Scrisoare (Silviu Roda)

 

Frate,
are să vie toamna peste puțin timp
și fiecare grădină va fi un Olimp
cu aprinderi calme-n rugină;
și fiecare tristețe va fi o grădină.

Cărările vor plângeri batistă
— ca oamenii la înmormântare —
cu durerea legănându-se deasupra noastră:
— o baletistă
Cu trup de albă lumânare.

Nu-i nimic, frate!
Când va bate undeva ora așteptată,
totul se va limpezi, minunat.
o să ne zâmbim -- atunci — prin vis din pat
și sufletele or să ni se caute într-o poemă uitată...