Romanță (Byron)
Aspect
Romanță de George Gordon Byron |
Traducere de Ion Heliade Rădulescu |
I
[modifică]- A mea tânără taină afund rămâne-ascunsă
- În tristu-mi, singuratic suflet prea obosit;
- Iar când inima-mi bate de sila ei împunsă
- L-a ta ca să răspunză, atunci ea s-a vădit!
- Și singură-n tăcere o simt iar tremurând.
II
[modifică]- A mea flacără este vecinică, nevăzută
- Ca și slaba lumină candelei sub mormânt,
- Ș-a deznădejdii rece întunecime mută
- În veci nu o va stinge; iar razele ei sânt
- Întocmai de zadarnici ca și când n-ar fi fost.
III
[modifică]- Aibi-mă-n pomenirea-ți, la groapa mea nu trece
- Făr-a-ți arunca ochiul și fără a gândi
- L-aceea ce cenușa-i te simte, deși rece;
- Singura chinuire și iad ce-aș suferi
- Este de a fi stinsă din pomenirea ta.
IV
[modifică]- Ascultă-mi ast din urmă glas singur pentru tine
- Virtutea nu oprește a plânge pe cei morți;
- În veci eu ți-am cerut-o, fă-mi singurul ast bine
- O lacrimă să-ntimpin l-a veciniciei porți,
- Întâia ș-a din urmă răsplată de amor.
- 1836