Sari la conținut

Serbarea de la Putna, apel către onoratul public român

Serbarea de la Putna, apel către onoratul public român
de Ioan Slavici

În: Opere. Volumul 10 / Ioan Slavici; Text stabilit și variante de C. Mohanu; Note de Dimitrie Vatamaniuc. - București: Editura Minerva, 1981. - (Scriitori români). - 1023 p., 8 f. pl., anexă

26027Serbarea de la Putna, apel către onoratul public românIoan Slavici

Luînd junimea română academică din Viena în considerațiune că o amînare a serbărei lui memoria lui Ștefan cel Mare ar produce dezinteres pentru totdeauna, a decis în adunarea sa generală de la 10 iuniu a. c. cum câ: Comitetul central se însărcinează a executa serbarea cu mijloacele de care dispune — în 27 augtist 1871.
Primind comitetul această sarcină grea, pășește din nou — rezolut și plin de însuflețire la realizarea scopului măreț. În darn sînt însă neînsemnatele puteri ale unui comitet! În dăm este zelul modest al unei junimi! Serbarea de la Putna n-are să fie serbarea unui comitet, a unei junimi: serbarea de la Putna trebuie să fie un act produs de o națiune întreagă; serbarea de la Putna are să fie întrunirea națiunei române în suvenirile trecutului, În însuflețirea prezentului și în speranțele viitorului. În trecutul neguros al națiunei române sînt multe puncte strălucitoare: unul dintre aceste, cel mai strălucitori este acela în care apare umbra măreață a lui Ștefan cel Mare; pre lingă această suvenire să ne adunăm; la mormîntul acestui bărbat să ne dăm mîna, aici să o zicem în fața lume!: „Am avut un trecut și voim a avea un viitor!
Iată ideea! Iată scopul serbării! Nu junimea română academică a produs ideea serbării întru memoria lui Ștefan cel Mare: ea purcede din conștiința națională română. Națiunea română voiește cultură și cultura ei trebuie să fie una: omogenă la Prut și la Lomniș, omogenă în sî- nul Carpaților cărunți și pe malurile umede ale Dunărei bătrîne? Și viitorul, cultura viitorului, unitatea spirituală a viitorului zace în noi, în generațiunile prezentului.
Cu mijloacele de care comitetul dispune, serbarea nu se va putea aranja în un mod demn de umbra măreață a eroului, la al cărui mormînt mi-am ales altariul, nu în un mod care să facă onoare junimei academice a națiunei române. Sperăm însă că cu ajutorul onoratului public român mijloacele noastre se vor putea înmulți și noi vom putea aranja o serbare cel puțin modestă: seriozitatea și însuflețirea generală o vor face grandioasă. Nenorocirea care a lovit fondul serbării nu poate înnegura scopul care serbarea l-a avut: fatalitatea nu poate să triumfeze preste o idee. Sîntem de fermă convingere cum că publicul român neci pînă azi nu a perdut din zelul său nobil, față de cauzele mărețe.
Apelăm dar la naționalismul tuturor românilor, rugînd pre toți acei frați ai noștri cari voiesc a conlucra spre realizarea serbării să binevoiască a se pune în corespon- dință cu comitetul central.
Comitetul primește corespondințele și contribuirile sub adresa: Vas. Bumbac, Viena, Universitate.

V. Bumbac,
vicepreședinte

Ioan Slavici,
secretariu