicat, că te-am făcut cunoscut acestei lumi de ingrați, care te nesocotește!

Iar voi toți, amici și emuli ai veritabilului Spanachidi, strigați cît puteți: Spanac sîntem, Spanac să murim, Spanac să mîncăm!