Cât p’aci nenorocita victimă era să scape din mânile călăului său, dar în acest moment Neciaeff slobozi cocoșul revolverului, a căruia țeava o aplicase cu mâna dreaptă la tâmpla victimei sale. Se auzi o detunătură seacă și.... Ivanoff căzu grămadă. Moartea a fost instantanee.
După asasinat omorîtorii se sfătuiră ce să facă cu cadavrul, Neciaeff dete sfatul ca corpul să fie aruncat în lac — și frații Cuznetzoff, dupe ce legară de picioarele victimei patru bolovani găsiți în peșteră, tîrîră cadavrul până la lac, unde îl deteră la fund.
Întoarcerea asasinilor la Moscova era si mai lugubră, de cât toate peripețiele groaznicei crime săvârșite. Toți patru merseră pe jos până la barieră, fără a’și zice un cuvânt, fără a se uita unul la altul. Unul din frații Cuznetzoff, cel mai mare, tremura de emoțiune, fălcile i se contractaseră printr’un rictus convulsiv. Băgând de seamă această stare nervoasă a unuia din participatorii la asasinare, Neciaeff la bariera orașului propusese să intre cu toții într’o cârciumă. Aci toți patru beură câte un rachiu, apoi plecară spre locuința lui Uspensky.
Odată acasă, asasinii simțiră o prostrațiune
