Sari la conținut

Pagină:Zamfir C. Arbure - În exil.djvu/66

Această pagină a fost verificată

In curând după aceasta Neciaeff organisă un grup de tineri, căruia îi dete ad hoc, în calitate de delegat al comitetului executiv, puterea unui sub-comitet. In acest sub-comitet el numi ca membri pe doi frați Cuznetzoff, pe Ivanoff, student la academia de agricultură, pe Uspensky, iar el însuși s’a făcut președinte. Cu ajutorul sigiliului adus din Geneva, dânsul fabricase câte-va proclamații și ordine, pe cari apoi le respândi într’un mod misterios printre studenți. Oamenii cari primeau asemenea ordine și proclamații, cu ajutorul unor știri falșe povestite de însuși Neciaeff, credeau că în adevăr ordinile vin din partea unui comitet secret, care se află în capul unei organisațiuni revoluționare existente. In toate aceste proclamații și ordine se recomandă mai cu seamă o supunere oarbă puterei lui Neciaeff.

Această mistificare a durat vr’o cinci luni de zile, și cel d’întâi om care a descoperit-o a fost Ivanoff, care prinsese odată pe Neciaeff fabricând ordine de ale comitetului, și aplicându-le sigiliul, ce avea în păstrare la Uspensky. Descoperind frauda, el mărturisi faptul lui Uspensky, care imediat s’a și convins de veracitatea lui. Revoltați, amândoi oamenii cerură explicații de la Neciaeff.