Romanță (Pelimon)

Romanță
de Alexandru Pelimon


Cînd seara pe brațu-mi,
C’unŭ tonŭ îngerescŭ,
Reverșĭ armoiea
Ce’atît o iubesc

Cît simtĕ al meŭ sufletŭ
Cunoștĭ oarĕ atunci ?
Frumoasele-mĭ zile
Le gust foarte dulcĭ!


Ah! cîntă, iubito!
Ah! cîntă, mereu!
Ah! cîntă, frumoaso,
Ca unŭ Dumnezeŭ!



Cînd rîzi, cu a ta buză
D’amorŭ înzeitŭ,
Ș’ascunzĭ gelosiea
Ce‘n ochĭ ți-am zărit,


Atuncĭ lăngă peptu-mĭ,
Te strîng și trăesc,
În cerŭ par’că sîntemŭ
Ș’așa îțĭ vorbesc :

Iubește, copilă !
Iubește, mereu !
Iubește, frumoaso,
Ca ŭnŭ Dumnezeŭ



Cînd tu eștĭ voioasă
Și ’mĭ zicĭ, te iubesc
Atunci ca p’unu angelu
Te ascult, te privesc

Ah ! pentru iubirea-ți,
Viața’mi aș da
Tu ești a mea soartă !
Tu ești steaoa mea !

Mai zi-mi-o, iubită !
Mai zi-o mereu !
Mai zi-mi-o, frumoaso,
Ca ŭnŭ Dumnezeu !