Practica și Apropourile lui Cilibi Moise, vestitul din Țara Romănească

 

Practici și apropouri

ACTORI

1 — Actorii noștri sunt veseli la tinerețe și triști la bătrînețe.
2 — Bieții actori români, cînd îmbătrînesc, stau pe drum și se gîndesc de unde se hrănesc; cînd sunt tineri tot poporul se mulțumește. Să trăiască actorii români, fiindcă sunt prea buni; i-aș ferici dacă actori n-ar fi.
3 — Ce buni sunt actorii noștri la tinerețe, și ce rău este pentru dînșii la bătrînețe.
4 — Cel mai urît lucru este cînd un actor vrea să cînte bine și nu știe.
5 — Fericesc pe două feluri de oameni: pe boieri și pe actori, fiindcă vara se plimbă!
8 — Lăcustele cînta cînd sunt sătule, actorii cînd sunt flămînzi.
7 — Scena este dulce, dar mulți ani nu te duce; se scurtează, dar banii nu se văd.

ADEVĂR

8 — Adevărul este o marfă veche, nu prea are căutare, minciuna însă este marfă a la mode.
9 — Adevărul este să nu spui niciodată minciuni.
10 — Cel mai drept în lume este oglinda, fiindcă îți arată adevărata fizionomie.
11 — Cel mai greu lucru e adevărul, de aceea prea puțini îl poartă.
12 — Domnilor, minciuna umblă în lume, dar dreptul stă la un loc.
13 — Domnilor, să mă iertați dacă v-am spus ceva minciuni, fiindcă am căutat adevărul și în obor, și în piață, precum și pe la barieră și mi-au răspuns că în zilele astea a trecut, dar nu [se] știe unde a tras.
14 — În contra cu adevărul niciodată să nu te pui.
15 — Strică cineva adevărul prin minciună, îl strică însă și prin tăcere.
16 — Totdeauna vorbește adevărul, cu toate că vei patimi pentru aceasta.

AJUTOR

17 — [...] Mare bucurie: cînd doi săraci se ajută!
18 — Sunt unii oameni care ajută pe șchiopi, orbi și ciungi de frică să nu ajungă ca ei, iar pe un om învățat nu-l ajută, fiindcă știe că n-or să fie ca el.
19 — Un ajutor mic și făcut la vreme plătește mai mult decît o sută de faceri de bine făcute tîrziu.

AMĂGIRE - ILUZII

20 — Aplecarea rea, lingușitorul, nenorocirea și amorul nu cunosc decît timpul de față.
21 — Dă celui ce-ți cere, dar nu făgădui.
22 — Patru lucruri sunt dulci pe lume: copilul, somnul, moneda și slujba statului.
23 — Să nu credeți niciodată în visuri și în femei.
24 — Sunt două feluri de oameni care nu sunt siguri de viața lor: cei care fac acaret și rămîn datori, și cei ce fac negoț cu bani străini.

APARENȚE

25 — Binefacerea pusă rău este o faptă rea.
26 — [...] Să nu gîndiți că dorobanții de țară păzesc pe români, din contră, păzesc pe zapcii să nu fugă cu banii visteriei.

AVARIȚIE - LĂCOMIE

27 — Auz că ne spun doctorii în medicină: cînd mănîncă cineva mult, se îmbolnăvește. Eu știu mulți care au mîncat milioane și nu s-au mai îmbolnăvit!
28 — Cine are nădejde să mănînce de la altul, rar să nu se înece.
29 — Două feluri de oameni nu se multumesc niciodată: cei ce se muncesc să afle meșteșuguri și cei ce strîng averi.
30 — Lăcustele sunt mai milostive decît oamenii de acuma, cînd mănîncă tot mai lasă.
31 — Sunt oameni care în viața lor n-au mîncat carne ca să dea bani cu dobîndă; acuma ar vrea să mănînce, dar n-au cu ce cumpăra.
32 — Unele muieri se gîndesc cum să se mai îmbrace, și bărbații lor pe cine să mai dezbrace.

AVOCAȚI

33 — Ceea ce se cere astăzi unui avocat este puțin cap și multă gură.
34 — Ce deosebire este între o roată de car și un avocat ? Roata strigă ca s-o ungi, pe avocat trebuie să-l ungi ca să strige.
35 — Ce dulce și scumpă e profesiunea doctorului în drept, că înaintea pledării bea un pahar de apă și la o mie galbeni, noi bem sume de pahare și încă le mai plătim.
36 — Cum trebuie soldatul să-și gătească armele cînd merge la bătălie, așa avocatul trebuie să-și gătească glasul și ideea cînd merge la înfățișare.
37 — Dintr-un proces, adeseori, avocatul cîștigă.
38 — Doctorul în drept este întocmai ca arcușul de la vioară, pînă nu-l ungi nu merge.
39 — Doctorii în legi sunt totdeauna veseli — și cînd pierd tot cîștigă.
40 — [...] Cînd vă vizitează doctorii în medicină, trebuie să scoateți limba, dar (la cei) în legi trebuie să scoateți și punga.
41 — Sunt doctori în drept care vorbesc pe cît știu, și alții care știu ce vorbesc.
42 — Sunt două feluri de avocați: unii care cîștigă o pricină strîmbă, și alții care pierd o pricină dreaptă.
43 — Sunt unii avocați care s-au lăsat de meseria lor și s-au făcut arendași, iar unii care au ieșit din funcție și s-au făcut avocați.
44 — Sunt unii doctori în medicină nestudiați care trimit pe un om la groapă, și unii doctori în legi nestudiați care trimit pe acuzați la temniță.

BANI

45 — Acei care cred numai în bani nu sunt prea cinstiți.
46 — Aur la loc stinge foc.
47 — Banii care vin repede se duc (pe) drumul de fier.
48 — Banii nu șed la lucru subțire, caci se varsă, șed în lucru gros.
49 — Banii sunt dulci, unde vrei te duci.
50 — Cînd aurul vorbește, trebuie ca orice gură să tacă.
51 — Cînd vrei să pierzi un prieten, să-l împrumuți cu bani.
52 — Cîtă stare [...] are mai puțin, omul este mai vesel, cînd are mai multă este mai trist, căci banii nu-l iartă a fi vesel.
53 — Cu ce se încălzește omul mai mult în ziua de astăzi? Cu moneda.
54 — Cum aleargă muștele la miere, așa oamenii după monedă.
55 — Cum iubește mama copiii, așa iubește lumea moneda.
56 — Deșteptul greu face bani, dar banii mai curînd deșteaptă pe om.
57 — Filosofii, înainte, se uitau la stele, iar acum la monedă.
58 — Înainte vreme, îngropa omul banii, acum însă banii îngroapă pe om.
59 — Înainte vreme, nimeni nu se gîndea că iese falit, făcînd blne.
60 — Înainte vreme, se găseau bani și sub pămînt, dar acum nici deasupra pămîntului.
61 — La două lucruri dă omul bani pentru fum: la țigară și la vapor.
62 — Mai iute decît vaporul, drumul de fier și țelegraful — umblă moneda.
63 — Mai înainte vreme, erau bani mulți și polițe puține, acum polițe multe și bani puțini.
64 — Multe lucruri în lume cresc din muncă și ploi, dar banii cu dobîndă cresc fără muncă și ploi.
65 — Omul cu minte cu greu face bani, însă banii fac lesne pe omul prost, cu minte.
66 — Omul poate ține banii, dar banii pe om deloc.
67 — Se pierde cinstea cea prin bani cîștigată.
68 — Sunt două feluri de oameni pe lume, unii își dau viața pentru bani și alții banii pentru viață.

BĂDĂRĂNIE

69 — Dumnezeu s-a făcut cirezar, a băgat banii în vite.
70 — Omul prost în manieră se cunoaște și la haine de sărbătoare.

BĂTRÎNEȚE

71 — Bătrînețea este iarna vieții.
72 — Cine face socoteli străine, curînd îmbătrînește.
73 — Ce e mai rău decît moartea? Cînd un om cu stare, la bătrînețe, rămîne sărac.
74 — La cincizeci de ani, omul pierde puterea de la picioare; la 60, vederea, la 70, ideea; la 80, știința; la 90 este mai mult mort.
75 — Tinerețea este ușoară ca pasărea, bătrînețea grea ca o piatră.

BEȚIE

76 — Beția este poarta prin care intră omul la toate blestemățiile.
77 — Cel ce iubește vinul niciodată nu se poate îmbogăți.
78 — Vinul se bea lesne din pahar, dar mușcă precum șarpele.

BOALĂ

79 — Pe pămînt sufletul bolnavului credem că stă în mîna doctorului ca o pricină în mîna avocatului.
80 — Sunt trei feluri de boale în lume: la creieri, la trup și la pungă.

BOGAȚIE AVERE

81 — Bogatul scump este mai sărac decît săracul darnic.
82 — Cel mai bogat om din lume nu se îndură să zică „destul".
83 — Cu cît îi este de greu săracului de a trăi, cu atît îi este de greu bogatului de a muri.
84 — Domnilor, dacă n-am greșeală, crez că mai multă avere este sub apă și sub pămînt decît în lume.
85 — Dumnezeu cînd vrea (ca) dintr-un om sărac să facă rău, să-l îmbogățească.
86 — După cum săracul se plînge de sarăcie, atît bogatul are supărare de avuție.
87 — Omul bogat care n-are rude este întocmai ca săracul ce are haină și n-are cămașă.
88 — Omul bogat este ca iepurele, unde vrea sare.
89 — Oricît îi dă Dumnezeu bogatului, nu se mulțumește și cît cere săracul nu i se plătește.
90 — Patru lucruri topesc bogăția: lăcomia, jocuri de cărți, rezbelul și femeile.

BUNĂTATE

91 — Aceea ce faci prin bunăvoință este foarte lesne.
92 — Aruncă binele tău în stînga și în dreapta, că la nevoie îl găsești.
93 — Bunătatea este grabnică, cine dă voios da iute.
94 — Cînd cineva voiește să facă bine, să nu dea celor leneși, ci celor muncitori.
95 — Dacă vei avea să faci o faptă bună astăzi, nu lăsa pentru mîine.
96 — Nu fi leneș spre a face altuia binele.
97 — Omul este ca un puț cu apă, cît face bine mai mult îi vine (apă).
98 — Omul onest și bun se cunoaște cînd uită răul ce i se face și își aduce aminte binele ce i s-a făcut.
99 — Stăpînul face din slugă ce voiește cînd este un om bun.
100 — Stimați mai presus de toate binele ce se face fără fală și fără martori.
101 — Trupul se hrănește prin hrana mîncării, iar sufletul prin fapte bune.
102 — Ținerea de minte a unei binefaceri se cuvine celui care a primit; uitarea celui care a dat.
103 — Un om care în viața lui n-a făcut un bine este tocmai ca un puț frumos, adînc, fără apă.

BUN-SIMȚ

104 — De două lucruri rîde lumea: cînd omul sărac se ține de politică și cel bogat de fudulie.*

• Pe timpul lui Cilibi Moise, politica era rezervată cu precădere bogaților.
  

105 — De-ți cumperi vreo haină, caută să fie nici lungă, nici scurtă, nici groasă, nici subțire, nici scumpă, nici ieftină, ci după puterea ta.
106 — Lumea este o oglindă în care oamenii se văd unii pe alții și nici unul pe el însuși.
107 — Omul bogat să nu meargă cu capul ridicat, și nici ăl sărac cu capul plecat, fiindcă amîndouă capetele în pămînț intră.
108 — Omul nu își poate vedea faptele lui avînd chiar zece ochi, iar ale altuia le poate vedea și orb fiind.

CARACTER NAȚIONAL

109 — Despre ce vorbesc? Israeliții (vorbesc) de negoț, Românii de slujbe, Grecii de moșii, Nemții de meșteșug, Englezii de marină, Francezii de modă, Italienii de gogoși, Bulgari de zarzavat, Armenii de tutun, Sîrbii de ardei și Țiganii de bir.
110 — Ovreiul cînd scapătă, se face samsar; Românul avocat; Grecul cîrciumar; Armeanul alunar; Francezul profesor; Neamțul birtaș.
111 — Românul este vesel cînd plătește birul; Evreul [...] cînd are sărbătoare; Grecul [...] cînd se găsește cu un patriot; Francezul [...] cînd se găsește cu un om învățat; Englezul cînd se vede pe apă; Neamțul [...] cînd pleacă de la meșteșug; Muscalul este vesel și cîntă cînd pleacă la bătălie; Turcul este vesel cînd vede mai multe mîncăruri pe masă; Italienii sunt veseli cînd se adună la opere; Țiganul este vesel cînd fură și nu-l prinde.
112 — Israeliții citesc mult; Românii muncesc mult; Grecii vorbesc mult; Turcii au neveste multe; Arabii au dinți mulți (albi); Nemții fumează mult; Ungurii mănîncă mult; Muscalii cîntă mult; Englezii au gînduri multe; Francezii scot mode multe; Armenii taie la frunză inutilă; Cerchezii poartă șireturi multe; Italienii taie la gogoși multe; Sîrbii macină mult și țiganii mănîncă bătaie multă.

CERTITUDINI

113 — Ce nu vezi cu ochii și nu auzi cu urechile să nu spui la lume, fiindcă dai de rușine.
114 — Cine vrea miezul, trebuie să spargă coaja.
115 — Mai bine o păsărică în colivie decît o mie în zbor.
116 — Vai de acela ce socotește ce a vrut și ferice de acela ce socotește ce are.