S-a-nnoptat

Jump to navigation Jump to search

S-a-nnoptat
de Ștefan Octavian Iosif


S-a-nnoptat încet cu-ncetul,
Luan vraja și-o îmbie,
Singur-singurel poetul
Bate ulița pustie.

La perdelele închise
Mai aruncă o privire,
Unde dorm atîtea vise,
Fermecate, de iubire.

Aiurit, apoi rămîne
Și cu ochii duși în lună :
Cîntectul cel nou, de mîne,
Tot mai clar în minte-i sună...